DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

anghidã1

anghidã1 (an-ghí-dhã) sm, sf invar –
1: lucru tsi easti njic ca mãrimi; tsi easti dip putsãn; tsi suntu putsãnj tu numir;
2: cumatã njicã shi suptsãri tsi easi (cadi i armãni) di la un lucru (un lemnu tsi s-disicã); anghiudã, nghidã, nãnghidã, putsãn, nãheamã, niheamã, nãfeamã, theamã, heamã, niheamãzã, thimizicã, himizicã, ashclji, schizari, luschidã, lutseatrã, licãturã, pilicudã, surtsel, scãrpã, scãrpoaci, shcãrpã, mindzalji, minutsalji, mintsalji, gãgi, spitsã, etc.; (fig: anghidã = atsea tsi fatsi cariva tra si sh-agiungã scupolu ascumtu tsi sh-lu ari tu minti cu bãgari di zizanji, schinj, angrãnji, etc.; zizanj, angrãnji, muzavirlãchi, schinãturã, ntsãpãturã, munãfic, munãficlichi)
{ro: aşchie, un pic, puţintel, in-trigă}
{fr: échardes, éclats de bois; un peu de, un brin, intrigues}
{en: splinters, a little, a bit; intrigues, schemes}
ex: dats-lã unã anghidã di (himizicã) cash; dã-lj nã anghidã di (putsãnã) pãni sh-di sari; cãt bãnã, bãgã multi anghidz (fig: zizanji, schinãturi, muzavirlãchi); s-bagã anghidz (fig: schinj, zizanji) shi s-facã tiranj a muljari-sai; cãti zboari, cãti anghidz (fig: zizanj, muzavirlãchi) nu bãga la frati-su

§ anghiudã (an-ghĭú-dhã) sm, sf invar – (unã cu anghidã1)
ex: un anghiudã (njicuzot) di drãcush ishit dzua-atsea dupã anghidz (fig: muzavirlãchi) shi ntsãpãturi; shicadzlji tsi-aspunea aestu anghiudã (aestu om shcurtu, njic)

§ nghidã1 (nghí-dhã) invar – (unã cu anghidã1)

§ nãnghidã (nãn-ghí-dhã) invar – (unã cu anghidã1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ashclji/ashclje

ashclji/ashclje (ásh-clji) sf ashclji (ásh-clji) – cumatã multu njicã shi suptsãri tsi ari ishitã (cãdzutã i armasã) di la un lucru tsi s-ari aspartã i disicatã (ca yilia, lemnul, etc.); surtsel, schizari, tsandzãrã, luschidã, lutseatrã, licãturã, pilicudã, scãrpã, scãrpoaci, shcãrpã, mindzalji, minutsalji, mintsalji, anghidã, spitsã, gãgi
{ro: aşchie}
{fr: éclat de bois, copeau}
{en: splint}
ex: mi-agudi unã ashclji cãndu disicam leamni; unã ashclji di geami nj-intrã tu cicior

§ ashcljedz (ash-cljĭédzŭ) vb I ashcljai (ash-cljĭáĭ), ashcljam (ash-cljĭámŭ), ashcljatã (ash-cljĭá-tã), ashcljari/ashcljare (ash-cljĭá-ri) – disic leamni (tsi s-fac ashclji cu disicarea); disic
{ro: aşchia}
{fr: fendre, couper du bois en éclats}
{en: split wood into small splinters}
ex: ashcljai (disicai sh-li feci ashclji) dauã-trei leamni; ai cãshtigã s-nu ts-ashcljedz caplu

§ ashcljat (ash-cljĭátŭ) adg ashcljatã (ash-cljĭá-tã), ashcljats (ash-cljĭátsĭ), ashcljati/ashcljate (ash-cljĭá-ti) – (lemnu) tsi easti disicat (sh-cu tãljarea cad ashclji); disicat
{ro: aşchiat}
{fr: (bois) fendu}
{en: (wood) split into small splinters}
ex: avea leamni ashcljati (disicati) tu ubor; vinji cu caplu ashcljat (disicat) tu dauã-trei locuri

§ ashcljari/ashcljare (ash-cljĭá-ri) sf ashcljeri (ash-cljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ash-cljadzã; disicari
{ro: acţiunea de a aşchia; aşchiare}
{fr: action de fendre, de couper du bois en morceaux}
{en: action of splitting wood into small splinters}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãrciliu

cãrciliu (cãr-ci-líŭ) sn cãrciliuri (cãr-ci-lí-urĭ) – partea di nai ma nsus a unui lucru (munti, arburi, casã, pirgu, etc.), multi ori (ma nu totna) chipitoasã (surlutoasã, ntsãpãlicoasã); ncãrciliu, angheauã, cacealiu, creashtic, creashtid, creashtit, cuculj, chiscu, culmã, cingãrliu, cipit, ciucã, ciulubet, ciuciulã, ciungani, ciumã, huhutã, pic, pifilic, tãmpã, tsãpãlic, tsipilic, tsulubet, chirchinedz, chicerã, chipitã, mitcã, mãyeauã, gucilii, gugiulii
{ro: creştet, vârf}
{fr: cime, sommet, faîte}
{en: peak, summit, (mountain, tree, building) top}
ex: shidzu n cãrciliu pi fag; mi-alinai pãnã tu cãrciliulu-a ciricilui; cãrciliulu (creashtitlu) a caplui; pri cãrciliulu (culmea) di munti

§ ncãrciliu (ncãr-ci-líŭ) sn ncãrciliuri (ncãr-ci-lí-urĭ) – [scriat shi n cãrciliu] (unã cu cãrciliu)
ex: mi-alinai ncãrciliu

§ cingãrliu (cin-gãr-líŭ) sn cingãrliuri (cin-gãr-lí-urĭ) – (unã cu cãrciliu)
ex: cingãrliulu (cãrciliulu) a muntsãlor

§ cacealiu (ca-cĭa-líŭ) sn cacealiuri (ca-cĭa-lí-urĭ) – (unã cu cãrciliu)

§ cuculj1 (cu-cúljĭŭ) sn cuculji/cuculje (cu-cú-lji) – (unã cu cãrciliu)
ex: cuculjili (cãrciliili) di muntsã chitrosh

§ ciuciulã1 (cĭu-cĭú-lã) sf ciuciuli/ciuciule (cĭu-cĭú-li) – (unã cu cãrciliu)
ex: ciuciula-a unui munti; ciuciula a dzeanãljei; ciuciula a Pindului; pisti-a muntsãlor ciuciuli; plaiurli lãi, ciciulili alghea; cãlivã, cu ciuciula-analtã

§ ciucã1 (cĭú-cã) sf ciutsi/ciutse (cĭú-tsi) – (unã cu cãrciliu)
ex: pri cama analtã ciucã (ciuciulã); s-alipidã cãtrã ciuca (ciuciula) scãrpoasã; mi-alinai analtu pri ciucã

§ ciumã1 (cĭú-mã) sf ciumi/ciume (cĭú-mi) – (unã cu cãrciliu)
ex: Ciuma-a Corbului (loc di Bãeasa)

§ ciumulicã (cĭu-mu-lí-cã) sf ciumulitsi/ciumulitse (cĭu-mu-lí-tsi) – ciumã ma njicã
{ro: vârfuleţ}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cunji/cunje

cunji/cunje (cu-nji) sf cunji/cunje (cú-nji) – unã soi di pat njic tu cari s-tsãni natlu (tra s-doarmã, tra s-hibã ligãnat, etc.); unã soi di scamnu pri cari, omlu tsi shadi, poati si s-minã ninti-nãpoi, dit unã parti tu-alantã; cunã, sãrmãnitsã, leagãn, mãnushi, trocnã, nitsã, nani, nanã
{ro: leagăn}
{fr: berceau (d’enfant); escarpolette, balançoire}
{en: cradle; swing}
ex: s-da cunja (tu leagãn)

§ cunã (cú-nã) sf cuni/cune (cú-ni) – (unã cu cunji)
ex: lo-ts daraclu cuna! (leagãnlu, sãrmãnitsa)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gãgi

gãgi (gắgĭ) sf pl – cumãts njits shi suptsãri di lemnu tsi cad cãndu s-talji lemnul; cumãts njits di lemnu armasi dit alumãchili uscati cãdzuti di pri arburi; ashclji, anghidz, surtseali, schizãri, luschidz, lutseatri, licãturi, pilicudz, minutsãlj, mintsãlj, scãrpi, scãrpoci, shcãrpi, mindzãlj, spitsã; lumãchi, dãrmi, etc. (fig: gãgi = cãrshelj, amisticãturã di per)
{ro: vreascuri, aşchii}
{fr: branches sèches, bois mort}
{en: dead branches, brush wood}
ex: foc di gãgi (dãrmi uscati, ashclji); eara ncãrcatã cu gãgi; nji sã featsi perlu gãgi (fig: cãrshelj)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

leagãn1

leagãn1 (leá-gãnŭ) sn leagãni/leagãne (leá-gã-ni) – unã soi di pat njic tu cari s-tsãni natlu (tra s-doarmã, tra s-hibã ligãnat ninti-nãpoi, etc.); unã soi di scamnu pri cari, omlu tsi shadi, poati si s-minã ninti-nãpoi, dit unã parti tu-alantã; cunji, cunã, sãrmãnitsã, mãnushi, trocnã, nitsã, nani, nanã
{ro: leagăn}
{fr: berceau (d’enfant); escarpolette, balançoire}
{en: cradle; swing}
ex: nat ãn leagãn (sãrmãnitsã) si nu nfashi; nu vrut s-mi-alãsats s-u dinjic ninga dit leagãn (sãrmãnitsã); feci un leagãn trã njits; a cui i feata di pri leagãn (cunji)?; tricu tu oda di didindi, sh-u lo dit leagãn

§ leagãn2 (leá-gãnŭ) (mi) vb I ligãnai (li-gã-náĭ), ligãnam (li-gã-námŭ), ligãnatã (li-gã-ná-tã), ligãnari/ligãnare (li-gã-ná-ri) –
1: min pri cariva (i tsiva) multi ori cu-arada sh-dit-unã parti tu-alantã; min nãinti-nãpoi njiclu dit unã sãrmãnitsã (i din bratsã); stau pri tsiva (scamnu, cunja, etc.) sh-mi min nãinti-nãpoi, cãndu di-unã parti sh-cãndu di-alantã; mi dau cunja
2: mi leagãn (mi frãngu) lishor sh-dultsi cu truplu sh-gofurli di-unã parti sh-di-alantã (tu imnari, giucari, cãntari) cãmãrusinda-mi; ãnj fac cãtsãmãchi; mi frãngu
{ro: (se) legăna; (se) balansa}
{fr: (se) bercer; dandiner; (se) balancer}
{en: rock, rock a baby (in the cradle); dandle a baby (in one’s arms); swing}
ex: leagãnã-l njiclu tu sãrmãnitsã; vrei s-leadzinj ficiuriclu?; leagãnã sãrmãnitsa tra s-lu-acatsã somnul; cãndu-lj ligãna njitslji tru sãrmãnitsã; nã ligãnãm pi funi; lãndura s-ligãna pi talazi; s-leagãnã fadzlji s-leagãnã (s-minã di-unã parti sh-di-alantã); tsi niori grosh s-leagãnã astã-searã!; cãndu fadzlji s-leagãnã di furtunã; cãndu imnã, s-leagãnã (sh-leagãnã, sh-lu frãndzi truplu); s-ligãnã putsãn cãndu lu-agudi, sh-deapoea cãdzu

§ ligãnat (li-gã-nátŭ) adg ligãnatã (li-gã-ná-tã), ligãnats (li-gã-nátsĭ), ligãnati/ligãnate (li-gã-ná-ti) – omlu (natlu, lucrul, etc.) tsi s-minã tut chirolu nãinti-nãpoi (di-unã parti sh-di-alantã)
{ro: legănat; balansat}
{fr: bercé; dandiné; balancé}
{en: rocked, rocked a baby (in the cradle); dandled a baby (in one’s arms); swung}
ex: nu doarmi niligãnat (ma s-nu hibã ligãnat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

licãturã

licãturã (li-cã-tú-rã) sf licãturi (li-cã-túrĭ) – cumatã multu njicã shi suptsãri tsi ari ishitã (cãdzutã i armasã) di la un lucru tsi s-ari aspartã i disicatã (ca lemnul, bunãoarã); ashclji, anghidã, surtsel, schizari, tsandãrã, luschidã, lutseatrã, pilicudã, scãrpã, scãrpoaci, shcãrpã, mindzalji, minutsalji, mintsalji, spitsã, gãgi
{ro: aşchie}
{fr: éclat de bois, copeau}
{en: splint}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

luschidã

luschidã (lus-chí-dã) sf luschidz (lus-chídzĭ) – cumatã multu njicã shi suptsãri tsi ari ishitã (cãdzutã i armasã) dit un lucru tsi s-ari aspartã i disicatã (ca lemnul, yilia, etc., bunãoarã); ashclji, anghidã, surtsel, schizari, tsandãrã, lutseatrã, licãturã, pilicudã, scãrpã, scãrpoaci, shcãrpã, mindzalji, minutsalji, mintsalji, spitsã, gãgi;
(expr: am nã luschidã (n gurã) = am nã parti, unã-armãsãturã dit un dinti aspartu (n gurã))
{ro: aşchie}
{fr: écharde, copeau}
{en: splinter, chip}
ex: nj-intrã nã luschidã (cumatã di lemnu) sum unglji; nu-am tu gurã nã luschidã
(expr: armãsãturã di dinti)?

§ ljuschidã (ljĭus-chí-dã) sf ljuschidz (ljĭus-chídzĭ) – (unã cu luschidã)
ex: nj-intrã nã ljuschidã tu deadzitlu atsel marli di la cicior; adunai ljuschidz

§ lutseatrã (lu-tseá-thrã) sf lutseat-ri/lutseatre (lu-tseá-thri) – (unã cu luschidã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

minut2

minut2 (mi-nútŭ) adg minutã (mi-nú-tã), minuts (mi-nútsĭ), minuti/minute (mi-nú-ti) – tsi easti njic; tsi easti suptsãri; tsi easti apus; tsi nu easti mari (lungu, gros icã analtu); njic, shcurtu, suptsãri, apus, etc. (fig:
1: minut = parã cu njicã tinjii; expr:
2: nj-fac apa-atsea minutã = mi chish, nj-fac apa-atsea suptsãri)
{ro: mărunt, mic, scund, subţire, etc.}
{fr: menu, petit, mince, etc.}
{en: small, fine, little, short, thin, slim, etc.}
ex: ari fumealji minutã (ficiori njits); dinjicã tseapa minutã (u fatsi cumãts njits); nu-am minuts (paradz cu njicã tinjii) cu mini; u-ai minutã (suptsãri) chealea; nã fustani minutã (suptsãri) ca pãndza di pangu; lishoarã-minutã (suptsãri) ca nã fliturã; iu-i cioara ma minutã (suptsãri), aclo s-arupi; easti om minut (suptsãri, has; icã shcurtu, apus di boi); armasi minut (njic, shcurtu, nu para criscut tu boi); arburli aestu easti minut (suptsãri, njic); easti un om minut di boi (shcurtu); s-vã fãtsets apa minutã
(expr: apa suptsãri, chishatlu) di pi punti; ts-acatsã nã ploai minutã (cu chicutli njits), dultsi shi suptsãri; ploaea minutã ti pitrundi; ploaea minutã tsãni multu
(expr: lucrili njits tsi nu lã dai simasii pot s-dãnãseascã multu chiro); nu-am minuts (fig: paradz cu njicã tinjii) trã bisearicã

§ minutedz (mi-nu-tédzŭ) (mi) vb I minutai (mi-nu-táĭ), minutam (mi-nu-támŭ), minutatã (mi-nu-tá-tã), minutari/minutare (mi-nu-tá-ri) – l-fac un lucru s-hibã ma minut (ma njic, ma suptsãri, ma shcurtu, etc.); lu mpartu (l-talj) un lucru tu cumãts ma njits, tu sãrmi; zminut, minutsãscu, sãrmu, shcurtedz, suptsãredz, njicshuredz, etc.; (fig: minutedz = ftuhipsescu, urfãnipsescu)
{ro: subţia, micşora}
{fr: amincir, affiner}
{en: thin, fine down}
ex: hirlu s-minuteadzã (s-fatsi ma suptsãri); ved cã minutai (fig: urfãnipsii) ca multu; s-minutã (fig: ftuhipsi, urfãnipsi) mãratlu, arãu bãneadzã

§ minutat (mi-nu-tátŭ) adg minutatã (mi-nu-tá-tã), minutats (mi-nu-tátsĭ), minutati/minutate (mi-nu-tá-ti) – tsi s-ari faptã ma minut (ma njic, ma suptsãri, ma shcurtu, etc.); njicshurat, faptu ma suptsãri, shcurtat; zminutat, minutsãt, sãrmat, shcurtat, suptsãrat, njicshurat, etc.
{ro: subţiat, micşorat}
{fr: aminci, affiné}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn