DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cata2-

cata2- (ca-ta-) prifixu – yini dit limba grãtseascã shi s-bagã nãin-tea-a unor zboarã (ma multu verbi) cu idyea noimã, icã s-lã da unã noimã niheam alãxitã. Bunãoarã, ashi avem zborlu “cataxipsescu” tsi ari idyea noimã cu zborlu “axiusescu” di iu yini; [bãgats oarã cã: (i) prifixul armãni idyiul (cata) ti tuti zboarãli; (ii) prifixul va-l bãgãm nãintea-a zborlui fãrã semnul “-“; shi (iii) va dãm aoatsi mash ndauã zboarã cu-aestu prifixu]
{ro: prefix, care menţine sau schimbă puţin sensul cuvântului}
{fr: prefixe, qui a le même, ou change un peu, le sens du mot}
{en: prefix, that maintains or changes a little the meaning of the word}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

catã2

catã2 (cá-thã) sf cãti/cãte (cắ-thi) – ma multi turlii di-unã prici (tsi bãneadzã ndauã tu apã sh-alti pri loc), cu truplu moali, ãncljis tu-unã cãpachi usoasã (casa di catã!) dit cari poati sã scoatã caplu shi cicioarli (sh-tu cari poati sã sh-lu tragã tut truplu nãuntru cãndu lipseashti si s-afireascã di dushmanj); cãtã, broascã
{ro: broască ţestoasă}
{fr: tortue}
{en: turtle}
ex: oulu di cathã easti cãt un bel

§ cãtã2 (cắ-thã) sf cãti/cãte (cắ-thi) – (unã cu catã)
ex: suntu cãti shi di uscat shi di arãuri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

giudic1

giudic1 (gĭú-dicŭ) vb I giudicai (gĭu-di-cáĭ), giudicam (gĭu-di-cámŭ), giudicatã (gĭu-di-cá-tã), giudicari/giudicare (gĭu-di-cá-ri) – cu mintea, caftu s-aflu cãndu un lucru easti bun icã-arãu, cãndu easti ndreptu i strãmbu, caftu s-aflu tsi easti ghini s-fac tu-unã catastasi tsi mi frimintã, tsi cali s-ljau trãninti, etc.; lu cãtigursescu sh-lu ncaci pri cariva; minduescu, lugursescu, crisescu, siluyisescu, sãlushescu, cãtigursescu, ncaci
{ro: gândi, judeca, raţiona, socoti, critica}
{fr: raisonner, juger, réfléchir, sermonner, critiquer}
{en: reason, judge, reflect, reprimand, criticize}
ex: giudicã (minduea-ti) sh-deapoea zbura; nu giudicã (mindueashti) ghini; l-giudicai (lu ncãceai) multu; cãt lu giudicai (cãftai s-lu fac s-aducheascã) el nu easi dit mintea-a lui; mi giudicã (mi cãtigurseashti, mi ncaci) tutã dzua

§ giudicat1 (gĭu-di-cátŭ) adg giudicatã (gĭu-di-cá-tã), giudicats (gĭu-di-cátsĭ), giudicati/giudicate (gĭu-di-cá-ti) – minduit, lugursit, crisit, siluyisit, sãlushit, cãtigursit
{ro: gândit, judecat, raţionat, socotit, criticat}
{fr: raisonné, jugé, réfléchi, sermonné, critiqué}
{en: reasoned, judged, reflected, reprimanded, criticized}

§ giudicari1/giudicare (gĭu-di-cá-ri) sf giudicãri (gĭu-di-cắrĭ) – atsea tsi fatsi omlu cãndu giudicã; minduiri, lugursiri, crisiri, siluyisiri, sãlushiri, cãtigursiri
{ro: acţiunea de a gândi, de a judeca, de a raţiona, de a socoti, de a critica; gândire, judecare, raţionare, socotire, criticare}
{fr: action de raisonner, de juger, de réfléchir, de sermonner, de critiquer}
{en: action of reasoning, of judging, of reflecting, of repriman-ding, of criticizing}
ex: ãlj talji fãrã njilã sh-giudicari (crisiri, minduiri); agiundzi ahãtã giudicari (cãtigursiri)

§ giudicatã1 (gĭu-di-cá-tã) sf giudicãts (gĭu-di-cắtsĭ) – apofasea la cari agiundzi cariva dupã tsi giudicã (u mindueashti) ghini unã catastasi; minduiri, minti
{ro: judecată}
{fr: jugement}
{en: judgement}

§ prigiudic1 (pri-gĭú-dicŭ) vb I prigiudicai (pri-gĭu-di-cáĭ), prigiu-dicam (pri-gĭu-di-cámŭ), prigiudicatã (pri-gĭu-di-cá-tã), prigiudica-ri/prigiudicare (pri-gĭu-di-cá-ri) – giudic, cu-unã minti apufãsitã (astãsitã) di ma ninti cã un lucru easti bun icã-arãu, cã easti ndreptu i strãmbu, etc.; giudic fãrã sã shtiu (i nu voi sã shtiu) cãtse s-ari faptã un lucru, cari-lj fu itia, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

giudic2

giudic2 (gĭú-dicŭ) vb I giudicai (gĭu-di-cáĭ), giudicam (gĭu-di-cámŭ), giudicatã (gĭu-di-cá-tã), giudicari/giudicare (gĭu-di-cá-ri) –
1: (ca giudicãtor la huchiumati, giudets) caftu s-aflu shi s-ved ma s-hibã dealihea cã omlu adus dinintea-a mea di chivernisi (pulitsii, zabitlãcã), stipseashti shi ari dealihea cãlcatã vãrã leadzi di-a statlui; (ca giudicãtor la huchiumati) caftu s-aflu shi s-dzãc cari ari ndriptati (shi cari stipseashti) di doilji oaminj (dauãli pãrtsã) tsi sã ncaci trã tsiva;
2: (ca giudicãtor sh-cãndu s-tsãni unã crisi la huchiumati) ljau unã apofasi shi-l cãtãdicãtsescu pi-atsel tsi lu-aflu stipsit, tra s-facã chiro ncljis tu hapsi, s-pãlteascã ghizai, i sã-lj da tsiva a atsilui a curi lj-ari faptã stepsu; crisescu, cãtãdicãtsescu
{ro: judeca, condamna (la un proces)}
{fr: juger, administrer la justice; condamner}
{en: judge, try a case, pass a sentence}
ex: mãni va s-giudicã ipotisea-a noastrã; Dumnidzãlu va nã giudicã; va nã giudicãm (nã crisim) la huchiumati; lu nvitsã cum sã zburascã dinintea-a aushaticlui cari va-l giudicã; catilu tsi-l giudica eara ligat di unlu oclju cã-l durea; spindzurats-mi, ma giudicats-mi ma naintea; ãlj grirã s-lu giudicã amirãlu

§ giudicat2 (gĭu-di-cátŭ) adg giudicatã (gĭu-di-cá-tã), giudicats (gĭu-di-cátsĭ), giudicati/giudicate (gĭu-di-cá-ti) – (omlu) tsi easti dus la huchiumati trã unã dãvii, dinintea-a unui giudicãtor; (omlu) cari la giudicatã easti cãtãdicãtsit s-facã ahapsi i s-pãlteascã unã ghizai; crisit, cãtãdicãtsit
{ro: judecat, condamnat (la un proces)}
{fr: jugé, administré la justice}
{en: judged; tried, sentenced}
ex: va-lj dzãcã giudicatlu (atsel tsi easti giudicat) atumtsea a tatãlui

§ giudicari2/giudicare (gĭu-di-cá-ri) sf giudicãri (gĭu-di-cắrĭ) – atsea tsi fatsi giudicãtorlu cãndu giudicã la huchiumati; crisiri, cãtãdicãtsiri
{ro: acţiunea de a judeca, condamna (la un proces)}
{fr: action de juger, administrer la justice; condamner}
{en: action of judging, of trying a case, of passing a sentence}
ex: iu s-avdzã spindzurari fãrã giudicari?

§ giudicatã2 (gĭu-di-cá-tã) sf giudicãts (gĭu-di-cắtsĭ) – tsirimonja tsi s-fatsi la huchiumati, cãndu s-tsãni unã dãvii shi s-giudicã unã catastasi; adãrãmintul iu s-tsãni unã dãvii (crisi); giudets, crisi, aguyii, dãvai, dãvii, dãvã, giudets, huchiumati

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn