DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cataclizmo

cataclizmo (ca-ta-cliz-mó) sm cataclizmadz (ca-ta-cliz-mádzĭ) – ploai mari (i neaua tsi s-tucheashti agonja) cari umflã arãurli, li fatsi s-dipunã cu apã multã, tra s-vearsã shi s-li neacã locurli di deavãrliga; chiameti mari cu furtunj tsi-aduc apã shi neauã multã, cu zurlu-vimtu tsi bati sh-aurlã sh-cu znjii mari tu casili sh-tu-avearea-a omlui; chiameti; (fig: cataclizmo = atsea tsi pati un cari easti aplucusit di multi znjii, cripãri shi taxirãts)
{ro: potop, cataclism}
{fr: déluge, cataclysme}
{en: calamity; flood, hurricane}
ex: Dumnidzãlu nicã lumea cu-un cataclizmo (apã multã tsi nicã tut loclu); cu ahãti ploi va s-facã cataclizmo (chiameti)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chiameti/chiamete

chiameti/chiamete (chi-ĭa-mé-ti) sf chiamets (chi-ĭa-métsĭ) – [tu zburãri s-avdi niscãnti ori sh-ca “cheameti/cheamete (chĭa-mé-ti”, scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar] ploai multã tsi fatsi arãurli si s-vearsã shi s-neacã locurli di deavãrliga; furtunã cu ploai i neauã multã shi zurlu-vimtu tsi bati sh-aurlã; furtunã, sindilii, tufani, turin, nturinari, azvimturari, cataclizmo; (fig:
1: chiameti = atsea tsi pati lumea aplucusitã di multi znjii, cripãri shi taxirãts; expr:
2: lj-yini chiameti = lj-yini multã zori, lj-pari multu-arãu)
{ro: furtună, potop; nenorocire mare}
{fr: orage, tempête, déluge; grande perte, grande malheur}
{en: storm, flood, hurricane; calamity}
ex: nu-lj cunoshti chiametea; pãn tu chiameti; nã furtunã… s-u trubã amarea, si s-facã chiameti; nu lja cali tu-ahtari chiameti (furtunã); cara deadi nã ploai sh-nã chiameti, s-tuchi cãliva-a moashiljei; chiametea si s-facã; lj-yinea chiameti
(expr: lj-yinea multã zori), tsi-i lãeatsa tsi lu-avea aflatã!; nu ti-alas, tatã, si shtiu cã chiametea s-fatsi; sh-u bãgã s-nu lj-ascapã uricljatlu, chiametea s-facã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

nec1

nec1 (nécŭ) sn necuri (né-curĭ) –
1: moartea-a omlui (a pravdãljei, etc.) tsi yini cãndu easti ahundusit tu apã shi plimunjlji-lj si umplu cu apã tu loc di vimtu; nicari, nicãturã;
2: chiametea tsi s-fatsi cãndu (dupã ploi multi icã tuchirea-a neauãljei) apa dit arãuri creashti, s-umflã shi easi dit cupanja-a lor di acoapirã tut loclu di deavãrliga; chiameti, cataclizmo;
(expr: s-ti lja neclu = s-ti lja draclu, afanizmolu, moartea; s-mori)
{ro: înec; potop}
{fr: noyade; inondation}
{en: drowning; flood}
ex: ascãpai di nec (nicari); nec (cataclizmo, afanizmo) sh-ploai mari va s-cadã; s-ti lja neclu!
(expr: s-ti lja draclu, moartea); tsi mãcari! s-u lja neclu!
(expr: s-u lja draclu!); nclo, tu necu-s-nedz
(expr: du-ti la drats! nu voi s-ti ved dinintea-a mea!)

§ ãnec1 (ã-nécŭ) sn ãnecuri (ã-né-curĭ) – (unã cu nec1)
ex: chirum tutã tutiputa cãndu fu ãneclu atsel marli; du-ti tu ãnec
(expr: s-ti lja neclu)

§ nec2 (nécŭ) (mi) vb I nicai (ni-cáĭ), nicam (ni-cámŭ), nicatã (ni-cá-tã), nicari/nicare (ni-cá-ri) –
1: fac s-moarã cariva cu bãgarea-a lui tu apã sh-nealãsarea ca s-lja anasã;
2: (apa dupã multã ploai) easi dit cupanja di-arãu shi anvãleasti tut loclu di deavãrliga; anvilescu sh-tsãn sum apã un lucru;
(expr:
1: (mi) nec = (i) aruc multã apã pristi un lucru; hiu acupirit (di apã); (ii) nj-armãni sh-nu treatsi (nji s-acatsã) mãcari n gushi;
2: mi neacã somnul = nj-easti multu somnu, hiu aplucusit di somnu, mizi pot si stau dishtiptat, mi-acatsã somnul;
3: mi nec tu lãcrinj = plãngu multu, sh-cu multi lãcrinj;
4: canda-nj si nicarã cãrãyili = hiu multu nvirinat di-atseali tsi-am pãtsãtã)
{ro: (în)neca, inunda}
{fr: noyer, inonder}
{en: drown, flood}
ex: s-easã-arãulu si-nj ti neacã; arãulu nã u nicã (acupiri) grãdina; vrea s-neacã (s-ahunduseascã tu fundul a apãljei) unã cãravi; cãrtits, ãnvirinats, canda lã si nicarã cãrãyili (multu nvirinats, canda pãtsãrã caishti tsi)

§ nicat (ni-cátŭ) adg nicatã (ni-cá-tã), nicats (ni-cátsĭ), nicati/nicate (ni-cá-ti) – (pravdã, om) tsi easti mortu (cu umplearea-a plimunjlor cu apã, nu cu vimtu); (loc) tsi easti acupirit di apa adunatã di multã ploai icã apa tsi s-ari virsatã dit arãu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn