DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

altipatlar

altipatlar (al-tí-pa-tlárŭ) sn altipatlari/altipatlare (al-tí-pa-tlá-ri) – aruvoli cu shasi fishechi; aruvoli, arãvoli, ruveli, cumburã, cãburã, cãburi, cuburi, pishtolã, pishtoalã
{ro: revolver cu şase cartuşe}
{fr: revolver à six cartouches}
{en: revolver with six cartridges}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

bishlic

bishlic (bish-lícŭ) sm bishlits (bish-lítsĭ) – anpatra parti dit un lucru ntreg; un cartu di lirã (= 5 aspri, grosh); biligichi di “bishlits”; cirec, cartu, ortu
{ro: sfert}
{fr: quart}
{en: quarter}
ex: tãpanci di un bishlic; cu ghiurdãnj shi cu bishlits (biligits di paradz)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

carti/carte

carti/carte (cár-ti) sf cãrtsã (cắr-tsã) –
1: luguria (acoala) faptã dit mãtsinarea-a leamnilor sh-alichirea cumãtslor tsi es dit aestã mãtsinari, ufilisitã la scriari; acoalã, coalã, hãrtii, frãndzã;
2: zboarã scriati pi-unã acoalã pitricutã cu om (cu poshta) la cariva tra sã-lj si da hãbãri; acoala pri cari suntu scriati aesti zboarã; pistulii, scriitoari, scriturã;
3: acoali ligati deadun tu cari s-au scriatã puizii, spuneri, nvitsãturi, etc.; vivlii, chitachi;
4: acoali ligati deadun tu cari s-au scriatã arãdz di numi, di isãchi, etc.; tifteri, catastih, catalog, condicã, aradã, chitapi;
5: acoalã datã di chivernisi ca mãrtirilji cã un lucru easti dealihea ashi cum easti scriat tu-acoalã (tu cari s-aspuni, bunãoarã, iu shi cãndu s-ari amintatã, nsuratã i moartã omlu, etc.);
6: carti dit gioclu di cãrtsã; hãrtachi;
7: parã adrat dit unã acoalã di carti (tu loc tra s-hibã adrat dit un metal ca bãcãri, asimi i malãmã); (fig:
1: carti = nvitsãturã, culturã, sculii; expr:
2: om cu carti; om tsi nvitsã carti = om ãnvitsat, tsi ari faptã sculii multã;
3: l-tricui tu cartea-a mortsãlor = pistipsescu cã muri, cã ari moartã; l-tricui tu psihuharti;
4: u leg cartea di cãrnicocilu di par = mi-alas di carti, di nvitsãturã)
{ro: hârtie; scrisoare; carte, registru, act, carte de joc, monedă de hârtie}
{fr: papier; lettre; livre, régistre, acte (d’état civile), carte de jeu, monnaie}
{en: paper; letter; book, register, legal document, playing card, paper money}
ex: boatsi nu-ari sh-multi greashti (angucitoari: cartea); gãljina-i albã sh-oauãli lãi (angucitoari: cartea); carti (acoalã) trã scriari; caftã carti (acoalã) sh-cundilj; slãghi feata ca cartea (acoala, hãrtia); firidzli alãchiti cu cãrtsã (acoali); loai doauã coali di carti (hãrtii) albã, di carti vinitã; cãmeasha easti albã ca cartea (ca unã acoalã); di tr-atsea vã scrisim carti (pistulii); pitricui carti (pistulii) tu xeani; lo Budash nã carti (scriitoari) lai; adar nã carti (scriu nã pistulii, scriturã) tra s-lj-u pitrec; cãti frãndzã ari cartea (vivlia) aestã?; mi dush n pãzari di-acumpãrai nã carti (vivlii); cãftarã cãrtsã (vivlii) armãneshti di bisearicã cari s-hibã scriati cu gramati latinicheshti; pri tuts nã tricurã tu carti (tifteri); lu-avea tricutã tu cartea
(expr: arada, psihuhartea) a mortsãlor; cãrtsãli trã America li scosh; dusi sã nveatsã carti; easti om cu carti
(expr: tsi s-ari dusã la sculii, tsi easti nvitsat); ari carti (fig: nvitsãturã) dunjaea; mash di carti (fig: di sculii, di nvitsãturã) s-nu-armãnã orbu; nãoarã s-nu-am sh-eu nã carti (di gioc, hãrtachi)!; nu s-alasã di cãrtsã (agiucarea cu cãrtsãli di gioc) agiucãtorlu; trapshu unã carti (hãrtachi, carti di-agioc) shi-nj ishi un as

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãtush

cãtush (cã-túshĭŭ) sm, sf cãtushi/cãrtushe (cã-tú-shi) shi cãtushã (cã-tú-shã), cãtush (cã-túshĭ), cãtushi/cãrtushe (cã-tú-shi) shi cãtush (cã-túshĭ) – prici imirã (ma njicã di cãni) tsãnutã priningã casã tra s-acatsã shoarits; pisã, pãsã, matsã, macearoc, macioc, mãroi; (fig:
1: cãtushi = ipucrit, tirtipci; expr:
2: ca cãnili cu cãtusha s-duc (s-vor) = sã ncaci tut chirolu, nu pot s-bãneadzã ghini deadun;
3: canda mi supsirã cãtushili = hiu multu-agiun;
4: ari noauã sufliti ca cãtusha, vulpea sh-muljarea = easti greu s-lu fats s-moarã)
{ro: pisică}
{fr: chat, chatte}
{en: cat}
ex: muljarea sh-cãtusha au cãti noauã sufliti; cãtusha mãcã shoarits; cãni, cãtushi shi sharpi; cãtusha sh-la fatsa: semnu cã va da ploai; amiroanja tãtsea ca unã cãtushi; aveam nã cãtushã albã; cãtushlu nã fudzi din casã; acatsã s-njaurã ca nã cãtushi; tãtsea ca nã cãtushi, shi zbor nu scutea din gurã; cãndu cãtusha nu-i acasã, shoaritslji gioacã pri measã; vrei, cãtushe, pescu?; cãtusha cu chipru, nu acatsã shoarits; cari cãtushi nu-l va pescul?; cãtusha, ma nu-agiundzi pescul, ascuchi; s-giurã cãtusha s-nu mãcã shoarits; cãtusha, ma nu-agiundzi pescul, dzãtsi cã-i amputsãt; si shtea tsi cãtushi (fig: ipucrit, tirtipci) easti el; moarti him di foami, canda nã supsirã cãtushili!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cicior

cicior (ci-cĭórŭ) sn cicioari/cicioare (ci-cĭŭá-ri) –
1: un di dauãli mãdulari di nghios a omlui (di la gof pãnã la deadzitili di cicior) cari lu-agiutã s-imnã (si sta mprostu, s-da clutsati, etc.); ciucior, cior, chicior, ciun, fus, patã;
2: unã minari faptã cu ciciorlu cãndu omlu imnã; diastima (dipãrtarea pri loc) faptã cu-unã minari di cicior cãndu omlu imnã; ceapã, cealpã, cealpu, pas, jgljoatã, jgljot, shgljoatã, shgljatã, shgljot, zgljoatã, giglatã, drãshcljauã;
(expr:
1: atsel cu un cicior = draclu, sãtãnãlu, dyeavulu, shaitan, zarzavuli, triscatarat, aclo s-lji hibã; si-lj creapã numa; s-lu ngljitã loclu; etc.;
2: cicioari di gãljinã = gramati tsi nu s-aduchescu tsi suntu, di itia cã suntu multu arãu scriati;
3: (ci)cioari-pri-cinushi = un tsi easti multu linãvos, tsi nu lu-arãseashti s-lucreadzã (s-facã tsiva), timbel, tãvlãmbã, etc.);
4: cicior di scamnu = soi vãsilicheascã, soi di-amirã;
5: cicior cu scamnu = cicior strãmbu, nduplicat;
6: hiu pri cicior; stau pri cicior; pi-un cicior stau = hiu etim; hiu etim s-fug, s-mi duc iuva, s-fac tsiva;
7: hiu dzua tutã pri cicior = lucredz ntreaga dzuã, fãrã astãmãtsiri, cilistisescu fãrã acumtinari;
8: calcu ciciorlu = u tsãn unã, mi ngrec tra si s-facã un lucru, ashi cum voi mini;
9: cu cicioarli = pripadi;
10: stau cicior pristi cicior; shed cu-un cicior pisti-alantu = stau isih, fãrã nitsiunã cripari, nu-nj lipseashti tsiva;
11: dau cicioarli = (i) mi min sertu (agonja, fãrã s-voi, cu sãrbitslãchi) di-unã parti sh-di-alantã sh-di pri-un cicior pri-alantu; (ii) fuvirsescu
12: lj-da cicioari, fatsi cicioari = l-fatsi s-fugã, s-facã afan, s-hibã furat;
13: lj-dau cu ciciorlu (cu cicioarili) = (i) lu mpingu, l-dau di-unã parti, lj-dau unã clutsatã; (ii) nu-aprochi atsea tsi-nj si da, tsi-nj si spuni, tsi-nj si caftã, etc.; lu cãtrãfonisescu, ãlj dau pristi nãri, etc.;
14: nj-ljau cicioarli dinanumirea = fug, li cãlescu, u-angan cãtsaua;
15: nj-talji ciciorlu = fug multu agonja;
10: ljau cicior = mi dipãrtedz;
16: l-lja n cicioari = s-lja (s-dutsi) dupã el, tra s-veadã iu s-dutsi sh-tsi fatsi;
17: nj-ljau mintea la cicioari = fug naljurea, alag fãrã sã shtiu cãtrã iu mi duc, fug cãtã iu-nj ved ocljilj;
18: nj-gioacã ciciorlu = alag multu-agonja;
19: mi lja pri cicioari = ãnj yini s-es nafoarã (s-mi cac);
20: nu-alas cicior di tini = ti bat multu, tsã dau un shcop, etc.;
21: tsãn cu mãnjli sh-cu cicioarli = tsãn di-un lucru cu tutã putearea-nj;
22: ni cicior di nãsh nu-alasã = lj-afãnseashti, lji cãtãstrãpseashti tuts;
23: nu-lj intrã cicior di om ãn casã = nu-lj intrã vãr ãn casã, nu yini vãr s-lu veadã;
24: hiu cicior frãmtu = nu pot s-lipsescu di-acasã, di la un lucru tsi lipseashti fãtseari, etc.;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cirec

cirec (ci-récŭ) sm cirets (ci-rétsĭ) shi sn cirecuri (ci-ré-curĭ) – cati parti dit un lucru mpãrtsãt tu patru pãrtsã isea; anpatra parti dit un lucru ntreg; anpatra parti dit un parã; cirechi, ciurec, cartu, ortu, bishlic
{ro: sfert}
{fr: quart}
{en: quarter}
ex: un cirec (cartu) di oarã; patru cirets fac un migit; adush un cirec (cartu) di njel; sãhatea easti optu sh-un cirec (cartu)

§ cirechi/cireche (ci-ré-chi) sf cirechi (ci-réchĭ) – (unã cu cirec)

§ ciurec (cĭu-récŭ) sn ciurecuri (cĭu-ré-curĭ) – (unã cu cirec)
ex: un ciurec di bana-a aushlui s-tãlje

§ cartu (cár-tu) sn carturi (cár-turĭ) – (unã cu cirec)
ex: ashteaptã-mi un cartu di oarã; trei carturi di oarã tricurã di cãndu vinj; vindui leamnili sh-loai un cartu (ortu di megidii); lã ded unã lirã sh-un cartu (cirec di lirã); dã-nj un cartu di lirã; paradzlji lj-adrã ndoi migits shi ndoauã carturi di migit; miscu ficiorlu a limnarlui un cartu (un cirec di migit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cot2

cot2 (cótŭ) sm cots (cótsĭ) shi sn coati/coate (cŭá-ti) – misurã veaclji (di vãrã 60cm, ca dipãrtarea di la cotlu-a bratslui pãnã la mãnã); hãlati (veargã) cu cari s-misurã cãts “cots” ari un lucru; pihi
{ro: cot, linie de măsurat}
{fr: aune, jauge}
{en: old measure, measuring rod}
ex: doi cots di bãsmã agiungu; lja cotlu (pihea, hãlatea ti misurari) a aishtui; doi cots (vãrã metru sh-cartu) neaua lu-anvãli; lungã di un cot (di vãrã 60cm); cãts cots suntu di pi loc pãnã n tser?; lj-spuni a amirãlui cã cotslji di cheadini ditu aestã cãrutsã easti nãltsimea di pi loc pãnã n tser

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

fushechi/fusheche

fushechi/fusheche (fu-shĭé-chi) sf fushechi (fu-shĭéchĭ) – unã soi di chelindru njic tu cari s-bagã bãrutea tsi plãscãneashti cãndu plumbul easti aminat di tufechi; fishechi, fshechi, fishic;
(expr:
1: fushechi oarbã = fushechi tsi plãscãneashti mash, fãrã s-aminã un plumbu;
2: mi-adar fushechi = nj-umplu stumahea cu mãcari sh-beari)
{ro: cartuş}
{fr: cartouche}
{en: cartridge}
ex: fushechi am, pãlascã nu; s-adrã fushechi lamnja
(expr: mãcã multu di multu)

§ fishechi/fisheche (fi-shĭé-chi) sf fishechi (fi-shĭéchĭ) – (unã cu fushechi)
ex: ari pãlãshtili mplini di fishechi

§ fishic (fi-shícú) sn fishitsi/fishitse (fi-shí-tsi) – (unã cu fushechi)
ex: arucã un fishic orbu
(expr: fishic fãrã plumbu)

§ nfishec (nfi-shécŭ) vb I nfishicai (nfi-shi-cáĭ), nfishicam (nfi-shi-cámŭ), nfishicatã (nfi-shi-cá-tã), nfishicari/nfishicare (nfi-shi-cá-ri) – ncarcu nã tufechi cu fishechi;
(expr: mi nfishec = mi-adar fushechi; nj-umplu stumahea cu mãcari sh-beari)
{ro: încărca puşca (cu cartuşe)}
{fr: charger le fusil (avec des cartouches)}
{en: load rifle (with cartridges)}
ex: tora oastea nu cheari chirolu ca si nfishacã tufechili; nfishacã-ti (
ex: ndoapã-ti) ghini

§ nfishicat (nfi-shi-cátŭ) adg nfishicatã (nfi-shi-cá-tã), nfishicats (nfi-shi-cátsĭ), nfishicati/nfishicate (nfi-shi-cá-ti) – (tufechi) tsi easti ncãrcatã
{ro: încărcat (cu cartuşe)}
{fr: chargé (fusil)}
{en: loaded (rifle)}
ex: purta armili nfishicati (ncãrcati)

§ nfishicari/nfi-shicare (nfi-shi-cá-ri) sf nfishicãri (nfi-shi-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si ncarcã unã tufechi
{ro: acţiunea de a încărca puşca (cu cartuşe)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

litru

litru (lítru) sm litri (lí-tri) – misurã trã loclu tsi lu-acatsã tu aerã un lucru; loclu tsi lu-acatsã apa tsi yixeashti un chilogram
{ro: litru}
{fr: litre}
{en: litre}

§ litrã (lí-trã) sf litri/litre – misurã di greatsã dit chirolu veclju tsi fãtsea atumtsea cãt un cartu (cirec) di ucã (adzã poati, un cartu di chilogram, i di litru); vas njic ti beari apã
{ro: un sfert de litru sau chilogram}
{fr: un quart de litre ou kilogramme}
{en: one quarter of litre or kilogram}; l-pitricui s-nj-aducã unã litrã (un cirec di ucã) di-ariz; ari litra herã

§ livrã (lí-vrã) sf livri/livre – misurã di greatsã dit Amirichii tsi fatsi aproapea cãt giumitati di chilogram (453 grami)
{ro: livră}
{fr: livre}
{en: pound}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã