DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

catandisi/catandise

catandisi/catandise (ca-tán-da-si) sf fãrã pl – catastasea (starea, hala) tu cari s-aflã cariva i tsiva; halã, stari, catastasi, cãbuli
{ro: stare, situaţie}
{fr: (en) état, situation}
{en: state, situation}

§ cãtãndii/cãtãndie (cã-tãn-dí-i) sf cãtãndii (cã-tãn-díĭ) – avearea tsi u-ari un om (casã, tutiputã, tutã avearea cu lucrili din casã sh-di nafoarã); lucrili tsi li ari omlu n casã; aveari, catandã, cãtãndii, nicuchiratã, cãtunã, etc.;
(expr: nu easti trã cãtãndii = nu easti bun, nu fatsi hãiri, nu-axizeashti tsiva)
{ro: avere, avut, proprietate}
{fr: avoir, fortune, propriété, bagage}
{en: riches, fortune, property, bagage}
ex: casa shi cãtãndia (avearea) tutã lã eara gãljina sh-cucotlu; lã lja banã sh-cãtãndii (aveari); sculã tuti cãtãndiili (tuti lucrili tsi-avea) cama aleapti din casã; au multã cãtãndii (aveari); nu-ari nitsiun trã cãtãndii
(expr: trã hãiri); li vidzui tuti, vãrnã nu easti ti cãtãndii
(expr: nu easti bunã, nu-axizeashti tsiva)

§ catandã (ca-tán-dã) sf catandi/catande (ca-tán-di) sf – (unã cu cãtãndii)
ex: vatrã sh-catandã (nicuchiratã) la noi suntu asparti

§ cãtãndisescu (cã-tãn-di-sés-cu) vb IV cãtãndisii (cã-tãn-di-síĭ), cãtãndiseam (cã-tãn-di-seámŭ), cãtãndisitã (cã-tãn-di-sí-tã), cãtãndisiri/cãtãndisire (cã-tãn-di-sí-ri) – fac aveari; agiungu tu-unã catandisi bunã; mi-alas di-un lucru (bitisescu cu); (fig: l-cãtãndisescu = l-mutrescu, lj-am cãshtiga, lj-am angãtanlu, lj-portu gailelu, l-frundisescu)
{ro: deveni; ajunge într-o situaţie}
{fr: devenir; réduire; parvenir, finir par}
{en: become; end with or arrive at (a good/poor situation)}
ex: hilj di amirã s-cãtãndisits (s-agiundzets) pri hala-aestã?; cãtãndisirã cu (bitisirã cu, s-alãsarã di) furlichea; cum cãtãndisim (agiumsim) noi lãilji!; cãtãndisi multu-arãu (agiumsi tu-unã halã urutã); di tutiputa tsi-avea, cãtãndisi (agiumsi) di caftã la un sh-la-alantu; nveasta nu-l cãtãndiseashti (fig: nu-l mutreashti ghini, nu lj-ari ngãtan); nu mi cãtãndisish (fig: nu mi mutrish) ghini cãndu earam lãndzit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nicuchir

nicuchir (ni-cu-chírŭ) sm, sf, adg nicuchirã (ni-cu-chí-rã), nicu-chiri (ni-cu-chírĭ), nicuchiri/nicuchire (ni-cu-chíri) – domnul a casãljei i a fumealjiljei (doamna-a unei casã, fumealji); om di frãmti a hoarãljei (cãsãbãlui); bãrbatlu cu cari easti mãrtatã muljarea (muljarea cu cari easti nsurat bãrbatlu); atsel tsi nicu-chiripseashti (ghini) un lucru (casã, ducheani, fabricã, etc.); om avut; bugat, mbugat, avut, ciurbagi, ciorbagi, arhundu, arhondu, arhundã, dashar, zinghin, tsinghin;
(expr: nicuchir ts-eshti, pitã-ts mãts = fats tsi vrei tu casa-a ta)
{ro: gospodar, stăpânul casei; om de vază}
{fr: maître de la maison, hospodar, bon ménager; homme de condition}
{en: head of a household, middle-class person, village notable}
ex: cãti shtii nicuchirlu (domnul a casãljei), nu shtii musafirlu; l-dusirã la nicuchira (doamna-a casãljei); nã vinjish nicuchirã (doamnã); suntu tuts nicuchiri (avuts, arhundzã), casili-a lor suntu ca stuplu di-alghini; s-urdinarã carishti cãti feati di nicuchiri (oaminj avuts, cunuscuts); si-nj si facã nicuchir (domnu) pi avearea-a mea?; lu ncurunã cu feata, s-agãrshascã foclu a nicuchirãljei (a muljari-sai)

§ nicuchirami/nicuchira-me (ni-cu-chi-rá-mi) sf nicuchirãnj (ni-cu-chi-rắnjĭ) – multimi di nicuchiri; oaminjlji tsi fac (tuts i unã parti dit) frãmtea-a unei hoarã (cãsãbã)
{ro: grup de notabili}
{fr: (les) notables d’un village ou d’une ville}
{en: group of notables from a village or town}
ex: ashi u-aflã munasipi nicuchiramea (nicuchirlji a hoarãljei); s-arãspãndirã nicuchiramea (oaminjlji di frãmti), cai ncoa, cai nclo

§ nicuchiratã (ni-cu-chi-rá-tã) sf nicuchirãts (ni-cu-chi-rắtsĭ) – avearea tsi u-ari nicuchirlu-a casãljei (cu tuti lucrili din casã sh-di nafoarã); lucrul tsi-l fatsi un nicuchir tra s-lj-aibã buna cãshtigã a cãtãndiiljei; cãtãndii, catandã
{ro: gospodărie, avere; administraţie}
{fr: économie domestique, administration}
{en: household management, administration}
ex: ari bunã nicuchiratã; fãrã nicuchiratã (cãtãndii); feata eara njicã tra s-mutreascã di nicuchiratã (casã, cãtãndii)

§ nicuchireatsã (ni-cu-chi-reá-tsã) sf nicuchirets (ni-cu-chi-rétsĭ) – (unã cu nicu-chiratã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

prucuchii/prucuchie

prucuchii/prucuchie (pru-cu-chí-i) sf prucuchii (pru-cu-chíĭ) – amintaticlu shi avearea tsi u fatsi un cãndu lucreadzã; nvitsarea di carti (tsi u-amintã un tsi s-dutsi la sculii); amintatic, nchirdãsiri, chilipuri, catandasi, cãtãndii, avutsãlji, nvitsãturã;
(expr: nu vidzu prucuchii di oclji, va s-veadã di sufrãntseali? = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi caftã s-veadã prucuchii di la lucrili tsi nu-ahãrzescu tsiva, fãrã simasii, cãndu lucrili tsi dealihea ahãrzescu nu pot s-lu-agiutã)
{ro: pricopseală, progres; educaţie}
{fr: profit; progrés; instruction}
{en: profit; progress; education}
ex: om fãrã prucuchii (fãrã avutsãlji, fãrã carti, tsi nu featsi mari lucru tu banã); nu veadi mari prucuchii la hilj-su; tsi lai prucuchii easti aestã; avinarea nu-ari vãrã prucuchii (amintatic); sh-aclo, vãrã prucuchii (amintatic, avutsãlji) mari nu-adrã; lucrã cãt lucrã crishtinlu, ma prucuchii (aveari) mari nu-adrã

§ prucupsescu (pru-cup-sés-cu) (mi) vb IV prucupsii (pru-cup-síĭ), prucupseam (pru-cup-seámŭ), prucupsitã (pru-cup-sí-tã), prucupsiri/prucupsire (pru-cup-sí-ri) – nj-si dutsi ghini lucrul sh-fac aveari; tu lucrul tsi-l fac am multã hãiri; mi duc la sculii shi nvets carti multã; pricupsescu, purcupsescu, amintu, nchirdãsescu
{ro: pricopsi}
{fr: faire fortune, (s‘)enrichir, bien éduquer}
{en: become rich, get a good education}
ex: ca alghina al Giuvara s-nji prucupseshti (s-agiundzi avut sh-hãrios); lu lo cu nãs sh-lu prucupsi; cu-aestã zãnati prucupsi (featsi aveari); nu mi prucupsescu (nu va ved hãiri) aoa

§ prucupsit (pru-cup-sítŭ) adg prucupsitã (pru-cup-sí-tã), prucupsits (pru-cup-sítsĭ), prucupsiti/prucupsite (pru-cup-sí-ti) – tsi-agiumsi avut; tsi ari faptã hãiri; pricupsit, purcupsit, amintat, nchirdãsit
{ro: pricopsit, bogat}
{fr: riche; en bon condition; assidu, appliqué, instruit}
{en: rich; in good condition; hard working, diligent, educated}
ex: voi s-ti ved prucupsit (avut, agiumtu ghini); ari ficiorlji tuts prucupsits (ndreptsã cu casã shi banã bunã); vidzu cãt prucupsit easti dzinir-su

§ prucupsi-ri/prucupsire (pru-cup-sí-ri) sf prucupsiri (pru-cup-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva prucupseashti (fatsi hãiri); pricupsescu, purcupsescu, amintu, nchirdãsescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tsivicusescu

tsivicusescu (tsi-vi-cu-sés-cu) (mi) vb IV tsivicusii (tsi-vi-cu-síĭ), tsivicuseam (tsi-vi-cu-seámŭ), tsivicusitã (tsi-vi-cu-sí-tã), tsivi-cusiri/tsivicusire (tsi-vi-cu-sí-ri) – lu-alãxescu un lucru tra s-lu fac ashi cum mi-arãseashti s-hibã (tra sã-nj si ndreagã ma ghini huzmetea); l-fac un lucru si s-uidiseascã (tr-atseali tsi-am tu minti); mi nvets s-bãnedz cu-un lucru tu-unã nauã catastasi; mi nvets, mi mãlãxescu, ndreg, uidisescu, sãmãrusescu, tiryisescu
{ro: ajusta, adapta, potrivi, obişnui}
{fr: ajuster, adapter}
{en: adjust, adapt}

§ tsivicusit (tsi-vi-cu-sítŭ) adg tsivicusitã (tsi-vi-cu-sí-tã), tsivicusits (tsi-vi-cu-sítsĭ), tsivicusiti/tsivicusite (tsi-vi-cu-sí-ti) – tsi s-ari alãxitã tra si s-uidiseascã tu-unã nauã catandasi; tsi s-ari nvitsatã cu-unã banã tsi s-ari alãxitã; nvitsat, mãlãxit, ndreptu, uidisit, sãmãrusit, tiryisit
{ro: ajustat, adaptat}
{fr: ajusté, adapté}
{en: adjusted, adapted}

§ tsivicusiri/tsivicusire (tsi-vi-cu-sí-ri) sf tsivicusiri (tsi-vi-cu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva (tsiva) s-tsivicuseashti; nvitsari, mãlãxiri, ndridzeari, uidisiri, sãmãrusiri, tiryisiri
{ro: acţiunea de a ajusta, de a adapta; ajustare, adaptare}
{fr: action d’ajuster, d’adapter}
{en: action of adjusting, of adapting}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã