DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãimac

cãimac (cãĭ-mácŭ) sn cãimatsi/cãimatse (cãĭ-má-tsi) – partea (spuma, danela, etc.) tsi easi pisuprã tu-unã muljiturã (lapti, cafe, etc.); caimac, cãimachi, aicã, tearã, aterã, danelã; (fig: cãimac = ma buna parti dit unã lugurii; ma bunjlji dit unã multimi di oaminj)
{ro: elită, cremă, smântână}
{fr: elite, crême}
{en: elite, cream}
ex: lã loarã cãimaclu (danela, aica)

§ caimac (caĭ-mácŭ) sn caimatsi/caimatse (caĭ-má-tsi) – (unã cu cãimac)
ex: lja caimaclu (peaja, aica) di la lapti; nj-bãgã tu cafei multu caimac (multã spumã)

§ cãimachi/cãimache (cãĭ-má-chi) sf cãimatsi/cãi-matse (cãĭ-má-tsi) – (unã cu cãimac)
ex: laptili a meu shi cafelu a tãu suntu fãrã cãimachi (aicã, trã lapti, shi spumã, trã cafe)

§ caimacci (cai-mac-cí) sm caimacceadz (caĭ-mac-cĭádzĭ) – un tsi vindi caimaclu di lapti (aica, teara)
{ro: vânzător de smântână}
{fr: vendeur de la crême de lait}
{en: man selling milk cream}

§ caimãcãrii/caimãcãrie (caĭ-mã-cã-rí-i) sf caimãcãrii (caĭ-mã-cã-ríĭ) – ducheanea iu s-vindi cãimachi di lapti (aicã, tearã)
{ro: prăvălia unde se vinde smântâna}
{fr: magazin où on vend la crême de lait}
{en: store selling milk cream}
ex: caimãcãria dit chioshi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chischin

chischin (chis-chín) adg chischinã (chis-chí-nã), chischinj (chis-chínjĭ), chischini/chischine (chis-chí-ni) – tsi easti curat (nu easti murdar); tsi easti dishteptu (pirã) la minti; tsi lj-acatsã mãna; tsi-lj da di mãnã; chischim, chischinets, mintimen, sarpit, sãrpit, epitidiu
{ro: curat, ager, îndemânatic}
{fr: propre; agile, sagace, adroit}
{en: clean; agile, skilful}
ex: armãnjlji suntu chischinj (curats, dishteptsã); cu mintea chischinã (sarpitã), dishtiptatã; eara chischin (curat, pripsit) la stranji

§ chischinets (chis-chi-nétsŭ) adg chischineatsã (chis-chi-neá-tsã), chischinets (chis-chi-nétsĭ), chischineatsi/chischineatse (chis-chi-neá-tsi) – (unã cu chischin)

§ chischim (chis-chímŭ) adg, adv chischimã (chis-chí-mã), chischinj (chis-chínjĭ), chischimi/chischime (chis-chí-mi) – (unã cu chischin)
ex: mi-ariseshti lucrul chischim (curat); easti multu chischimã (curatã); imnã chischimi (curati)

§ chischineatsã (chis-chi-neá-tsã) sf chischinets (chis-chi-nétsĭ) – harea tsi u-ari omlu tsi easti curat, tsi easti sarpit, tsi lj-acatsã mãna, etc.; spastrã, pastrã, nãscãrii, sãrpitsãlji, dishtiptãciuni, etc.
{ro: curăţenie, abilitate, deşteptăciune}
{fr: propreté, adresse, sagacité}
{en: cleanliness, ability, sagacity}
ex: spastra shi chischineatsa (nãscãria) din casa-a inglejilor; eara cu numa ti nicuchirata sh-ti chischineatsa (spastra din casa)-a ljei

§ chischimeatsã (chis-chi-meá-tsã) sf chischimets (chis-chi-métsĭ) – (unã cu chischineatsã)
ex: vidzui ãn casa-a ljei multã chischimeatsã (spastrã, nãscãrii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dzandzã

dzandzã (dzán-dzã) sf dzãndzã (dzắn-dzã) – harea tsi u-ari atsel tsi s-aprindi (lu-acatsã inatea) lishor; haractirlu-a atsilui tsi lu-arãseashti si sã ncaci cu cariva, tsi caftã totna cãvgãlu trã nai ma njiclu lucru; starea tu cari s-aflã atsel tsi easti anapud sh-fatsi multu shimãtã; dzãfnã;
(expr:
1: mi-acatsã, nj-ansari dzandza = mi-acatsã hulia, zalea, inatea, turbarea (ti tsiva dip, trã un lucru fãrã simasii); mi-ariciuescu, mi-acatsã dratslji di ureaclji, mi ncalicã dratslji;
2: hiu pri dzandzã-analtu = hiu multu apres, ariciuit, ngindat, hiu faptu foc;
3: dzandza s-ti-adunã! = s-ti lja neclu!)
{ro: arţag}
{fr: catactère, tempérament grincheux, nervosité, fâcherie, emportement}
{en: grumpy temperament, cantankerous character, irritability, quarrelsomeness}
ex: ahtari nã-i dzandza (haractirlu, harea di cãvgãgeadz) armãneascã; lu-acãtsã nãpoi dzandza
(expr: lu-acãtsã diznou inatea, hulia), cãtse oili-lj mãcarã gortsãli coapti; pri dzandzã-nj analtu
(expr: cãndu earam multu-ariciuit, cu multã inati) ts-dzãsh zboarã greali

§ dzãfnã2 (dzắf-nã) sf dzãfni/dzãfne (dzắf-ni) – (unã cu dzandzã)
ex: lj-ansãri dzãfna (lu-acãtsã dzandza) ti tsiva dip

§ dzãndzos (dzãn-dzósŭ) adg dzãndzoasã (dzãn-dzŭá-sã), dzãndzosh (dzãn-dzóshĭ), dzãndzoasi/dzãndzoase (dzãn-dzŭá-si) – tsi lu-acasã lishor dzandza; tsi s-aprindi sh-lu-acatsã lishor inatea; tsi caftã cãvgã shi sã ncaci cu lumea trã dip tsiva; dzãndzãvos, dzãfnos, cãvgãgi, sirsem, sirsen, zãpãlit, gealã (muljari), fesfese
{ro: arţăgos}
{fr: acariâtre, grincheux, chicaneur, querelleur, nerveux}
{en: cantankerous, bad-tempered, grumpy, quarreller}
ex: easti multu dzãndzoasã (u-ari acãtsatã hulia)

§ dzãndzãvos (dzãn-dzã-vósŭ) adg dzãndzãvoasã (dzãn-dzã-vŭá-sã), dzãndzãvosh (dzãn-dzã-vóshĭ), dzãndzãvoasi/dzãndzãvoase (dzãn-dzã-vŭá-si) – (unã cu dzãndzos)

§ dzãfnos (dzãf-nósŭ) adg dzãfnoasã (dzãf-nŭá-sã), dzãfnosh (dzãf-nóshĭ), dzãfnoasi/dzãfnoase (dzãf-nŭá-si) – (unã cu dzãndzos)
ex: easti om dzãfnos

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fesfese

fesfese (fes-fe-sé) adg invar – tsi lu-acasã lishor dzandza; tsi s-aprindi sh-lu-acatsã lishor inatea; tsi caftã cãvgã shi sã ncaci cu lumea trã dip tsiva; dzãndzos, dzãndzãvos, dzãfnos, sirsem, sirsen, cãvgãgi, zãpãlit, gealã (muljari)
{ro: arţăgos}
{fr: acariâtre, grincheux, irascible, querelleur}
{en: cantankerous, grumpy, quarreller}
ex: easti multu fesfese

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

muscã

muscã (mús-cã) sf mushti/mushte (músh-ti) – multi turlii di insecti (yetsuri, rimi) njits, cu gura adratã maxus tra s-poatã s-sugã mãcarea, di cari, atsea ma cunuscuta, bãneadzã shi s-anvãrteashti deavãrliga di casa-a omlui; mushitsã, musitsã;
(expr:
1: aruc (sãrgljescu) mushti = bag zizanj, fac muzavirlãchi (munãflichi), etc.;
2: hiu ca-atsel cu musca pri cãciulã (pri nari) = mi-aduchescu cu stepsu sh-es tu migdani fãrã s-voi;
3: u-ascuchi (u cacã) musca = musca dutsi di-alasã oauã (ascuchi tu-unã mãcari cari, ma nãpoi, s-aspardzi sh-oauãli s-fac yernji, lunjidz);
4: om tsi nu calcã ni musca = om multu bun, multu ndreptu;
5: tuti mushtili nu fac njari = tuts oaminjlji nu suntu bunj;
6: s-adunã ca mushtili la njari (la cãcat) = s-adunã multsã tu-un loc tra s-veadã i s-facã tsiva;
7: acatsã mushti = nu-adarã tsiva, sh-cheari chirolu;
8: cad ca musca tu lapti = agiungu tu-un loc sh-tu oara tsi nu lipseashti, icã dzãc un zbor tsi nu lipseashti;
9: u-agudii ca musca pi cãcat = nu tihisii dip ghini;
10: di muscã u-adarã mulã = tu-alãvdari, lucrili njits li fatsi multu mãri)
{ro: muscă}
{fr: mouche}
{en: fly (insect)}
ex: ahuleashti unã areapitã di muscã shi s-fatsi muscã; mash mushtili zãzãea; lji scrii trei gramati, ta s-facã pulj, muscã shi furnicã; ãlj deadi a muscãljei nã chicutã di sãndzi; nu mi-aflat, cã mi feci muscã; va s-lu apãr di mushti cu-unã dãrmã; s-fãtsea mushtili tuti njari, vrea u mãcã ghiftsãlj cu ciubana; alghina ti dutsi la njari shi musca la cãcat

§ muscami/muscame (mus-cá-mi) sf fãrã pl – numir mari di mushti; lumea-a mushtilor; multimi di mushti; loc cu multi mushti; muscãrii
{ro: mulţime de muşte}
{fr: grand nombre de mouches}
{en: multitude of flies}
ex: vidzum multã muscami adunatã deavãrliga-a mãcariljei

§ muscãrii/muscãrie (mus-cã-rí-i) sf muscãrii (mus-cã-ríĭ) – (unã cu muscami)
ex: nu pot s-bãnedz tu muscãria (muscamea) di la nãsh

§ musconj (mus-cónjĭŭ) sm musconj (mus-cónjĭ) – muscã mari
{ro: muscă mare}
{fr: grande mouche}
{en: big fly}

§ musitsã (mu-sí-tsã) sf musitsã (mu-sí-tsã) – muscã njicã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pescu

pescu (pés-cu) sm peshtsã (pésh-tsã) shi peshti (pésh-ti) – soi di prici tsi bãneadzã tu apã, cu truplu lungu, cu-unã cheali moali acupiritã di soldzã, sh-cu carnea bunã tri mãcari;
(expr:
1: tac ca pescul = nu grescu nitsiun zbor; nu mi-ameastic tu muabeti;
2: easti (gras) ca pescu = easti (ca) multu gras;
3: tsi peshtsã acãtsash? = featsish tsiva?; u scoasish naparti?; lj-deadish di cap?; tsi pulj acãtsash?; tsi guvã tu apã featsish?;
4: ca pescul tu apã = tsi s-aducheashti ghini, tu fisea-a lui;
5: pescul tu-amari easti gioni = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi s-aspuni gioni, mash cãndu easti tu-apanghiu shi vãr nu poati sã-lj facã-arãu;
6: pescul tu-amari, sh-tiganea pri foc = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu-ari, sh-nu va poatã s-lu aibã un lucru, ma si ndreadzi dip canda va lu-aibã;
7: mi tsigãripsi ca peashtili pri foc; ca pescul tu tigani mi fripsi = mi tirãnsi multu;
8: nu nj-u bunã pescul = nu para mi-arãseashti pescul; nu mi-arãseashti un lucru;
9: aestã easti altã (idyea) mãcari di pescu = aestã easti dip altsiva, dip altu (idyiul) lucru;
10: di la cap s-amputi pescul = aralili nchisescu cu-atselj mãri ninti ca s-li facã atselj di sum elj;
11: nu-agiungu pescul = dzãc unã minciunã cã nu-l voi un lucru cãndu itia dealihea easti cã nu pot s-lu am, s-lu fac)
{ro: peşte}
{fr: poisson}
{en: fish}
ex: apa-nj mi featsi, soarli-nj mi creashti, sh-ma nu-nj ved dada, moartea-nj mi-anvãleashti (angucitoari: pescul); suntu turlii, turlii di peshti; peshtilj ascãparã di moarti; pescul mari, mãcã njiclu; yermul atsel njiclu, pescul atsel mari acatsã; tsi pescu s-lja atselj edz
(expr: tsi grãsimi s-bagã, cãt lipseashti si sã ngrashi) ca si s-facã cãpri?; vrei, cãtushe, pescu?; cari cãtushi nu-l va pescul?; cãtusha, ma nu-agiundzi pescul, ascuchi; cãtusha, ma nu-agiundzi pescul, dzãtsi cã-i amputsãt

§ peashti (peásh-ti) sm peshtsã (pésh-tsã) shi peshti (pésh-ti) – (unã cu pescu)
ex: tatsi ca peashtili sh-nu greashti tsiva; gras ca peashtili
(expr: easti multu gras)

§ piscoplu (pis-có-plu) sm piscoplji (pis-có-plji) – pescu njic
{ro: peştişor}
{fr: petit poisson}
{en: small fish}
ex: unã gãleatã mplinã cu piscoplji (peshtsã njits)

§ piscar (pis-cárŭ) sm piscari (pis-cárĭ) – om tsi acatsã peshtsã (tra sã sh-amintã bana i tra sã-lj treacã oara cã lu-arãseashti)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sistisi/sistise

sistisi/sistise (sís-ti-si) sf sistisi (sís-ti-si) – zbor bun tsi s-bagã trã cariva cãndu easti pitricut la cariva altu (cã easti om bun shi acshu); cãftarea (pãlãcãria, rigeaea) tsi-lj si fatsi a unui (tsi-lj si dzãtsi, zborlu tsi-lj si pitreatsi) tra s-facã tsiva (ma s-va sh-ma s-nu lji ngreacã); timbihea tsi-lj si fatsi a unui tra s-lu-agiutã pi cariva; pãrãnghilii, pãrãnghilsiri, dimãndari, mãndatã, timbihi, timbii
{ro: recomandare}
{fr: recommandation}
{en: recommenda-tion}
ex: lj-feci nã mushatã sistisi

§ sistasi1/sistase (sís-ta-si) sf sistasi (sís-ta-si) – (unã cu sistisi)

§ sistisescu (sis-ti-sés-cu) (mi) vb IV sistisii (sis-ti-síĭ), sistiseam (sis-ti-seámŭ), sistisitã (sis-ti-sí-tã), sistisiri/sistisire (sis-ti-sí-ri) – lj-caftu a unui (lj-dzãc, lj-pitrec zbor, l-pãlãcãrsescu, lj-cad rigeai) s-facã tsiva (un bun) trã mini i trã un oaspi di-a meu; lj-fac timbihi; pãrãnghilsescu, dimãndu, pãlãcãrsescu, etc.
{ro: recomanda}
{fr: recommander}
{en: recommend someone}
ex: nu mi sistisi ghini (nu deadi, nu pitricu bun zbor trã mini); mi sistisi (bãgã zbor bun trã mini) la frati-su di Sãrunã

§ sistisit (sis-ti-sítŭ) adg sistisitã (sis-ti-sí-tã), sistisits (sis-ti-sítsĭ), sistisiti/sistisite (sis-ti-sí-ti) – atsel trã cari s-ari datã (bãgatã, pitricutã, etc.) un zbor bun; tsi-lj s-ari faptã timbihi; pãrãnghilsit, dimãndat, pãlãcãrsit, etc.
{ro: recomandat}
{fr: recommandé}
{en: recommended}

§ sistisiri/sistisire (sis-ti-sí-ri) sf sistisiri (sis-ti-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un sistiseashti pri cariva; pãrãnghilsiri, dimãndari, pãlãcãrsiri, etc.
{ro: acţiunea de a recomanda; recomandare}
{fr: action de recommander}
{en: action of recommending someone}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

turcu1

turcu1 (túr-cu) sm, sf turcã (túr-cã) shi turxã (túrc-sã), turtsi (túr-tsi), turtsi/turtse (túr-tsi) shi turxi/turxe (túrc-si) – om (muljari) tsi easti di miletea nturtseascã sh-cari bãneadzã di-aradã tu Turchii; (fig:
1: turcu = (i) tsi easti di pistea musulmanã, muslimã, al Islam; (ii) arbines tsi tricu di crishtin la pistea-al Islam; (iii) statlu nturtsescu; expr:
2: turcul sãrgljashti brãnlu si-lj lu caltsã; turcul u caftã ncãcearea cu luminarea = turcul fatsi tsi fatsi shi caftã itii trã ncãceari, trã cãvgã;
3: canda bãgarã turtsilj cãtsut = zbor tsi s-dsãtsi atumtsea cãndu easti mari lãhtarã tu lumi; [aoa, zborlu “bag cãtsut” ari noima di mãchilipsiri, di tinir sh-di-aush, di bãrbat sh-di muljari];
4: canda yin turtsilj = tsi ti-agunjiseshti s-tsã bitiseshti lucrul? [adutsem aminti cã lumea s-lãhtãrsea cãndu turcul yinea prit hoarã]; canda yin yeanitsarlji;
5: ca turtsãlj cu bãiramea = zbor tsi s-dzãtsi cãndu omlu nu easti sigura di un lucru; [adutsem aminti cã turtsãlj, ducãnda-si dupã lunã, nu pot s-hibã siguri cãndu yini “bairamlu”: cã, atselj cari vidzurã luna nauã nchisescu bãirãmea, ma altsã cari s-aflã tu-un loc iu tserlu easti acupirit di niori, ashteaptã, icã s-lã s-aducã hãbarea cã s-vidzu lunã noauã, icã si s-facã sirin, ca sã nchiseascã sh-elj bãiramea];
6: turcul lu-acatsã ljepurlu cu carlu; turcul lu-acatsã lepurli cu arãbãlu = cu diplumãtsii; [zborlu yini di-aclo cã turcul easti arãvdãtor, ashtiptãndalui preanarga-anarga si s-facã lucrul tsi-l va nãs]) {turc, turcoaică}
{fr: Turc (homme et femme)}
{en: Turk (man and woman)}
ex: ti ncljinash la turcu? ma-arãu va ti calcã; sh-lãescu sufrãntsealili ca turxi (muljerli turtsi); el easti turcu (fig: arbines tsi tricu la pistea-al Islam); nã scusesh greaca tu Turcu (fig: tu statlu nturtsescu); sh-nãs turcu, ma sh-io un suflit (un cap) hursescu al Dumnidzã; dã-lj masina-a turcului, s-ljai vãtãlahlu; dã sh-fudz di turcu; nã plãndzem di turtsi, sh-di crishtinj nu putem s-ascãpãm; si ncaci crishtinjlji, turtsilj s-hãrisescu; tsi ti-agunjiseshti ashi ca s-bitiseshti, parcã yin turtsilj?

§ turcalã (tur-cá-lã) sf turcali/turcale (tur-cá-li) – muljari di pistea nturtseascã; turcã, turxã
{ro: turcoaică}
{fr: femme turque}
{en: Turkish woman}

§ turcu2 (túr-cu) adg turcã (túr-cã) shi turxã (túrc-sã), turtsã (túr-tsã), turtsi/turtse (túr-tsi) shi turxi/turxe (túrc-si) – (om) multu arãu, (muljari) multu-arauã; arapsã, arbines

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn