DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

amãn

amãn (a-mắnŭ) (mi) vb I amãnai (a-mã-náĭ) shi amnai (am-náĭ), amãnam (a-mã-námŭ) shi amnam (am-námŭ), amãnatã (a-mã-ná-tã) shi amnatã (am-ná-tã), amãnari/amãnare (a-mã-ná-ri) shi amnari/amnare (am-ná-ri) – nu-agiungu tu-un loc tu oara tsi vream (tsi lipsea, tsi earam ashtiptat, etc.); yin (mi-alãncescu) dupã oara tu cari hiu ashtiptat; stau tu-un loc ma multu di cum lipseashti; lj-bag cheadits a unui tra s-nu-sh bitiseascã lucrul tu oara lipsitã; fac (ljau apofasi ca) un lucru si s-adarã dupã oara tu cari eara lugursit si s-adarã; mut un lucru dit loclu (chirolu) iu easti tu-aradã tra si s-adarã, tu-un loc ma nãpoi; lj-dzãc a unui (lu-arãd) di pri unã dzuã pri-alantã cã va-l fac un lucru (cã va-lj dau tsiva) ma nclo, nu tora; ntãrdedz, shintescu
{ro: întârzia, amâna}
{fr: (re)tarder, ajourner}
{en: be late, postpone}
ex: nj-amãnai cã mi-amãnarã; vai amnãm s-yinim; tsi s-amãnã aestu om?; dit suflitlu-a meu armãnj; amãnai s-mi scol; amãnai scriarea trã doi anj; s-amãnã multu la pãzarea di yiptu; nu-amãnã multu, cã nu va mi-aflj-acasã ma s-amãnj (ma s-yinj ma nãpoi); lu-amãnai lucrul tsi-aveam tr-adrari, di adzã ti mãni; Dumnidzã u-amãnã ma nu agãrshashti

§ amãnat1 (a-mã-nátŭ) adg amãnatã (a-mã-ná-tã), amãnats (a-mã-nátsĭ), amãnati/amãnate (a-mã-ná-ti) – cari nu-agiundzi tu loclu iu lipseashti, tu oara tsi lipseashti; tsi yini dupã oara tu cari easti ashtiptat; tsi sta tu-un loc ma multu di cum lipseashti; tsi-lj s-ari bãgatã cheadits shi nu bitiseashti tu oara cãndu lipsea; (lucru) tsi easti mutat tra s-adarã ma nãpoi di cum eara numãtsit prota; amnat, ntãrdat, shintit
{ro: întârziat, amânat}
{fr: retardé, ajourné}
{en: late, postponed}

§ amnat1 (am-nátŭ) adg amnatã (am-ná-tã), amnats (am-nátsĭ), amnati/amnate (am-ná-ti) – (unã cu amãnat1)

§ amãnari/amãnare (a-mã-ná-ri) sf amãnãri (a-mã-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva amãnã i tsiva easti amãnat; faptul cã cariva ari amãnatã; amnari, ntãrdari, shintiri
{ro: acţiunea de a întârzia, de a amâna; întârziere, amânare}
{fr: action de (re)tarder, d’ajourner; retard, ajournement}
{en: action of being late, of postponing; delay, lateness, postponement}
ex: amãnarea aestã nu-lj da arãpas

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

castilea

castilea (cas-tí-lea shi cás-ti-lea) adv – (faptu) cu-un scupo tsi omlu-l cunoashti ghini cu mintea; tsi s-fatsi (s-dzãtsi) cu-unã nieti maxutarcã; castili, maxus, xargu
{ro: dinadins, anume}
{fr: exprès, expressément}
{en: on purpose, intentionally}
ex: castilea (maxus, xargu) vinj acasã la voi; canda eara castilea (maxus) tri shirets

§ castili (cas-tí-li) adv – (unã cu castilea)
ex: easti faptu castili (maxus) tri ashi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãhãlã

mãhãlã (mã-hã-lắ) sm mãhãladz (mã-hã-ládzĭ) – parti dit un cãsãbã (di-aradã tu mardzini)
{ro: mahala}
{fr: faubourg, quartier}
{en: ward (of town), neighborhood, suburb}
ex: mãhãlãlu di nsus, mãhãlãlu di nghios; tu mãhãlãlu-a nostru suntu nã sutã di casi; ashi u-aflã munasipi mãhãlãlu; alagã ca zãgarlu pit mãhãladzlji tuts; si sculã mãhãlãlu; lja-ts niveastã dit mãhãlã, tra s-ti veadã sh-Dumnidzã (tra s-hii hãrios)

§ mãhãlãgi (mã-hã-lã-gí) sm, sf mãhãlãgioanji/mãhãlãgioanje (mã-hã-lã-gĭŭá-nji), mãhãlãgeadz (mã-hã-lã-gĭádzĭ), mãhãlãgioanji/mãhãlãgioanje (mã-hã-lã-gĭŭá-nji) – om tsi bãneadzã tu-un castilea mãhãlã
{ro: mahalagiu}
{fr: faubourien, homme du peuple}
{en: suburbanite; inhabitant of a ward}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mai1/mae

mai1/mae (má-i) sf mãi (mắĭ) – (trã cariva) mama-a tatãlui i a dadãljei a lui; mauã, dodã, omã, babã; (fig:
1: mai = moashi, tricutã multu tu ilichii; expr:
2: Maea-Gaea = hiintsã dit pãrmithi cari, dupã cum lã si spuni a cilimeanjlor, lj-furã njitslji noaptea dit crivati cãndu lj-aflã singuri n casã)
{ro: bunică; bătrânică}
{fr: grand’mère; vieille femme}
{en: grandmother; old lady}
ex: am mai di dadã, ma nu di tatã; mi duc astã searã la mai-mea; bãneadzã mai-ta?; maea-a mea (mama-a tatãlui a meu, i atsea a mamãljei a mea) easti mai (fig: moashi); ea mutrits aclo sh-nã mai (fig: moashi); cum? tsi vedui? mãili (fig: moashili) ntreabã

§ mauã (má-ŭã) sf pl(?) – (unã cu mai1) – mãimi/mãime (mã-í-mi) sf fãrã pl – tuti moashili tsi au unã castilea hari; multi moashi adunati tu-un loc; parei di mãi; moashi, mãi
{ro: mulţime de babe}
{fr: nombre de vieilles femmes, ensemble des vieilles}
{en: crowd of old ladies}
ex: mãimea fãrshiroatã (moashili fãrshiroati) adunã pulbiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

maxus

maxus (mác-susŭ shi mac-súsŭ) adv – (faptu) cu-un scupo tsi omlu-l cunoashti ghini cu mintea; tsi s-fatsi (s-dzãtsi) cu-unã nieti maxutarcã; castilea, castili, xargu
{ro: dinadins, anume}
{fr: exprès, expressément}
{en: on purpose, intentionally}
ex: eali nu-avea loatã sapã, maxus (cu-unã nieti maxutarcã); mi pitricu maxus (xargu, cu scupolu) ca s-tsã zburãscu; maxus (castilea) plãndzi; vinji trãsh din Poli un om, maxus (castilea, xargu); nãsã maxus s-featsi mutã, s-veadã cãt u va; vinji nãpoi harlu pitricut maxus di Hristolu trã nãs

§ maxutarcu (mac-su-tár-cu) adg maxutarcã (mac-su-tár-cã), maxutartsã (mac-su-tár-tsã), maxutartsi/ma-xutartse (mac-su-tár-tsi) shi maxutãrtsi (mac-su-tắr-tsi) – tsi easti faptu (dzãs, aspus, etc.) maxus, cu un scupo tu minti; castilea (maxus) adrat; adrat pi dimãndatã (cum easti cãftat, vrut, ashi cum lipseashti, etc.)
{ro: special}
{fr: spécial}
{en: special}
ex: capeli maxutãrtsi (fapti maxus)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tãrdzãu1

tãrdzãu1 (tãr-dzắŭ) adv – tsi nu yini (nu s-fatsi, nu s-tihiseashti, etc.) atumtsea cãndu si shtea di ma dinãinti cã va s-yinã (va si s-facã, va si s-tihiseascã, etc.) ma dupã tsi treatsi un castilea chiro; dupã tsi treatsi oara shtiutã i astãsitã (ca si s-facã un lucru); tsi s-fatsi cu amãnari; amãnat, amnat, ãntardã, ntardu, tardu, paraoarã
{ro: târziu}
{fr: tard, tardivement}
{en: late, lately}
ex: tãrdzãu (amãnat), cãndu nsireadzã; s-nu-agiungã acasã-lã tãrdzãu (amãnat); tãrdzãu, pãnã njadzãnoapti

§ tãrdzãu2 (tãr-dzắŭ) adg tãrdzãi/tãrdzãe (tãr-dzắ-i), tãrdzãi (tãr-dzắĭ), tãrdzãi/tãrdzãe (tãr-dzắ-i) – (njic, njel, etc.) tsi s-fitã amãnat, nu tu oara tsi lipsea si s-featã di-aradã; tsi nu s-featsi tu chirolu tsi lipsea, ma cama amãnat; tsi fu mutat shi faptu dupã un castilea chiro;
(expr:
1: agru tãrdzãu = agru siminat ma amãnat ca di-aradã;
2: oai tãrdzã = oai tsi-ari afitatã amãnat)
{ro: întârziat, amânat}
{fr: attardé, qui a mis bas tard}
{en: late}

§ tardu (tár-du) adv – (unã cu tãrdzãu1)
ex: mea, cã curundu fu cã tardu (tãrdzãu, amãnat) fu, tuts tru-un loc va s-njardzim cu moartea; tardu (tãrdzãu) ishi bisearica

§ ãntardã (ãn-tár-dã) adv
1: tsi nu yini (nu s-fatsi, nu s-tihiseashti, etc.) atumtsea cãndu si shtea ma dinãinti cã va s-yinã (si s-facã, si s-tihiseascã, etc.) ma dupã tsi treatsi un castilea chiro; dupã tsi treatsi oara shtiutã i astãsitã (ca si s-facã un lucru); tãrdzãu, ntardu, tardu, amãnat, amnat;
2: fãrã-agunjii, fãrã avrapã; anarga, anargalui, peanarga, agalea, peagalea, pagalea, omnja, cãteanjor, cãtilin
{ro: încet, lent; târziu}
{fr: lentement, tard}
{en: slowly; lately}

§ ntardu (ntár-du) adv – (unã cu tãrdzãu1)
ex: s-featsi ntardu (amãnat); ntardu (tãrdzãu) agiumsim Bituli

§ ntãrdedz (ntãr-dédzŭ) vb I ntãrdai (ntãr-dáĭ), ntãrdam (ntãr-dámŭ), ntãrdatã (ntãr-dá-tã), ntãrdari/ntãrdare (ntãr-dá-ri) – fac (ljau apofasi ca) un lucru si s-adarã dupã oara tu cari eara lugursit si s-adarã; mut un lucru dit oara iu easti tu-aradã tra si s-adarã, tu-unã oarã ma amãnat; lj-dzãc a unui (lu-arãd) di pri unã dzuã pri-alantã cã va-l fac un lucru (cã va-lj dau tsiva) ma nclo, nu tora; amãn, shintescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

xargu

xargu (csár-ghu) adv – (fac tsiva, un lucru) cu-un scupo castilea, tsi-l cunoscu ghini cu mintea; tsi s-fatsi (s-dzãtsi) cu-unã nieti maxutarcã; maxus, castilea, castili
{ro: dinadins, anume}
{fr: exprès, expressément}
{en: on purpose, intentionally}
ex: u featsi xargu (maxus)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã