DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

catife

catife (ca-ti-fé) sm catifedz (ca-ti-fédzĭ) – tsãsãturã di mitasi (lãnã, bumbac, etc.) tsi ari pi-unã fatsã hiri multu shcurti, ndreapti shi ndisati
{ro: catifea}
{fr: velours}
{en: velvet}
ex: sultuc di catife

§ catifei/catifee (ca-ti-fé-i) sf catifei (ca-ti-féĭ) – (unã cu catife)
ex: feci un mindan di catifei; nu-am purtatã ninga fustani di catifei

§ catifiledz (ca-ti-fi-lédzŭ) (mi) vb I catifilai (ca-ti-fi-láĭ), catifilam (ca-ti-fi-lámŭ), catifilatã (ca-ti-fi-lá-tã), catifilari/catifilare (ca-ti-fi-lá-ri) – fac un lucru s-undzeascã cu catifelu, cu hãrli sh-cu cusurli-a lui; lu-acoapir un lucru cu (lj-adavgu) catife
{ro: catifela}
{fr: velouter}
{en: give a velvety appearance}
ex: catifilai (lu-anvilii cu catifei) scamnul atsel bunlu

§ catifilat (ca-ti-fi-látŭ) adg catifilatã (ca-ti-fi-lá-tã), catifilats (ca-ti-fi-látsĭ), catifila-ti/catifilate (ca-ti-fi-lá-ti) – tsi easti faptu s-undzeascã cu catifelu; tsi easti nvilit cu catifei; tsi sh-u-adutsi cu catifelu; moali ca catifeea
{ro: catifelat}
{fr: velouté}
{en: with a velvety appearance}
ex: feata ari unã boatsi catifilatã (dultsi, ca catifelu); duchii cã eara lãndzitã cã avea fatsa-aroshi, catifilatã; fructul avea unã peaji catifilatã

§ catifilari/catifilare (ca-ti-fi-lá-ri) sf catifilãri (ca-ti-fi-lắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru s-fatsi ca catifelu, easti nvilit cu catife, (s-)catifileadzã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cipari/cipare

cipari/cipare (ci-pá-ri) sf cipãri (ci-pắrĭ) – fashi (tsãsãturã, coardã di hiri mplititi, etc.) strimtã sh-lungã di bumbac (lãnã, catife, metal, etc.) purtatã ca stulii pi stranji (capeli, di gushi, etc.); fashã di metal tsi u poartã ufitserlji pi bratslu, cheptul icã umirli-a stranjilor di stratiot, tra s-aspunã scara tsi u au tu-ascheri; tsipari, ciupari, tsupari, pantlicã, pãtlicã, curdelã, curdeauã, curdilachi, coardã; galon, galoni
{ro: panglică, şiret, galon}
{fr: ruban; tresse, soutache}
{en: ribbon, hatband, lace; braid, stripes}
ex: purta chiurcu cu cipãri (panglits) di hrisozmã; tu zãmani s-purta multu cipãrli (panglitsli, curdelili)

§ ciupari1/ciupare (cĭu-pá-ri) sf ciupãri (cĭu-pắrĭ) – (unã cu cipari)

§ tsipari/tsipare (tsi-pá-ri) sf tsipãri (tsi-pắrĭ) – (unã cu cipari)

§ tsupari1/tsupare (tsu-pá-ri) sf tsupãri (tsu-pắrĭ) – (unã cu cipari)

§ ciupari2/ciupare (cĭu-pá-ri) sf ciupãri (cĭu-pắrĭ) – soi di capelã purtatã di muljerli fãrshiroati
{ro: un fel de pălărie purtată de fărşiroate}
{fr: couvre-chef des femmes des “fãrshirots”}
{en: head-gear worn by the “fãrshirots” women}

§ tsupari2/tsupare (tsu-pá-ri) sf tsupãri (tsu-pắrĭ) – (unã cu ciupari2)

§ ghiubec2 (ghĭu-bécŭ) sn ghiubetsi (ghĭu-bé-tsi) shi ghiubecuri (ghĭu-bé-curĭ) – (unã cu cipari)
ex: cu ghiubecuri (cipãri) shi cu ghiurdãnj

§ tãpari/tãpare (tã-pá-ri) sf tãpãri (tã-pắrĭ) – stulii di-asimi purtatã di muljeri pri cap pristi fesi; ambrunã, tepe, tipe
{ro: podoabă de cap}
{fr: parure d’argent portée par les femmes au-dessus du fez}
{en: silver adorning worn by women over the hat}

§ tepe (te-pé) sm tepedz (te-pédzĭ) – (unã cu tãpari)

§ tipe (ti-pé) sm tipedz (ti-pédzĭ) – (unã cu tãpari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

curdeauã

curdeauã (cur-deá-ŭã) sf curdei (cur-déĭ) – fashi (tsãsãturã, coardã di hiri mplititi, etc.) strimtã sh-lungã di bumbac (lãnã, catife, metal, etc.) purtatã ca stulii pi stranji (capeli, di gushi, di mesi, etc.); curdelã, curdilachi, coardã, panglicã, pantlicã, pãtlicã, cipari, ciupari, tsupari, tsipari;
(expr: nu-nj tsãni curdeaua = nj-easti fricã, nj-easti arshini, nu-nj tsãni curaua, nu-nj tsãni curlu, etc.)
{ro: panglică}
{fr: ruban, cordon, brides (de chapeau)}
{en: ribbon, hatband}
ex: s-frãndzea ca nã curdeauã (unã panglicã); lj-vidzurã, cã nu-lj tsãni ici curdeaua
(expr: cã lj-easti multã fricã)

§ curdelã (cur-dé-lã) sf curdeli/curdele (cur-dé-li) – (unã cu cur-deauã)

§ curdilachi/curdilache (cur-di-lá-chi) sf curdilãchi (cur-di-lắchĭ) – curdeauã ma njicã
{ro: panglicuţă}
{fr: petit ruban}
{en: small ribbon}
ex: curdeli sh-curdilachi (curdeauã njicã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

flitur1

flitur1 (flí-turŭ) sm flituri (flí-turĭ) – turlii di insectã (yeatsã) cu chealea di pi trup ca di catifei, cu gura faptã trã sudzeari, sh-cunuscutã trã patruli peani mãri cu cari azboairã, multu mushati sh-cundiljati cu tuti soili di seamni di tuti bueili; fljutur, fliturã, fitur, pirpirunã, perpunã, pitãludã;
(expr: lj-intrarã flituri ãn cap = s-dzãtsi tr-atsel tsi ari glãrinj tu minti)
{ro: fluture}
{fr: papillon}
{en: butterfly}
ex: suti di flituri azbuira tu gãrdinã di floari-floari

§ fljutur (fljĭú-turŭ) sm fljuturi (fljĭú-turĭ) – (unã cu flitur1)
ex: acãtsai un fljutur

§ flutur (flú-turŭ) sm fluturi (flú-turĭ) – (unã cu flitur1)

§ fliturã (flí-tu-rã) sf flituri/fliture (flí-tu-ri) – (unã cu flitur1)
ex: lishoarã-minutã; ca nã fliturã; ca nã fliturã tsi-azboairã

§ fitur (fí-turŭ) sm fituri (fí-turĭ) – (unã cu flitur1)

§ flitur2 (flí-turŭ) sm pl(?) – trimburari (ligãnari, bãteari, etc.) tu vimtu a unei flamburã, areapitã, shimii, etc.
{ro: fâlfâit}
{fr: flottement}
{en: flutter}
ex: s-avdi di-aoa fliturlu-a banderãljei

§ flitur3 (flí-turŭ) vb I fliturai (fli-tu-ráĭ), flituram (fli-tu-rámŭ), flituratã (fli-tu-rá-tã), fliturari/fliturare (fli-tu-rá-ri) – (trã pulj) bati (minã, lj-treamburã) areapitli; (trã flamburã, shimii, pãndzã, etc.) s-minã shi s-leagãnã tu vimtu; nj-si bati (ocljul); ascutur (vilendzã) tu vimtu
{ro: flutura, fâlfâi}
{fr: flotter, ondoyer, voltiger}
{en: wave, flutter, flap}
ex: fliturãndalui tu vimtu pãndzi albi; ãnj fliturã (bati) ocljul atsel astãngul; bandera fliturã pri pãlatea-a amirãlui; fustanea shi lãrdzili mãnits di la cãmeashi lj-flitura di vimtu

§ flituredz (fli-tu-rédzŭ) vb I fliturai (fli-tu-ráĭ), flituram (fli-tu-rámŭ), flituratã (fli-tu-rá-tã), fliturari/fliturare (fli-tu-rá-ri) – (unã cu flitur3)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

garufilj

garufilj (ga-ru-fíljĭŭ) sm garufilj (ga-ru-fíljĭ) – lilici, unã turlii di earbã tsi creashti an dupã an, tsi anjurzeashti mushat, tsi ari un trup ca di catifei sh-lilici galbini
{ro: calomfir}
{fr: menthe-coq}
{en: costmary, alecost}
ex: apã io nu nj-am, gione garufilj (fig: ca un garufilj)

§ garofil (ga-ro-fílŭ) sm garofilj (ga-ro-fíljĭ) – (unã cu garufilj)

§ garufiljat (ga-ru-fi-ljĭátŭ) adg garufiljatã (ga-ru-fi-ljĭá-tã), garufiljats (ga-ru-fi-ljĭátsĭ), garufiljati/garufiljate (ga-ru-fi-ljĭá-ti) – tsi sh-u-adutsi cu garufiljlu icã cu garafila
{ro: calomfiriu}
{fr: semblabe à la menthe-coq}
{en: similar to the costmary}
ex: albili, garufiljatili

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

giungiunar

giungiunar (gĭun-gĭu-nárŭ) sm giungiunari (gĭun-gĭu-nárĭ) –
1: insectã (yeatsã tsi sh-u-adutsi, sh-multi ori easti lugursitã unã cu acrida) cu truplu shcurtu sh-gros, cu ocljilj mãri sh-cu cicioarli di dinãpoi multu lundzi tsi u-agiutã s-ansarã multu diparti (sh-cari fatsi unã soi di shuirat cãndu sh-freacã un di-alantu, cicioarili di dinãpoi); jujunar, juji, tsintsir, tsindzir, dzindzir, dzendzer, dzin-dzinar, ceatrafil, carcalec, carcalets, carcaledz, cãrcãlets, curcalec, cherchinez, chirchinec;
2: soi di muscã (insectã, yeatsã), cari sh-u-adutsi cu alghina shi yeaspea, cu truplu ca di catifei faptu di ma multi neali shi cari alagã di lilici-lilici tra si s-hrãneascã; zãngãnar, zãngrãnã, heavrã
{ro: greier; bondar}
{fr: grillon, cigale; bourdon}
{en: cricket; bumble-bee}
ex: acãtsarã giungiunarlji s-easã; giungiunarlji cãntã tutã veara; lj-cadi un giungiunar ãn gurã; a giungiunarlor (a carcaletslor, a ceatrafiljlor) cãntic

§ dzindzinar (dzin-dzi-nárŭ) sm dzindzinari (dzin-dzi-nárĭ) – (unã cu giungiunar)

§ dzindzir (dzín-dzirŭ) sm dzindziri (dzín-dzirĭ) – (unã cu giungiunar)
ex: dzindzirlji nã cãntã sh-elj

§ dzendzer (dzén-dzerŭ) sm dzendzeri (dzén-dzerĭ) – (unã cu giungiunar)

§ tsindzir (tsín-dzirŭ) sm tsindziri (tsín-dzirĭ) – (unã cu giungiunar)

§ tsintsir (tsín-tsirŭ) sm tsintsiri (tsín-tsirĭ) – (unã cu giungiunar)

§ jujunar (jĭu-jĭu-nárŭ) sm jujunari (jĭu-jĭu-nárĭ) – (unã cu giungiunar)

§ juji (jĭujĭŭ) sm pl(?) – (unã cu giungiunar)

§ jujuescu (jĭu-jĭu-ĭés-cu) vb IV jujuii (jĭu-jĭu-íĭ), jujueam (jĭu-jĭu-ĭámŭ), jujuitã (jĭu-jĭu-í-tã), jujuiri/jujuire (jĭu-jĭu-í-ri) – scot bots ca-atsel scos di-un jujunar (alghinã, yeaspi, zãngãnar, tsintsir, ceatrafil, etc.); zãngãnescu, zãzãescu
{ro: bâzâi, ţiui}
{fr: bourdonner}
{en: buzz, hum}
ex: jujunarlu jujuea mash pi chetrili arsi di soari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn