DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cale

cale (ca-lé) sm caledz (ca-lédzĭ) – loc (casã, culã, hoarã, tsitati, etc.) tsi easti multu nvãrtushat (cu stiznji analti shi vãrtoasi) tra s-poatã s-dãnãseascã tu-alumtã, cãndu loclu easti anvãrligat shi agudit di tuti pãrtsãli di dushmanj; culã, castru, cãstrii, tsitati, grãditã
{ro: fortăreaţă, fort}
{fr: forteresse, citadelle}
{en: fortress, citadel, fort}
ex: aspardzi cale (castru) tra s-facã hale

§ culã2 (cú-lã) sf culi/cule (cú-li) – (unã cu cale)
ex: shapti dzãli s-bãturã dit culã (cale, castru) cu hãznji di trei ori ma multsã; casa-aestã canda easti culã (cale)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

castru

castru (cás-tru) sn castri/castre (cás-tri) – loc (casã, culã, cale, hoarã, tsitati, etc.) tsi easti multu nvãrtushat (cu stiznji analti shi vãrtoasi) tra s-poatã s-dãnãseascã tu-alumtã cãndu easti anvãrligat shi agudit di tuti pãrtsãli di dushmanj; cãstrii, cale, tsitati, grãditã;
(expr: cu castrul = agioc di ficiurits)
{ro: fortăreaţă, fort, cetate}
{fr: forteresse, citadelle, camp, campement}
{en: fortress, citadel, fort}
ex: tsitati cu castru (cu stiznj-analti sh-vãrtoasi); castrul (calelu) easti pri dzeanã; castrili a ljei; easti-anvãrligat cãsãbãlu cu castri; mi-alinai pãnã la castru (stizma-a calelui); u tsãnea feata ncljisã tu-un castru (cale); njitslji s-agiuca n cali cu castrul
(expr: un agioc di ficiurits)

§ cãstrii/cãstrie (cãs-trí-i) sf cãstrii (cãs-tríĭ) – (unã cu castru)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

grãditã

grãditã (grã-dí-tã) sf grãditi/grãdite (grã-dí-ti) – cãsãbã nvãrtushat cu stiznji analti shi vãrtoasi anãltsati tra si s-apãrã ma lishor di dushmanj; cãsãbã, tsitati, pulitii, castru, cãstrii, cale
{ro: cetate, oraş, fort}
{fr: cité, forteresse}
{en: city, fortress, fort}
ex: mi dush ãn grãditã (tsitati)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

survolj

survolj (sur-vóljĭŭ) sn survoalji/survoalje (sur-vŭá-lji) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-surpã dinapandiha sh-cu vrondu; atsea tsi-armãni dupã tsi s-surpã tsiva; surpari, surpãturã, arãvulsiri, aru-vulsiri, ruvulsiri, aruvursiri, aruvuiri, arãvuiri, arãvãiri, rãvãiri, arãzvuiri, rãzuiri
{ro: prăbuşire}
{fr: écroulement}
{en: collapse}

§ survuljisescu (sur-vu-lji-sés-cu) (mi) vb IV survuljisii (sur-vu-lji-síĭ), survuljiseam (sur-vu-lji-seámŭ), survuljisitã (sur-vu-lji-sí-tã), survuljisiri/survuljisire (sur-vu-lji-sí-ri) – surpu un lucru (casã, castru, punti, etc.) cu puteari di nu-armãni tsiva mprostu; cad mpadi di-iuva di-analtu, pi dinapandiha sh-cu vrondu; arãvulsescu, aruvulsescu, ruvulsescu, aruvursescu, aruvuescu, arãvuescu, arãvãescu, rãvãescu, arãzvuescu, rãzuescu, surpu, dãrãm
{ro: nărui, (se) prăbuşi}
{fr: s’écrouler, s’effondrer}
{en: collapse, cave in}
ex: castrul lu survuljiseashti (lu surpã, lu-aruvueashti)

§ survuljisit (sur-vu-lji-sítŭ) adg survuljisitã (sur-vu-lji-sí-tã), survuljisits (sur-vu-lji-sítsĭ), survuljisiti/survuljisite (sur-vu-lji-sí-ti) – tsi s-ari surpatã pi napandiha sh-cu vrondu; tsi s-ari aspartã sh-cãdzutã mpadi; arãvulsit, aruvulsit, ruvulsit, aruvursit, aruvuit, arãvuit, arãvãit, rãvãit, arãzvuit, rãzuit, surpat, dãrãmat
{ro: năruit, prăbuşit}
{fr: écroulé, effondré, éboulé, abîmé}
{en: collapsed, caved in, dropped down}

§ survuljisi-ri/survuljisire (sur-vu-lji-sí-ri) sf survuljisiri (sur-vu-lji-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva si survuljiseashti (s-surpã, s-aruvueashti); arãvulsiri, aruvulsiri, ruvulsiri, aruvursiri, aruvuiri, arãvuiri, arãvãiri, rãvãiri, arãzvuiri, rãzuiri, surpari, dãrãmari; survolj
{ro: acţiunea de a se nărui, de a se prăbuşi; năruire, prăbuşire}
{fr: action de s’écrouler, de s’effondrer, de s’ébouler, de s’abîmer}
{en: action of collapsing, of caving in, of dropping down}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tsitati/tsitate

tsitati/tsitate (tsi-tá-ti) sf tsitãts (tsi-tắtsĭ) – cãsãbã nvãrtushat cu stiznji analti shi vãrtoasi (ca dit chirolu veclju), trã apãrari contra-a dushmanjlor; stizmã-analtã anãltsatã maxus deavãrliga di-un cãsãbã trã apãrari; cãsãbã, grãditã, pulitii, castru, cãstrii, cale
{ro: cetate, oraş, fort}
{fr: cité, forteresse}
{en: city, fortress, fort}
ex: nu dipunets ditru tsitati (grãditã); Dumnidzã ditru tsitati (grãditã); la murlu di tsitati aflã nã moashi; nolgicã din tsitati adãrarã unã bisearicã; tricum pri poarta-a tsitatiljei (a stiznjlor di deavãrliga-a cãsãbãlui); casa-a lui easti-unã tsitati (nvãrtushatã ca unã tsitati)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã