DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

afundu1

afundu1 (a-fún-du) sn afunduri (a-fún-durĭ) – partea di nghios sh-di nuntru a unui vas (arãu, groapã, etc.); partea di nghios sh-di nafoarã a unui lucru (pri cari lucrul poati si sta cãndu easti bãgat i anãltsat); ahãndami, ahãndusimi;
(expr:
1: lj-dau di fundu = ãlj dau di cali a lucrului; lj-aflu ceareea a lucrului; u-aduchescu ghini huzmetea;
2: sac fãrã fundu = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi mãcã multu, tsi easti multu spatal, tsi easti multu afundos, tsi nu pari s-aibã fundu, etc.)
{ro: fund, profunzime}
{fr: fond; profondeur}
{en: bottom, depth}

§ fundu (fún-du) sn funduri (fún-durĭ) – (unã cu afundu1)
ex: iu ti duts, lai gushi lungã? tsi mi ntreghi, lea fundu-apres? (angucitoari: cãldarea shi maljlu); ca cheatra tu fundu (tu partea di nghios, tu-ahãndami) cãdea; lo pocilu cu zorea shi-l bea pãn tu fundu (di nu-armasi tsiva tu el); gãleata, tu fundu eara aumtã cu cãtrani; pri amãrli fãrã fundu
(expr: multu afundos, tsi pari s-nu-aibã fundu); mutrii tu fundul di cãzani; agiumsirã tru fundul a pishtireauãljei; avea cãtrã tu fundul di grãdinã un mer; fundul a baltãljei nu s-ari-aflatã; agiumsi njiclu pãn tu fundul di puts; tu fundul a chisãljei va s-intri, s-easti cã mãts carni Vinjirea; mistiryiul a lor fãrã fundu; lj-deadi di fundu
(expr: ãlj ded di cali)

§ afundu2 (a-fún-du) (mi) vb I afundai (a-fun-dáĭ), afundam (a-fun-dámŭ), afundatã (a-fun-dá-tã), afundari/afundare (a-fun-dá-ri) – hig (pingu, fac s-intrã) tsiva cãtã tu fundul a unui lucru; mpingu doplu tu gusha-a unei shishi tra s-u-astup; l-fac un lucru s-hibã cu fundul cama nghios; afun-dedz, afundusescu, fundusescu, adãntsescu, ahundusescu, ahãn-dusescu, hãndãcusescu, hãusescu, vutsescu, dipun, hãmblusescu, hlãmbusescu, uselescu
{ro: cufunda, scufunda}
{fr: enfoncer, plonger}
{en: sink, plunge into}
ex: di trei ori s-afundã (dusi tu fundul a apãljei) shi di trei ori ishi pisti apã; s-afundã prit brãtsiri; ãn loc s-mi-ascapã, mi-afunda cama multu; fudz di-aoa i va ti-afundu tu arãu

§ afundedz (a-fun-dédzŭ) (mi) vb I afundai (a-fun-dáĭ), afundam (a-fun-dámŭ), afundatã (a-fun-dá-tã), afunda-ri/afundare (a-fun-dá-ri) – (unã cu afundu2)

§ afundat (a-fun-dátŭ) adg afundatã (a-fun-dá-tã), afundats (a-fun-dátsĭ), afunda-ti/afundate (a-fun-dá-ti) – tsi easti pimtu cãtã tu fundu; afundusit, fundusit, ahundusit, ahãndusit, hãndãcusit, adãntsit, hãusit, vutsit, dipunat, hãmblusit, hlãmbusit, uselit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arapun

arapun (a-rá-punŭ) sm arapunj (a-rá-punjĭ) – mãnuclju di lilici i di gãrnutsã (di-auã) tsi criscurã deadun shi suntu acãtsati di njits alumãchi, iu alumãchili sh-eali suntu acãtsati di alti alumãchi ma mãri, sh-iu tuti alumãchili bitisescu pi-un singur trup tu mesea-a mãnucljului; arapuni, areapuni, areapini, aripinush, reapin, ripinidã, cãlãrush, cãrãlush, cãirush, cãrush, crush, cãrmãstar, gãearnush
{ro: ciorchine}
{fr: grappe de raisins}
{en: bunch of grapes}
ex: am un arap lai ca cãtranea, ma-l badz ãn gurã, i dultsi ca njarea (angucitoari: arapunli di-auã lai); arapunjlji eara ncãrcats di-auã

§ arapuni/arapune (a-rá-pu-ni) sm arapunj (a-rá-punjĭ) – (unã cu arapun)

§ areapuni/areapune (a-reá-pu-ni) sm areapunj (a-reá-punjĭ) – (unã cu arapun)

§ areapini/areapine (a-reá-pi-ni) sm areapinj (a-reá-pinjĭ) – (unã cu arapun)

§ aripi-nush (a-ri-pi-núshĭŭ) sm aripinush (a-ri-pi-núshĭ) – arapun njic
{ro: ciorchinel}
{fr: grappillon de raisins}
{en: small bunch of grapes}

§ reapin (reá-pinŭ) sm reapinj (reá-pinjĭ) – (unã cu arapun)
ex: arupshu un reapin di-auã di pi pergurã

§ ripinidã (ri-pi-ní-dã) sf ripinidz (ri-pi-nídzĭ) – (unã cu arapun)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arugoz

arugoz (a-ru-gózŭ) sn arugoazi/arugoaze (a-ru-gŭá-zi) – numã datã la ma multi turlii di erburi tsi pot s-creascã multu analti (pãnã la 4-5 metri) tu locuri vãltoasi (tu mardzinea di lacuri i arãuri), cu tru-plu veardi, suptsãri, corcan sh-cu noduri tu locuri-locuri, cu frãndzã lundzi, cu lilicili adunati stog tu-unã soi di schic dit chipita-a truplui, sh-dit cari s-fac mplitituri, ma multu aruguzinj shi meturi; trãscã, trescã, cãlami, rugoz, arãgoz, arugosh, arãgosh, stuf, shuvar
{ro: trestie, rogoz, papură, stuf}
{fr: roseau à balai}
{en: reed}

§ arãgoz (a-rã-gózŭ) sn arãgoazi/arãgoaze (a-rã-gŭá-zi) – (unã cu arugoz)

§ arugosh (a-ru-góshĭŭ) sn arugoashi/arugoashe (a-ru-gŭá-shi) – (unã cu arugoz)

§ arã-gosh (a-rã-góshĭŭ) sn arãgoashi/arãgoashe (a-rã-gŭá-shi) – (unã cu arugoz)

§ rugoz (ru-gózŭ) sn rugoazi (ru-gŭá-zi) – (unã cu arugoz)
ex: s-apleacã rugozlu (tresca); avea ashtirnutã oda tutã cu rugoazi

§ rãgoz (rã-gózŭ) sn rãgoazi (rã-gŭá-zi) – (unã cu arugoz)

§ rãgazi/rãgaze (rã-ghá-zi) sf rãgãzi (rã-ghắzĭ) – (unã cu arugoz)

§ rogosh (ro-góshĭŭ) sn rogoshuri (ro-gó-shĭurĭ) – (unã cu arugoz)

§ aruguzinã (a-ru-gu-zí-nã) sf aruguzinj (a-ru-gu-zínjĭ) – mplititurã di trupuri (shi frãndzã) di arugoz faptã ca unã chilimi tsi s-ashtearni mpadi; psanthã, psathã
{ro: rogojină}
{fr: natte de roseau, paillason}
{en: mat made of reeds, door mat}
ex: arucutits pri unã aruguzinã veaclji; lji nvãrti doilji tu unã aru-guzinã; u umsi aruguzina cu cãtrani; nitsi-aruguzinã nu-avea n casã, di oarfãnj tsi eara

§ ruguzãrii/ruguzãrie (ru-gu-zã-rí-i) sf ruguzãrii (ru-gu-zã-ríĭ) – loclu iu crescu shi s-aflã arugoazi; ducheani iu s-fac i s-vindu aruguzinj
{ro: loc unde cresc trestii; loc unde se fac sau vând rogojini}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

boz

boz (bózŭ) sm boji (bójĭ) – arburi njic (tsi poati s-agiungã pãnã la 2m analtu), tsi creashti agru tu cãmpu, pãshuni, mardzina di cãljuri, cu anjurizmã urãtã, cu arapuni di lilici albi sh-di fructi (neshti gãrnutsã njits, anyilicioasi, aroshi i lãi-cãtrani); iboz, boz, vuj, vuji, vuz
{ro: boz}
{fr: hièble}
{en: elder tree}
ex: frica pizuljili cu frãndzã di iboj

§ iboz (i-bózŭ) sm iboji (i-bójĭ) – (unã cu boz)
ex: milani di iboz; biui ceai di iboz ti tusi

§ iboj (i-bójŭ) sn iboaji/iboaje (i-bŭá-ji) – (unã cu boz)

§ vuj (vújŭ) sm vuji (vújĭ) – (unã cu boz)

§ vuji/vuje (vú-ji) sf vuji (vú-ji) – (unã cu boz)

§ vuz (vúzŭ) sm vuji (vújĭ)(?) – (unã cu boz)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cacomir

cacomir (ca-có-mirŭ) adg cacomirã (ca-có-mi-rã), cacomiri (ca-có-mirĭ), cacomiri/cacomire (ca-có-mi-ri) – tsi s-aflã tu-unã halã urutã; tsi ari mash cripãri shi taxirãts; mãrat, marat, morvu, corbu, lai, tihilai, mbogru, buisit, lipisit, cob, dholj, dhistih, gramen, gal, ohru, piscatran, shcret, tumsu, etc.
{ro: nenorocit}
{fr: infortuné, malheureux}
{en: unfortunate}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

caimo

caimo (caĭ-mó) sm caimadz (caĭ-mádzĭ) – dureari mari, mirachi mari, ahti, cripari, nvirinari, etc.;
(expr: nj-am caimo = nj-pari arãu; nj-cadi greu (milii); nj-chicã; mi cãrteashti, jindusescu)
{ro: dorinţă vie; durere vie, păs}
{fr: désir; regret; vive douleur; peine}
{en: strong desire; deep pain}
ex: ari-arãu fãrã timo, s-hibã om fãrã caimo? (dureari, ahti?); plãngu ocljilj di caimo (mirachi greauã); tra sã-nj plãngu-a mei caimadz (durerli, cripãrli-a meali); si-nj ts-aspun caimadzlj-a mei (cripãrli, durerli, mirãchili-a meali); amirãlu caimo sh-u-avea
(expr: lj-pãrea arãu, s-avea faptã pishman)

§ camo (ca-mó) sm camadz (ca-mádzĭ) – (unã cu caimo)

§ caimen (caĭ-ménŭ) adg caimenã (caĭ-mé-nã), caimenj (caĭ-ménjĭ), caimeni/caimene (caĭ-mé-ni) – tsi s-aflã tu-unã halã urutã; tsi ari mash cripãri shi taxirãts; cari nu-ari tihi tu banã; maimen, mãrat, marat, mbogru, cacomir, capsuman, cob, corbu, dholj, dhistih, gramen, gal, lai, tihilai, morvu, ohru, piscatran, shcret, tumsu, tumtu, etc.
{ro: sărman, sărac, biet, nenorocit}
{fr: pauvre, infortuné, malheureux}
{en: poor, unfortunate, unhappy}
ex: bati-ts, caimene (marate), tãmbãrãlu; ts-am spusã, caimene, s-nu fats ashi

§ maimen (maĭ-ménŭ) adg maimenã (maĭ-mé-nã), maimenj (maĭ-ménjĭ), maimeni/maimene (maĭ-mé-ni) – (unã cu caimen)

§ gramen (gra-ménŭ) adg gramenã (gra-mé-nã), gramenj (gra-ménjĭ), grameni/gramene (gra-mé-ni) – (unã cu caimen)
ex: tsi ti fats gramenã (lae, maratã)? iu tsã scots caplu tora?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

capsu

capsu (cáp-su) invar – cari nu-ari tihi tu banã; tsi s-aflã tu-unã halã urutã; tsi ari mash cripãri shi taxirãts; capsuman, mãrat, marat, mbogru, cacomir, cob, corbu, dholj, dhistih, gramen, gal, lai, morvu, ohru, piscatran, shcret, tihilai, tumsu, tumtu, etc.
{ro: sărman, biet}
{fr: pauvre, infortuné, malheureux}
{en: poor, unfortunate, unhappy}
ex: capsu birbeclu (maratlu birbec); capsu moasha (mãrata moashi), capsu horli (mãratili hori); nu-lj dãdea un minut banã a capsu nveastãljei (a mãratiljei nveastã)

§ capsu-man (cap-su-mánŭ) adg capsumanã (cap-su-má-nã), capsumanj (cap-su-mánjĭ), capsumani/capsumane (cap-su-má-ni) –
1: cari nu-ari tihi tu banã; tsi s-aflã tu-unã halã urutã; tsi ari mash cripãri shi taxirãts; mãrat, marat, etc.;
2: tsi u tsãni pi-a lui tut chirolu shi easti greu s-lu cãndirseshti di-un lucru lishor tr-aduchiri; cap gros (di tãgari, di crinã, di shinic, di mulari, etc.)
{ro: nenorocit; încăpăţânat}
{fr: malheureux; entêté}
{en: unfortunate; stubborn}
ex: easti-ahtari capsuman (ari caplu-ahãt di gros), cã di pi-a lui nu pots s-lu giots; lai capsuman (marate, cap gros), ligari vrei di prun

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã