DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

catolic1

catolic1 (ca-tó-licŭ) sm, sf catolicã (ca-tó-li-cã), catolits (ca-tó-litsĭ), catolitsi/catolitse (ca-tó-li-tsi) – crishtin tsi easti di pistea crishtinã tsi-ascultã di papa di Roma; lãtin, latin
{ro: creştin catolic}
{fr: catholique}
{en: catholic}
ex: cali urutã loarã catolitslji la noi

§ catolic2 (ca-tó-licŭ) adg catolicã (ca-tó-li-cã), catolits (ca-tó-litsĭ), catolitsi/catolitse (ca-tó-li-tsi) –
1: tsi easti di pistea crishtinã tsi-ascultã di papa di Roma;
2: tsi ari s-facã cu tutã dunjaea; tsi easti trã tuts shi pristi tutã lumea; catolichescu, lãtinescu, latinescu
{ro: catolic; universal}
{fr: catholique; universel}
{en: catholic; universal}

§ catolichescu (ca-to-li-chĭés-cu) adg catolicheascã (ca-to-li-chĭás-cã), catolicheshtsã (ca-to-li-chĭésh-tsã), catolicheshti (ca-to-li-chĭésh-ti) – (unã cu catolic2)

§ catolichii/catolichie (ca-to-li-chí-i) adv (shi adg fãrã pl) – tsi easti di pistea crishtinã tsi-ascultã di papa di Roma; tsi easti trã tutã lumea; tsi easti bun trã tuts shi trã tuti
{ro: catolic; universal, în general}
{fr: catholique; universel, universellement, généralement, en générale}
{en: catholic; universal, universally, generally, in general}
ex: bisearica ayisitã catolichii (trã tutã lumea) stereusitã di apostolj; 40 di dzãli easti catolichii (trã tutã dunjaea) pãreasinj

§ catolizedz (ca-tho-li-zédzŭ) (mi) vb I catolizai (ca-tho-li-záĭ), catolizam (ca-tho-li-zámŭ), catolizatã (ca-tho-li-zá-tã), catolizari/catolizare (ca-tho-li-zá-ri) – fac cariva si s-adarã catolic shi s-ascultã di papa di Roma; l-trec pri cariva tu pistea catolicheascã
{ro: catoliciza}
{fr: catholiciser}
{en: convert to Catholicism}
ex: s-catolizeadzã tuts cãndu armãnjlji au s-aleagã limba icã patriarhia

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lãtin

lãtin (lã-tínŭ) sm, sf lãtinã (lã-tí-nã), lãtinj (lã-tínjĭ), lãtini/lãtine (lã-tí-ni) –
1: om di miletea-a romanjlor, un popul (strãpãpãnjlj-a armãnjlor) tsi bãna aoa sh-vãrã 2000 di anj tu Italii;
2: crishtin di pisti catolicã a curi cap easti Papa di Roma; latin, catolic; (fig: lãtin = paranumã tsi s-da a arbineshlor di pisti lãtinã, catolicã)
{ro: latin, catolic}
{fr: latin, catholique}
{en: Latin, catholic}
ex: mults dit Arbinshii suntu lãtinj (catolits); mash nãsã s-featsi lãtinã (catolicã)

§ latin (la-tínŭ) sm, sf latinã (la-tí-nã), latinj (la-tínjĭ), latini/latine (la-tí-ni)
ex: strigã ca vãr latin (fig: arbines catolic)

§ lãtinescu (lã-ti-nés-cu) adg lãtineascã (lã-ti-neás-cã), lãtineshtsã (lã-ti-nésh-tsã), lãtineshti/lãtineshte (lã-ti-nésh-ti) –
1: tsi ari s-facã cu miletea-a lãtinjlor (a romanjlor);
2: tsi easti di pistea crishtinã tsi-ascultã di papa di Roma; di romanj; di catolits; di lãtinj; latinescu, catolichescu
{ro: larinesc, catolic}
{fr: latin, catholique}
{en: latin, catholic}
ex: bisearicã lãtineascã (catolicã)

§ latinescu (la-ti-nés-cu) adg latineascã (la-ti-neás-cã), latineshtsã (la-ti-nésh-tsã), latineshti/latineshte (la-ti-nésh-ti) – (unã cu lãtinescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

preftu1

preftu1 (préf-tu) sm, sf prifteasã (prif-teá-sã), preftsã (préf-tsã), prifteasi/priftease (prif-teá-si) – om tsi easti dus la unã sculii maxus adratã (iu easti nvitsat sh-deapoea hirotonusit) tra s-aibã ndreptul s-lituryiseascã la bisearicã shi s-facã tuti arãdzli crishtineshti; nicuchira-a preftului; afendu, pãrinti, pãpã, popã;
(expr:
1: ari preftu (la gioclu di cãrtsã) = ari riga, unã carti tsi easti multu mari la gioclu di cãrtsã (mash aslu, chetslu i mona easti unã carti ma mari);
2: lj-cãntã (lj-dzãsi) preftul dupã ureaclji; lj-deadi dolji a preftului = muri; easti mortu; lji ncljisi ocljilj;
3: gioacã preftul di bilje = zbor tsi va s-dzãcã cã lipseashti s-lu fac un lucru, cã voi i cã nu voi;
4: va ti fac preftu = va tsã dau un shcop, va ti bat;
5: plãteshti sh-ca preftu = plãteshti tinjisit, fãr di altã;
6: va tsã talji limba preftul = zbor tsi s-dzãtsi a njitslor tra s-nu s-purintã cã va yinã preftul s-lã talji limba;
7: cãt nu escu sh-io preftu = zbor tsi s-dzãtsi atumtsea cãndu vrei s-aspuni cã zboarãli spusi ma ninti nu suntu dealihea (cã sh-io nu hiu preftu!);
8: ca preftul cu purinteatsa = s-dzãtsi atumtsea cãnd un fatsi un lucru tsi shtii cã nu lipseashti s-lu facã, sh-dupã tsi-l fatsi dzãtsi cã taha nu shtia)
{ro: preot, preoteasă}
{fr: prêtre, femme de prêtre}
{en: priest, priest’s wife}
ex: ari barbã sh-preftu nu-i, ari coarni sh-bou nu-i, mea-ca-ca cu coada nsus, tsi-i? (angucitoari: capra); gioacã preftsã shi prifteasi; prifteasa armasi veduvã di tinirã; preftul lja di la yii sh-di la mortsã; preftu sã-nj ti ved!; easti prefte, muluyii; aoa ti-am, ore, prefte!; lj-featsi nã ufheljii cu shapti preftsã; s-featsi preftu hilj-su; nitsi filozuf nu sh-eara, cãt nu escu sh-io preftu; s-ts-u dzãcã preftul dupã ureaclji!
(expr: s-ti ved mortu, s-mori!); altu va preftul sh-altu prifteasa; n hoarã nu-l bagã, sh-trã casa-a preftului ãntreabã; nu-i hoarã fãrã preftu; preftul, preftu macã astalji, un alantu vai arãdã

§ priftescu (prif-tés-cu) adg prifteascã (prif-teás-cã), prifteshtsã (prif-tésh-tsã), prifteshti (prif-tésh-ti) – tsi ari s-facã cu preftsãlj; tsi tsãni di preftsã; tsi easti di preftu
{ro: preoţesc}
{fr: de prêtre}
{en: priest’s…}

§ priftami/priftame (prif-tá-mi) sf fãrã pl – multimi di preftsã; priftsami

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn