DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cata1

cata1 (cá-ta shi ca-tá) prip, adv – dupã cum easti; dupã cum; dupã-atseali cu; catai, cum, dupã; sprima, sproti, cum
{ro: după, etc.}
{fr: selon, d’après, etc.}
{en: according to, etc.}
ex: cata omlu (dupã cum easti omlu, ashi easti) shi zburãrea

§ catai (cá-taĭ) prip, adv – (unã cu cata1)
ex: catai (dupã) cum ãnj spuneai; catai (dupã cum eara) suma tsi dãdea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãtrã

cãtrã (cắ-trã) prip – zbor tsi-aspuni tsi mindueashti cariva trã (i) calea tsi u lja tra s-agiungã iuva, (ii) loclu di iu yini, (iii) loclu (iu) va si s-ducã, (iv) oara cãndu s-fatsi tsiva, (v) omlu la cari mutreashti cariva, etc.; aproapea di; cãtã
{ro: către, spre, încotro, unde, dela, etc.}
{fr: vers; envers; contre; de}
{en: in what direction; towards, around, about, where, from, etc.}
ex: astãmãtsii cãtrã searã (oara aproapi di searã) la casa-a lor; s-turnã cãtrã nãsã (tra s-hibã n fatsa-a ljei) s-lji dzãcã tsiva; s-turnã cãtrã ghiftu (di partea-a ghiftului); cãtrã iu loarã (tsi cali loarã, iu si) s-ducã?; cãtrã-aoa featsirã (aestã cali loarã); pãnã s-ti tornji cãtrã-acshia; cãtrã di partea-atsea; pãnã cãtrã di-adoarã; lo si s-toarnã cãtrã dinãpoi-lji; vai eara di cãtrã di andzari; sh-turnã ocljilj cãtrã la Dumnidzã; mutrea cãtrã nsus; mutreashti cãtrã la cuscra; acãtsarã cãtrã naparti; cãtrã ndzari; cãtrã n hoarã-lj; astãljarã cãtrã Larsa; lj-u deadirã cãtrã tu lumi; mutrea cãtrã tu gãrdinã; cãtrã tu (aproapea di) aspardzirea a beariljei; l-teasirã cãtrã soari (tra s-veadã soarili n fatsã); easti-l cãtrã soari; mi duc cãtrã casã; cãtrã iu ti duts?; fudzi cãtrã naljurea; pusula easti cãtrã mini; yinea cãtrã Muscopuli; nã easti soi di cãtrã tatã

§ cãtã1 (cắ-tã) prip – (unã cu cãtrã)
ex: cãtã iu dusi?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

giudic1

giudic1 (gĭú-dicŭ) vb I giudicai (gĭu-di-cáĭ), giudicam (gĭu-di-cámŭ), giudicatã (gĭu-di-cá-tã), giudicari/giudicare (gĭu-di-cá-ri) – cu mintea, caftu s-aflu cãndu un lucru easti bun icã-arãu, cãndu easti ndreptu i strãmbu, caftu s-aflu tsi easti ghini s-fac tu-unã catastasi tsi mi frimintã, tsi cali s-ljau trãninti, etc.; lu cãtigursescu sh-lu ncaci pri cariva; minduescu, lugursescu, crisescu, siluyisescu, sãlushescu, cãtigursescu, ncaci
{ro: gândi, judeca, raţiona, socoti, critica}
{fr: raisonner, juger, réfléchir, sermonner, critiquer}
{en: reason, judge, reflect, reprimand, criticize}
ex: giudicã (minduea-ti) sh-deapoea zbura; nu giudicã (mindueashti) ghini; l-giudicai (lu ncãceai) multu; cãt lu giudicai (cãftai s-lu fac s-aducheascã) el nu easi dit mintea-a lui; mi giudicã (mi cãtigurseashti, mi ncaci) tutã dzua

§ giudicat1 (gĭu-di-cátŭ) adg giudicatã (gĭu-di-cá-tã), giudicats (gĭu-di-cátsĭ), giudicati/giudicate (gĭu-di-cá-ti) – minduit, lugursit, crisit, siluyisit, sãlushit, cãtigursit
{ro: gândit, judecat, raţionat, socotit, criticat}
{fr: raisonné, jugé, réfléchi, sermonné, critiqué}
{en: reasoned, judged, reflected, reprimanded, criticized}

§ giudicari1/giudicare (gĭu-di-cá-ri) sf giudicãri (gĭu-di-cắrĭ) – atsea tsi fatsi omlu cãndu giudicã; minduiri, lugursiri, crisiri, siluyisiri, sãlushiri, cãtigursiri
{ro: acţiunea de a gândi, de a judeca, de a raţiona, de a socoti, de a critica; gândire, judecare, raţionare, socotire, criticare}
{fr: action de raisonner, de juger, de réfléchir, de sermonner, de critiquer}
{en: action of reasoning, of judging, of reflecting, of repriman-ding, of criticizing}
ex: ãlj talji fãrã njilã sh-giudicari (crisiri, minduiri); agiundzi ahãtã giudicari (cãtigursiri)

§ giudicatã1 (gĭu-di-cá-tã) sf giudicãts (gĭu-di-cắtsĭ) – apofasea la cari agiundzi cariva dupã tsi giudicã (u mindueashti) ghini unã catastasi; minduiri, minti
{ro: judecată}
{fr: jugement}
{en: judgement}

§ prigiudic1 (pri-gĭú-dicŭ) vb I prigiudicai (pri-gĭu-di-cáĭ), prigiu-dicam (pri-gĭu-di-cámŭ), prigiudicatã (pri-gĭu-di-cá-tã), prigiudica-ri/prigiudicare (pri-gĭu-di-cá-ri) – giudic, cu-unã minti apufãsitã (astãsitã) di ma ninti cã un lucru easti bun icã-arãu, cã easti ndreptu i strãmbu, etc.; giudic fãrã sã shtiu (i nu voi sã shtiu) cãtse s-ari faptã un lucru, cari-lj fu itia, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn