DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãrãnti

cãrãnti (cã-rắn-ti) sm cãrãntsã (cã-rắn-tsã) – arburi analtu di pãduri, cu frundza uvalã (tsi ari forma-a oului) sh-mardzinea cu dintsã, cu lemnul ca albu, scliro, sãnãtos tsi easti bun trã fãtsearea di adãrãminti, casi, puntsã, etc.; njits alumãchi tiniri di cãrinti tsi s-da ca mãcari a edzlor; crãnti, shcodã, scodã, gaber, gavru, carpin
{ro: carpen; mici rămurele ce se dau ca mâncare iezilor}
{fr: charme, petits rameaux de charme qu’on donne à manger aux chevreaux}
{en: hornbeam, ironwood; small hornbeam branches given as food to the little goats}
ex: s-pari degã di cãrinti (carpin)

§ crãnti (crắn-ti) sm crãntsã (crắn-tsã) – (unã cu cãrãnti)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

carpin

carpin (cár-pinŭ) sm carpinj (cár-pinjĭ) – arburi analtu di pãduri, cu frundza uvalã (tsi ari forma-a oului) sh-mardzinea cu dintsã, cu lemnul ca albu, scliro, sãnãtos tsi easti bun trã fãtsearea di adãrãminti, casi, puntsã, etc.; shcodã, scodã, gaber, gavru, cãrãnti, crãnti
{ro: carpen}
{fr: charme}
{en: hornbeam, ironwood}
ex: imnam tu-unã pãduri di carpinj

§ cãrpinish (cãr-pi-níshĭŭ) sn cãrpinishuri (cãr-pi-ní-shĭurĭ) – loc cu multsã carpinj; pãduri di carpinj; gãvruriu
{ro: cărpiniş}
{fr: charmoie}
{en: hornbeam forest}
ex: cãrpinishlu ntreg arusha di cãciulili-a lor; s-featsi nividzut tu cãrpinish

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gavru

gavru (gá-vru) sm gavri (gá-vri) – arburi analtu di pãduri, cu frundza uvalã (tsi ari forma-a oului) sh-mardzinea cu dintsã, cu lemnul ca albu, scliro, sãnãtos tsi easti bun trã fãtsearea di adãrãminti, casi, puntsã, etc.; carpin, shcodã, scodã, cãrãnti, crãnti
{ro: carpen}
{fr: charme}
{en: hornbeam, ironwood}
ex: acumpãrãm leamni di gavru

§ gãvruriu (gã-vru-ríŭ) sn gãvruriuri (gã-vru-rí-urĭ) – loc cu multsã gavri; pãduri di gavri; cãrpinish
{ro: cărpiniş}
{fr: charmoie}
{en: hornbeam forest}

§ gaber (gá-berŭ) sm gaberi (gá-berĭ) – (unã cu gavru)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

nãrãndzu

nãrãndzu (nã-rắn-dzu) sm nãrãndzã (nã-rắn-dzã) – unã soi di arburi di pãduri tsi sh-u-adutsi cu carpinlu; nãrãngeu(?)
{ro: un fel de carpen}
{fr: sorte de charme (arbre)}
{en: kind of hornbeam tree}

§ nãrãngeu (nã-rãn-géŭ) sm nãrãngei (nã-rãn-géĭ) – unã soi di arburi di pãduri tsi sh-u-adutsi cu frapsinlu; nãrãndzu(?)
{ro: un fel de frasin}
{fr: sorte de frêne}
{en: kind of ash tree}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

scarchin

scarchin (scár-chinŭ) (mi) vb I scãrchinai (scãr-chi-náĭ), scãrchinam (scãr-chi-námŭ), scãrchinatã (scãr-chi-ná-tã), scãr-chinari/scãrchinare (scãr-chi-ná-ri) – mi frec cu dzeadzitli (unglja, vãrã lemnu, etc.) tu loclu iu aduchescu cã mi mãcã chealea (gãrnutslu, arana cu zgaibã, etc.); zgãir, zgrãm;
(expr:
1: mi scarchin n cap = stau sh-mi minduescu cã nu-aduchescu tsi s-fatsi, tsi sã zburashti, etc.;
2: xenlu ti scarchinã iu nu ti mãcã = xenlu nu shtii ghini tsi ti doari sh-poati s-ti-agiutã aclo iu nu-ai tini ananghi;
3: cum ti scarchinj cu-a ta mãnã, nu ti scarchinã vãrnã = xenlu nu-ts fatsi lucrili cum li vrei tini; mash tini pots s-li fats cum vrei)
{ro: (se) scărpina}
{fr: (se) gratter}
{en: scratch}
ex: shi scarchinã arana di pi trup; shi scãrchinã caplu sh-nu shtia tsi s-dzãcã; sã scarchinã n cap; si scãrchinã dupã cap; arãnjoslu, s-nu si scarchinã (zgrãmã), va s-freacã; tsi ai di ti scarchinj (zgrãnj) tut chirolu?; nu-l lja somnul pãnã s-nu-l scarchinã cariva pi cicioari;

§ scãrchinat (scãr-chi-nátŭ) adg scãrchinatã (scãr-chi-ná-tã), scãrchinats (scãr-chi-nátsĭ), scãrchinati/scãrchinate (scãr-chi-ná-ti) – (omlu) tsi s-ari fricatã tu loclu iu-l mãca chealea; (chealea, gãrnutslu, etc.) tsi easti zgrãmat (fricat) tu loclu iu omlu aducheashti cã-l mãcã; zgrãmat, zgãirat
{ro: scărpinat}
{fr: gratté}
{en: scratched}

§ scãrchinari/scãrchinare (scãr-chi-ná-ri) sf scãrchinãri (scãr-chi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu si scarchinã; zgrãmari, zgãirari, scãrchinãturã
{ro: acţiunea de a (se) scărpina; scărpinare}
{fr: action de (se) gratter}
{en: action of scratching}
ex: di scãrchinari-lj si featsirã bishits

§ scãrchinãturã (scãr-chi-nã-tú-rã) sf scãrchinãturi (scãr-chi-nã-túrĭ) – loclu (chealea, arana, gãrnutslu, etc.) iu s-ari scãrchinatã omlu; atsea tsi fatsi omlu cãndu si scarchinã; scãrchinari, zgrãmari, zgãirari; zgrãmãturã
{ro: scărpinătură}
{fr: égratinure}
{en: scratch}
ex: di scãrchinãturã (scãrchinari) lj-s-ari bishicatã chealea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

scodã

scodã (scó-dhã) sf scodi/scode (scó-dhi) – arburi analtu di pãduri, cu frundza uvalã (tsi ari forma-a oului) sh-mardzinea cu dintsã, cu lemnul ca albu, scliro, sãnãtos tsi easti bun trã fãtsearea di adãrãminti, casi, puntsã, etc.; shcodã, carpin, gaber, gavru, cãrãnti, crãnti
{ro: carpen}
{fr: charme}
{en: hornbeam, ironwood}
ex: unã pãduri di scodi (carpinj)

§ shcodã (shcó-dhã) sf shcodi/shcode (shcó-dhi) – (unã cu scodã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

scornã

scornã (scór-nã) sf scorni/scorne (scór-ni) – atsea tsi sh-bagã omlu tu partea di nghios a ciciorlui tra s-poatã s-imnã nafoarã pri cali (pri uscat, prit ploai, lãschi sh-neauã); pãputsã cu gusha lungã (tsi poati s-agiungã pãnã la dzinuclji sh-cãtivãrãoarã sh-ma nsus) purtat di-aradã cãndu nafoarã ari multã apã, lãschi i neauã; podimã, pudimatã, pudumatã, cizmã, cijmã, gãmashi, shtiflã; curdelji, pãputsã, puputsã, etc.;
(expr: fur cu scorni = fur veclju tsi ari bãnatã ca fur multsã anj, shi sh-cunoashti ghini lucrul cã lu-ari faptã multu chiro)
{ro: încălţăminte, cizmă}
{fr: soulier, botte}
{en: shoe, boot}
ex: cu pudumati sh-cu scorni (pãputsã, cizmi) ãn cicior

§ scarpinji/scarpinje (scar-pí-nji) sf scarpinji/scarpinje (scar-pí-nji) – pãputsã (curdelji, cundurã) di muljari
{ro: gheată de femeie}
{fr: chassure de femme}
{en: woman shoe}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

zgrãnji/zgrãnje

zgrãnji/zgrãnje (zgrắ-nji) sf zgrãnji/zgrãnje (zgrắ-nji) – unã ca ploaci cu unglji gribuiti shi ntsãpãtoasi cari s-aflã la mitca-a cicioarilor di pulj, cãtushi shi alti prãvdzã, tri apãrari tu-alumtã; zgrãi, unglji; (fig: zgrãnji = unglji tsi ntsapã shi zgrãmã chealea)
{ro: gheară}
{fr: griffe, serre}
{en: claw (cats, birds)}

§ zgrãi/zgrãe (zgrắ-i) sf zgrãi (zgrắĭ) – (unã cu zgrãnji)
ex: dintanea tsi lj-eara njicã, di nu putea s-da pi pulj, trãgãndalui cu zgrãili ca s-u scoatã, lji si featsi lungã sh-groasã

§ zgrãm (zgrắmŭ) (mi) vb I zgrãmai (zgrã-máĭ), zgrãmam (zgrã-mámŭ), zgrãmatã (zgrã-má-tã), zgrãma-ri/zgrãmare (zgrã-má-ri) – cu unã zgrãnji (unglji, cutsut, lucru tsi talji, lucru cu mitcã, etc.) fac unã aranã (alas unã urmã) neahãndoasã, suptsãri shi lungã pri fatsa-a unui lucru; nji scarchin chealea (gãrnutslu, arana cu zgaibã) cu unglja, cãndu mi mãcã; scarchin, zgãir, arãm;
(expr: mi zgrãm aclo iu nu mi mãcã = (i) mi mintescu aclo iu nu-am ananghi; mi mintescu tu lucrili tsi nu-ambudyisescu cu tsiva; (ii) mi fac cã mi zgrãm tu-un loc (tsi nu mi mãcã) tra s-am chirolu s-mi minduescu ma ghini, cã nu shtiu tsi s-dzãc, tsi s-fac, etc.;
2: cavai di cari cu unglja-lj nu si zgrãmã = easti greu cãndu omlu nu poati sã shi ndreagã singur huzmetea, shi ari ananghi di-un altu tra s-lu-agiutã;
3: nu-ts zgrãmã zgaiba cã va tsã curã sãndzili = nu-adu muabetea ti lucri tsi pot s-dishcljidã arãnj veclji tsi nu va ti-arãseascã)
{ro: zgăria, scărpina}
{fr: gratter, égratigner}
{en: scrape, scratch}
ex: grochi nu-adarã sh-pri-iu arãmã, fatsi tuts tra sã si zgrãmã (angucitoari: puriclu); frãndzi-ts ungljili, zgrãmã-ts dzeaditli; mi zgrãmai la cicior cã mi mãca chealea; zgrãmã-l pi pãltari; cum mi zgrãmam acshi, di nu shteam iu nj-u caplu; si zgrãmã iu nu-l mãcã,
(expr: s-featsi cã si zgrãmã), cã nu shtea tsi s-facã; veadi el, cã nã featã si tut zgrãma la ureaclji; frati-su acãtsã sã si zgrãmã n cap, aclo iu nu-l mãca; mi zgrãmã cãtusha pisti mãnã

§ zgrãmat (zgrã-mátŭ) adg zgrãmatã (zgrã-má-tã), zgrãmats (zgrã-mátsĭ), zgrãmati/zgrãmate (zgrã-má-ti) – (fatsa) tsi-lj s-ari faptã unã aranã (tsi-lj s-ari alãsatã urmã) cu zgrãnja (unglja, cãtsutlu, prnura, etc.); scãrchinat, zgãirar, arãmat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn