DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

apun2

apun2 (a-púnŭ) (mi) vb III shi II apush (a-púshĭŭ), apuneam (a-pu-neámŭ), apusã (a-pú-sã), apuniri/apunire (a-pú-ni-ri) shi apuneari/apuneare (a-pu-neá-ri) – bag un lucru sã sta tu-un loc; mi bag sã stau tu-un loc; mi-ashternu tu-un loc (la measã, pi-un scamnu, etc.); mi bag (mi-arucutescu) s-dormu; nj-bag un stranj s-lu portu; pun, bag, arucutescu, culcu; ashternu, curdusescu, etc.
{ro: pune, (se) aşeza, (se) culca}
{fr: mettre; s’asseoir, se coucher}
{en: put; seat down, lie down}
ex: apunits (bãgats, ntindets) misalea; tru murmintu tra s-ti-apunã (bagã); mutreashti tra s-ts-apunã (s-tsã bagã) trã castori nã mishini; nj-apush (nj-bãgai) caplu pri cãpitãnj; lale Teja, ca apus, apus, di iu eara tes, greashti; hãrli tsi lj-apusi (tsi-lj bãgã, tsi-lj durusi); puljlu s-apunea (s-bãga s-shadã, si sta); s-apusirã (shidzurã, s-bãgarã s-shadã) tu-aumbratã; divarliga-nj s-apusirã (s-ashtirnurã, s-curdusirã); nveasta… cãt, cãt s-apusi (s-bãgã s-doarmã, s-culcã); tru un fag u-apunea somnul (u-acãtsa somnul); nu vor ocljilj tra s-apunã, s-u facã ca s-u-acatsã somnul)

§ apus2 (a-púsŭ) adg apusã (a-pú-sã), apush (a-púshĭ), apusi/apuse (a-pú-si) – (lucru) tsi easti bãgat si sta tu-un loc; (om) tsi s-ari bãgatã (arucutitã) s-doarmã; tsi s-ari ashtirnutã si sta tu-un loc (measã, scamnu, etc.); pus, bãgat (s-doarmã), arucutit (s-doarmã), culcat, ashtirnut, curdusit, etc.;
(expr: cu nãrli apusi = cu nãrli aplicati; tsi s-fatsi (tsi s-aducheashti) ma njic dicãt easti dealihea; tãpinusit, cãtãdixit)
{ro: pus, aşezat, culcat, umil}
{fr: mis; assis, couché, humble}
{en: put; seated down, lied down, humble}
ex: easti apus (bãgat s-doarmã, culcat); oclji apush (oclji tãpinusits, aplicats, alãsats ma nghios) shi cur apres

§ apuniri2/apunire (a-pú-ni-ri) sf apuniri (a-pú-nirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti bãgat (tu-un loc); atsea tsi s-fatsi cãndu omlu s-bagã (s-doarmã); apuneari, puniri, puneari, bãgari, arucutiri, culcari, ashtirneari, curdusiri, etc.
{ro: acţiunea de a pune, de a se aşeza, de a se culca; punere, aşezare, culcare}
{fr: action de mettre; de s’asseoir, de se coucher}
{en: action of putting; of seating down, of lying down}

§ apunea-ri2/apuneare (a-pu-neá-ri) sf apuneri (a-pu-nérĭ) – (unã cu apuniri2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cac1

cac1 (cácŭ) (mi) vb I cãcai (cã-cáĭ), cãcam (cã-cámŭ), cãcatã (cã-cá-tã), cãcari/cãcare (cã-cá-ri) – scot pãngãneatsã (spreamit, merdu, cãcat) dit mini prit cur; nj-fac apa-atsea groasa; es nafoarã;
(expr:
1: li cãcai = mi-aspãreai multu, lãhtãrsii, li umplui zmeanili, (curlu-nj) seaminã arov di fricã, etc.;
2: li cãcai lucrili; u cãcai huzmetea; mi cãcai analtu; etc. = li feci anapuda lucrili, intrai tu mãri sh-greali cripãri cu-atseali tsi feci;
3: l-lja cãcarea pri cicioari = lj-yini, sh-mizi poati s-ashteaptã si sh-facã apa-atsea groasa;
4: cã-ts cãcai tatã-tu; cacã-lj tatã-su; cacã-lu n cap, etc. = ndauã turlii di ngiurãturi)
{ro: se căca}
{fr: chier}
{en: shit}
ex: s-dusi si s-cacã (s-easã nafoarã); s-cacã tu arudz; cum ved, li cãcash
(expr: lãhtãrsish, li umplush zmeanili di fricã); du-ti la darats, cã-ts cãcai tatã-tu, cã-ts cãcai! (angiurãturã)

§ cãcat1 (cã-cátŭ) adg cãcatã (cã-cá-tã), cãcats (cã-cátsĭ), cãcati/cãcate (cã-cá-ti) – tsi sh-ari faptã apa-atsea groasa; ashi cum easti omlu i pravda dupã tsi ari ishitã nafoarã; ishit nafoarã
{ro: căcat}
{fr: chié}
{en: shit}
ex: cãcatã lugurii
(expr: du-si, bitisi, chiru ipotisea); va si shtibã umplutlu di cãcat, cã lu-ascuchi?

§ cãcari/cãcare (cã-cá-ri) sf cãcãri (cã-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-cacã (sh-fatsi apa-atsea groasa, easi nafoarã)
{ro: acţiunea de a se căca}
{fr: action de chier}
{en: action of shitting}
ex: l-lo cãcarea pri cicioari

§ cãcat2 (cã-cátŭ) sm cãcats (cã-cátsĭ) shi sn cãcati/cãcate (cã-cá-ti) – atsea (spreamitlu) tsi scoati omlu (pravda) dit el cãndu s-dutsi di easi nafoarã (dutsi si s-cacã); cacã, cãcãturã, merdu, spreamit, pãngãneatsã, pãngãnãtati; (fig:
1: cãcats, cãcãturi = (i) cuprii, lucri tsi nu-ahãrzescu tsiva; (ii) zboarã goali, glãrinj, bãrcudii, papardeli, curcufexali, etc.; expr:
2: mãcã cãcat = dzãtsi glãrinj, minciunj, etc.;
3: (du-ti di) mãcã cãcat = fudz di-aoa, lja-ts neclu di-aoa cã zburãshti glãrinj;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

castor

castor (cas-tórŭ) sm castori (cas-tórĭ) – agru-prici (ma shcurtã di-un metru) tsi bãneadzã la mardzinea di api, tsi sh-creashti njitslji cu lapti, ari dintsãlj vãrtosh shi poati s-aroadã cojili shi truplu di arburi cu cari sh-fatsi unã prohumã (desi) njicã trã casa-lj dit apã
{ro: castor}
{fr: castor}
{en: beaver}

§ castori/castore (cas-tó-ri) sf castori (cas-tórĭ) – cheali di castor
{ro: piele de castor}
{fr: peau de castor}
{en: beaver pelt}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

trã

trã (trắ; shi forma shcurtã tr-) prip – zbor tsi-aspuni unã ligãturã tsi u au dauã lucri, cãndu un easti itia (sibepea) cã s-fatsi un alantu lucru; cã easti ca un; cã easti di; tra s-aibã tsiva; tri, tã, ti, ditrã, di dupã, cã, cu, cãtrã, etc.;
(expr:
1: trã multsã anj = s-bãnedz multsã anj, s-ai unã banã lungã;
2: lo trã nãinti = lo si s-facã ghini, si mprusteadzã)
{ro: pentru, de, către, în loc de, etc.}
{fr: pour, de, à, dans, vers, à la place de, etc.}
{en: for, after, in, towards, in place of, etc.}
ex: cã va s-u-ai trã eta tutã; aoa-i trã banã; trã totna el durnji; yin dushmanjlji trã cãlcari; ardea mãratslji trã (tra s-aibã) nã featã; trã (dupã) putsãnã oarã ishi feata; lumea lu shtea trã (cã easti ca un) tiflupendar; vã spuneam mini cã trã (dupã) putsãn chiro va s-yinã Hristolu; nchisi trã (cãtrã) Bucureshti; trã tini bat aestã tamburã; nu easti trã mini; trã Colonja io nu-nj hiu; trã un gioni picurar; vinji trã tini; adz trã adz; trã tsi (trã tse, cãtse) furã picurarlji?; trã iu ti ndredz; trã (tu dzua di) Stã-Mãrii va hits aoa; adush aminti tr-aushlu (di-aushlu) tsi lu ngruparã; trapsi trã (cãtrã) n hoarã; dã-nj peani trã (tu loc di) tãmbari; s-ts-apunã trã (cã easti di) castori nã mishinã; mor trã tini (mor tu loclu-a tãu; icã, ti voi multu)

§ trãt (trắtŭ) prip – forma ligatã shi shcurtã al: “trã tu”
{ro: pentru}
{fr: pour, vers}
{en: for, towards}
ex: mash trãt (trã tu, tra si s-aspunã tu) lumi nu eara; tradzi trãt (trã tu, cãtrã) lumea-alantã

§ trã tse (trã-tsé) prip (cãtivãrãoarã, scriat “trãtse” shi “trã-tse”, scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar) – trã cari itii?; trã itia cã...; trã tsi, cãtse
{ro: pentru ce?; pentru că}
{fr: pourquoi?; parce que}
{en: why?; because}
ex: trã tse (cãtse) plãndzi?; di trã tse nu vrei s-yini la noi? (scriat sh-ca: di trãtse cãtivãrãoarã; icã forma neaprucheatã tu-aestu dictsiunar, ditrãtse)

§ tri (trí) prip – (unã cu trã)
ex: tri atsea, tãlje unã cumãtici; tri alumtari; tri (dupã) niscãnti dzãli; s-njardzim tri (dupã) apã; si nsurã tri (cu) Ana; cã mi vreai tini spusesh, apoi tri (cu) altu njirsesh

§ tri tse (tri-tsé) prip (cãtivãrãoarã, scriat “tritse” shi “tri-tse”, scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar) – (unã cu trã tse)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn