DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

adar

adar (a-dárŭ) (mi) vb I adrai (a-dráĭ) shi adãrai (a-dã-ráĭ), adram (a-drámŭ) shi adãram (a-dã-rámŭ), adratã (a-drá-tã) shi adãratã (a-dã-rá-tã), adrari/adrare (a-drá-ri) shi adãrari/adãrare (a-dã-rá-ri) – fac;
(expr:
1: tsi-adari? = tsi fats?, cum eshti?, cum ts-u-ai chefea?;
2: mi-adar = mi ndreg, mi-armãtusescu, mi stulsescu;
3: nj-adrai caplu; mi-adrai di yin = biui yin i arãchii multã sh-mi mbitai;
4: lj-adar groapa = l-vatãm;
5: cu adãvgarea-a unui altu zbor dupã el, verbul “adar” agiutã la fãtsearea di alti verbi ca, bunãoarã: (i) adar pãzari = pãzãripsescu; (ii) adar mãyi = mãyipsescu; (iii) adar aveari = avutsãscu; (iv) adar lucri = lucredz; etc.)
{ro: face, construi}
{fr: faire, arranger, construire}
{en: do, make, construct}
ex: adrai (anãltsai) nã casã; adãrarã (featsirã) fãntãnj multi; cã-i lucru tsi s-adarã (s-fatsi); tsi-adari
(expr: tsi fats, cum eshti) prefte? cum lj-u trets?; adarã-lj groapa
(expr: fã-lj groapa, vatãmã-l); cum s-adãrã
(expr: sã ndreapsi, s-armãtusi)?; cã tu sirmi ti adari
(expr: ti-armãtusish); adarã-nj-ti
(expr: armãtusea-ti, stulsea-ti, bagã-ts ucnã pri fatsã), lea doamna-a mea, cã yini gionli shi-nj ti lja; s-adrã
(expr: sã ndreapsi) trã la numtã; s-adrã
(expr: s-armãtusi) tu hrisãhi; lalãl a meu adrã casi nali; dusi si s-adarã
(expr: si sã ndreagã); u adãrarã
(expr: u stulsirã, ndreapsirã) cu veri, biligits shi sãrguci; cum lu-avea adratã caplu
(expr: s-avea mbitatã); lj-adrarã capitili
(expr: si mbitarã)

§ adrat (a-drátŭ) adg adratã (a-drá-tã), adrats (a-drátsĭ), adrati/adrate (a-drá-ti) – faptu
{ro: făcut, construit}
{fr: fait, arrangé, construit}
{en: done, made, constructed}
ex: ursa adratã (faptã) ca moashi; vinji adrat
(expr: mbitat) di la hani; cu cundiljlu canda-adratã
(expr: ndreaptã, ncundiljatã, buisitã)

§ adãrat (a-dã-rátŭ) adg adãratã (a-dã-rá-tã), adãrats (a-dã-rátsĭ), adãrati/adãrate (a-dã-rá-ti) – (unã cu adrat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãmeashi/cãmeashe

cãmeashi/cãmeashe (cã-meá-shi) sf cãmesh (cã-méshĭ) – stranj suptsãri di pãndzã (lãnã, mitasi, ljin, etc.) cu cari sã nveashti partea di nsus a truplui (di-aradã di la gushi pãnã tu mesi, pristi cheali shi sum geachetã); rizã, cãmishitsã, cãmishotã, camisolã
(expr:
1: cãmeasha-a oului (a misurlui, a njelui, a favãljei, etc.) atsea (coaja, chealea, etc.) cu cari easti anvilit un lucru (oulu, misurlu, njelu, fava, etc.);
2: nu-am cãmeashi pri mini = hiu multu oarfãn, ftoh;
3: nji si cutreamburã cãmeasha di pri mini = mi-acatsã pãvria, lãhtãrsescu, ãnj si mutã perlu din cap, ãnj fudzi buriclu, etc.;
4: mi ncaci sh-cu cãmeasha di pri mini = hiu cãvgãgi, mi ncaci trã itsido sh-cu caritsido;
5: armasi (sh-easti) cu cãmeasha di la nuna = atsel tsi-armasi ninga cu mintea tsi u-avea cãndu fu pãtidzat, cãndu nuna lj-avea bãgatã nã cãmeashi nauã; cari easti ninga ageamit, cu mintea-lj di ficiuric; easti ninga cu mutsli-lj tu nari;
6: trec cãmeasha = mi nvescu cu cãmeasha);
7: l-trec prit cãmeashi = lu nhiljedz, ãl ljau ti fumealji (ti suflit) un njic tsi nu dipuni dit sãndzili-a meu;
8: sh-da sh-cãmeasha di pri nãs = (tu-unã ananghi mari sh-trã un tsi-l va), fatsi tut tsi poati, s-fatsi multu curbani shi da tut tsi ari, pãnã sh-cãmeasha di pri el, di-armãni dispuljat;
9: sh-bea sh-cãmeasha di pri el = lu-ariseashti multu di multu beara, shi sã mbeatã multu tut chirolu;
10: ascãpai mash cu cãmeasha di pri mini = ascãpai mash cu bana, nu putui s-ljau tsi-va cu mini;
11: pri-iu u scots cãmeasha? = cum va s-fats s-ascachi di mintitura tu cari ti-aflji?)
{ro: cămaşe}
{fr: chemise}
{en: shirt}
ex: stranjlu nj-easti lai, cãmeasha nj-easti-aroshi, truplu nj-easti albu (angucitoari: cãstãnja); un aush cu patrudzãts di cãmesh nviscut (angucitoari: cuceanlu); aeri mi-alãxii di cãmeashi; mãni va s-lau cãmeshli; muljarea nu-i cãmeashi, s-u-alãxeshti cãndu vrei; muljerli atumtsea nvishtea cãmesh di ljin; ma-aproapea nj-easti cãmeasha di tuti stranjili; cari nu sh-va cãmeasha?; nu-ts vrei cãmeasha di pri tini!; cu cãmeasha di pri nãs ascãpã
(expr: fudzi sh-nu lo tsiva cu el); misurlu ari multi cãmesh
(expr: frãndzã tsi lu-acoapirã); curã fava di cãmeashi
(expr: di chealea di pisuprã tsi-acoapirã gãrnutslu); cãmeasha a njelui
(expr: shchepea, tsipa a njelui) easti multu greauã; cãmeasha di pri nãsã lji si cutrimburã
(expr: u-acãtsã pãvria, s-aspãre multu); sh-cu cãmeasha di pri nãsã si ncãcea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cari1/care

cari1/care (cárĭ shi cá-ri) pr rel shi ntribãtoari – acari, cai, tsini, atsel tsi, atsea tsi, tsi, catiun, catiunã, etc.
{ro: care, cine}
{fr: lequel, laquelle, lesquels, lesquelles, qui, quel, quelle}
{en: who, whom, which}
ex: Franga, cari (atsea tsi) nu shi shtea tsiva; s-lja di perci, cari (catiun) cum poati; cari di cari (sh-un sh-alantu) si s-ducã; cari di cari s-avinã; cari (tsi) picurari astãljash ãn cali?; cari di voi strigã?

§ acari (a-cárĭ) pr – (unã cu cari1)
ex: acari (cari) easti xenlu?; armãnjlji tra sã shtibã Kurd-Pãshelu acari (atsel cari) easti

§ cai (cáĭ) pr rel shi ntribãtoari – (unã cu cari1)
ex: cai di shaptilj amiradz; cai ãl videa, ãl striga; cai di cai s-agiungã la stani; mini, cu cai va-nj mi-alash?; cai lu shtii iu s-aflã; cai lj-bagã fleamã

§ cae (cá-ĭe) pr rel shi ntribãtoari – (unã cu cari1)

§ curi/cure (cúrĭ shi cú-ri) pr (gen shi dat sing di la cari) – (a) cui, (a) cãrui
{ro: al (a, ai, ale) cui}
{fr: à qui}
{en: to whom}
ex: a curi di noi treilji lj-ai datã?; a curi li-adari aeshtsã fãrmats?; a curi-i feata di pi leagãn?; a curi di noi; a curi numã

§ cui (cúĭ) pr (gen shi dat sing di la cai) – (unã cu curi)
ex: a cui suntu grãdinjli? a cui lj-ari dzãsã?; lji spunea a cui putea tuti cãti avea aflatã

§ cãrui (cã-rúĭ) pr (gen shi dat sing di la cari) – (unã cu curi)

§ cuichishdo (cúĭ-chish-dó) pr (gen shi dat sing di la cari) – (unã cu curi)

§ cãror (cã-rór) pr (gen shi dat pl di la cari) – (unã cu curi)

§ cror (crór) pr (gen shi dat pl di la cari) – (unã cu curi)

§ caritsi (cárĭ-tsi) pr indef – cari tsi s-hibã, carichishdo, caichishdo, caritsido, carintsido, caitsido, itsi, itsido, itsindo, ichishdo, tseshtucari, tsiushtsiucari, nushtari, itipasa
{ro: oricare, oricine, nu importă cine}
{fr: n’importe lequel}
{en: does not matter who}
ex: caritsi trup di fag; limba sh-caritsi-adeti; caritsi altã pravdã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cicrichi/cicriche

cicrichi/cicriche (ci-crí-chi) sf cicrichi (ci-críchĭ) – hãlati cu arocut trã dipinarea-a hirilor di lãnã; cicricã, cicãricã, rudani, aruideauã, anemi, dipinãtor, vãrteanitsã, vãrteantsã, vãrtenitsã;
(expr: easti cicrichi = easti un tsi lu-ariseashti lucrul, lucrãtor, cilistisitor, irbapi)
{ro: cicric, rodan}
{fr: tourniquet; rouet}
{en: roller (thread), reeling machine}
ex: unã cicrichi tsi turtsea di singurã; cicrichili nu shuirã; cã lipseashti s-adrãm sazmi la calj, intrã tu cicrichi shi dã-lã, dã-lã a palilor aishtor, toartsi-li tuti; ai sã s-acatsã di scamnu, di cicrichi

§ cicãricã (ci-cã-rí-cã) sf cicãritsi/cicãritse (ci-cã-rí-tsi) – (unã cu cicrichi)
ex: arãzboilu sh-cicãrica; nji s-asparsi cicãrica; easti cicãricã (fig: irbapi, cilãstisitor)

§ cicricã (ci-crí-cã) sf cicritsi/cicritse (ci-crí-tsi) – (unã cu cicrichi)

§ cicricci (ci-cric-cí) sm cicricceadz (ci-cric-cĭádzĭ) – masturlu tsi-adarã cicrichi
{ro: cel care face rodane}
{fr: homme qui construit le dévidoir}
{en: man who makes the roller}

§ cicricãrii (ci-cri-cã-rí-i) sf cicricãrii (ci-cri-cã-ríĭ) – ducheanea iu s-vindu shi s-mirimitisescu cicrichili
{ro: magazinul unde se vând rodane}
{fr: magasin où on vend des dévidoirs}
{en: roller store}

§ cicrichenji/cicrichenje (ci-cri-chĭé-nji) adg cicrichenj (ci-cri-chĭénjĭ) – tsi s-anvãrteashti ca unã cicrichi
{ro: ca un rodan}
{fr: qui tourne comme un tourniquet}
{en: that turns like a roller}
ex: unã sfurlã cicrichenji

§ cicricoanji/cicricoanje (ci-cri-cŭá-nji) sf cicriconj (ci-cri-cónjĭ) – giucãreauã di lemnu trã njits (largã sh-arucutoasã tu-un capit sh-cu-unã mithcã tu-alantu) cari si anvãrteashti multu-agonja pri loc (di nu s-veadi cãt agonja si-anvãrteashti) cãndu easti arcatã tra s-cadã pri mithcã, cu-unã cioarã (anvãrtitã deavãrliga-a giucãreauãljei); sfurlã, furlã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

exumuluyii/exumuluyie

exumuluyii/exumuluyie (ec-su-mu-lu-yí-i) sf exumuluyii (ec-su-mu-lu-yíĭ) – pricunushtearea di-un crishtin (dinintea-a unui preftu) a amãrtiilor fapti (ca sã-lj li ljartã Dumnidzã) shi, cu amãrtiili ljirtati, s-poatã si s-ducã tra si s-cumãnicã; pricunush-tearea-a cu zborlu i cu scriarea a lucrilor fapti di caritsido om
{ro: spovedanie, mărturisire}
{fr: confession}
{en: confession}

§ exumuluyisescu (ec-su-mu-lu-yi-sés-cu) (mi) vb IV exumu-luyisii (ec-su-mu-lu-yi-síĭ), exumuluyiseam (ec-su-mu-lu-yi-seámŭ), exumuluyisitã (ec-su-mu-lu-yi-sí-tã), exumuluyisiri/exu-muluyisire (ec-su-mu-lu-yi-sí-ri) – nj-spun (pricunoscu) amãrtiili tsi-am faptã dinintea-a unui preftu (shi-caftu ljirtari-al Dumnidzã); pricunoscu cu zborlu i cu scriarea un lucru tsi-am faptã; exumu-lughisescu, xumuluyisescu, ximuluyisescu, ximistiripsescu, sulmuxescu
{ro: (se) spovedi, mărturisi}
{fr: (se) confesser}
{en: confess}

§ exumuluyisit (ec-su-mu-lu-yi-sítŭ) adg exumuluyisitã (ec-su-mu-lu-yi-sí-tã), exumuluyisits (ec-su-mu-lu-yi-sítsĭ), exumuluyisiti/exumuluyisite (ec-su-mu-lu-yi-sí-ti) – tsi ari pricunuscutã dinintea-a unui preftu amãrtiili tsi-ari faptã; tsi ari pricunuscutã n fatsa-a unui, atseali tsi (lj-)ari faptã; exumulughisit, xumuluyisit, ximuluyisit, ximistiripsit, sulmuxit
{ro: spovedit, mărturisit}
{fr: confessé}
{en: confessed}

§ exumuluyisiri/exu-muluyisire (ec-su-mu-lu-yi-sí-ri) sf exumuluyisiri (ec-su-mu-lu-yi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-exumuluyiseashti tsi-ari faptã; exumuluyisiri, xumulughisiri, ximuluyisiri, ximistiripsiri, sulmuxiri
{ro: acţiunea de a se spovedi, de a mărturisi; spovedire, mărturisire}
{fr: action de confesser}
{en: action of confessing}

§ exumulughisescu (ec-su-mu-lu-ghi-sés-cu) (mi) vb IV exumu-lughisii (ec-su-mu-lu-ghi-síĭ), exumulughiseam (ec-su-mu-lu-ghi-seámŭ), exumulughisitã (ec-su-mu-lu-ghi-sí-tã), exumulughisi-ri/exumulughisire (ec-su-mu-lu-ghi-sí-ri) – (unã cu exumu-luyisescu)
ex: adzã mi am exumulughisitã shi Dumãnicã mi cumãnic

§ exumulughisit (ec-su-mu-lu-ghi-sítŭ) adg exumu-lughisitã (ec-su-mu-lu-ghi-sí-tã), exumulughisits (ec-su-mu-lu-ghi-sítsĭ), exumulughisiti/exumulughisite (ec-su-mu-lu-ghi-sí-ti) – (unã cu exumuluyisit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gumar

gumar (ghu-márŭ) sm, sf gumarã (ghu-má-rã), gumari (ghu-márĭ), gumari/gumare (ghu-má-ri) – pravdã tsi sh-u-adutsi cu un cal ma njic sh-cari easti sh-cu ureclji mãri; tar, cãci, shonj, uci, tãronj, uricljat, dãngã, dãnglãrã;
(expr:
1: ca gumarlu tu oi = nu hiu ca-alantsã, mi-aleg di alantsã di deavãrliga;
2: ca gumarlu pri punti; bag cur ca gumarlu pri punti = hiu anapud, u tsãn pi-a mea sh-nu-ascultu di vãrnu;
3: (easti) ca gumar zimnjusit = easti nvirinat, trã plãngu;
4: ca gumarlu la numtã = zbor tr-atsel tsi ari agiutatã, ma deapoea sta di-unã parti, nu glindiseashti, nu veadi nitsiunã hãiri cã vinji la numtã;
5: ca gumarlji s-tundi, primuveara = (om) tsi dipriunã amãnã s-facã tsiva; zborlu yini di-aclo cã gumarlji sh-alãxescu perlu primuveara;
6: ca zurlu-gumarlu al Nastradin Hogea = s-dzãtsi, trã pezã, tr-atsel tsi s-alavdã cã nu-ari vãrnã cusuri;
7: tsi nu shtii sã mpartã palji la doi gumari = om lishor la minti, tsi nu easti dishteptu, tsi nu-lj talji caplu dip;
8: gumar ãncãrcat cu hrisafi = (tsi easti) avut ma tivichel;
9: s-turnã gumarlu s-dzãcã a cucotlui: “cap gros!” = zbor tsi s-dzãtsi cãndu atsel tsi nu para easti dishteptu, lj-dzãtsi a unui cã nu-ari faptã ghini, cã ari faptã unã glãrimi;
10: shcljoapicã gumarlu di ureaclji! = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva arucã furnjia pri un lucru shi s-veadi limpidi cã nu easti dealihea cã furnjia easti altã; zbor s-dzãtsi cãndu easti limpidi cã un lucru nu-ari tsiva s-facã cu-un altu lucru; tsi-ari s-facã unã cu altã!;
11: nu hiu gumar s-mi ncalits pri ureclji = nu hiu om sh-ahãt aplo tra s-mi-alas arãs di caritsido;
12: s-dusi pi cal, vinji pi gumar; di pri cal, pri gumar = di-aclo iu eara ghini, avut, featsi tsi featsi shi s-aflã ma-arãu, ma oarfãn;
13: shi ti gumar ordzu nu lipseashti; shtii gumarlu s-mãcã machi-dunish? = nu lipseashti s-nã purtãm cu tutã dunjaea unã soi; lipseashti s-dãm un lucru mash la-atselj tsi-ahãrzeashti;
14: gumar aspelj, sãpunea-ts cheri = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel cari agiutã ncot pri cariva (cari nu va s-veadã hãiri di agiutorlu tsi-lj si da), tr-atsel cari fatsi lucri ncot, di cari nu-ari-ananghi, cari sh-aspardzi paradzlji pri lucri tsi nu-ahãrzescu tsiva;
15: gumarlu la gumar tradzi = omlu s-adunã totna cu oaminj ca el, di-unã soi;
16: shi dispoti s-lu-adari, gumarlu tut gumar armãni = haractirlu-a omlui nu s-alãxeashti cã va-l tinjiseshti ma multu, cã va s-facã ma avut, cã va s-agiungã tu-unã tesi ma analtã, etc.;
17: mash un gumar i mpãzari? = tra s-tsã fats un lucru, nu-ai ananghi mash di cariva maxus, pots s-ts-ul fats sh-cu cariva altu;
18: easti gumar, u-ari chealea di gumar = easti un om niprãxit, abrashcu, arsiz, fãrã-arshini;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

itsi1/itse

itsi1/itse (í-tsi) pr rel – cari tsi s-hibã, itsi s-hibã, cartsi, caritsi, carichishdo, caitsido, caritsido, carintsido, ichishdo, itsido, itipasa; catiunã, cati, catiun; itsi s-hibã, cisci, cishci,
{ro: oricare, oricine, nu importă cine, fiecare}
{fr: n’importe lequel, chacun, chacune}
{en: does not matter who, everyone}
ex: un dor cari lu-ari itsi (cati) om tu xeani; itsi (cartsi) om va hibã, itsi (cartsi) pravdã; tu itsi (cati, cartsi) loc, tu itsi (cati, cartsi) casã; itsi (itsido) vã va inima; dã-nj itsi vrei tini; itsi fatsi, nu-lj fatsi pi volji

§ itsido (í-tsi-dó) pr rel – (unã cu itsi1)
ex: itsido si s-tihiseascã, s-nu yinã dinapandiha; itsido om ari dãturii cãtrã pãrintsãlj, fumealja shi soea-a lui; vrea cu itsido trop s-u chearã feata; itsido lucru-lj si pãrea ermu; lu-am frati, shi itsido dot sã-nj caftã, va-lj dau; un lucru lã nvirina suflitlu itsido oarã; ishirã s-vatãmã tsiva ljepuri, tserghi icã itsido tsi s-hibã; lu nvitsã s-lja un cãngic tsi s-facã itsido cu el

§ itsindo (í-tsin-dó) pr rel – (unã cu itsi1)

§ ichishdo (i-chish-dó) pr indef – (unã cu itsi1)
ex: macar ichishdo (itsi) munduiri si aibã

§ itipasa (í-ti-pá-sa) pr indef – (unã cu itsi1)
ex: va s-nji greascã itipasa (cari tsi s-hibã) pri mini

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã