|
|
caretâ
RO:trăsură închisă … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:31238>2014-05-14 22:31:02.441866 »
caretã
caretã (ca-ré-tã) sf – vedz tu carotsã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: carotsãcarotsã
carotsã (ca-ró-tsã) sf carotsã (ca-ró-tsã) – unã soi di cutii mari pi-arocuti (traptã di calj tu chirolu veclju i minatã cu gaz tu chirolu di-adzã), cu cari s-minã oaminj i s-poartã lucri; furtia ncãrcatã sh-purtatã tu-unã carotsã; cãrutsã, amaxi; paitoni, cucii, landoni, etc.
{ro: căruţă, trăsură}
{fr: charrette, voiture}
{en: cart, carriage, coach}
ex: carotsã (amaxi) cu doi calj; isha a priimnari tu carotsã (paitoni, caleashcã)
§ cãrutsã (cã-rú-tsã) sf cãrutsã (cã-rú-tsã) – (unã cu carotsã)
§ cãrutsar (cã-ru-tsárŭ) sm cãrutsari (cã-ru-tsárĭ) – omlu tsi cãrteashti (urseashti) carotsa shi-lj fatsi caljlji s-tragã amaxea cãtrã loclu iu va el si s-ducã; cãrutser, amãxã, cucigi, cucear, sindush
{ro: căruţaş, birjar}
{fr: charretier, cocher}
{en: carter, coachman}
§ cãrutser (cã-ru-tsérŭ) sm cãrutseri (cã-ru-tsérĭ) – (unã cu cãrutsar)
§ car (carŭ) sn cari (cá-ri) – unã soi di amaxi traptã di prãvdzã (calj, boi) cu cari huryeatslji poartã lucri, biricheti, etc.; cherã, carotsã;
(expr:
1: turcul lu-acatsã ljepurlu cu carlu = cu diplumãtsii [zborlu yini di-aclo cã turcul easti arãvdãtor, ashtiptãndalui preanarga-anarga si s-facã lucrul tsi-l va nãs];
2: yini cu carlu = yini multã diunãoarã)
{ro: car}
{fr: char, chariot}
{en: charriot, ox-cart}
ex: carlu (amaxea) nji s-asparsi; lãngoarea yini cu carlu
(expr: lãngorli yin multi deadun); cu carlu cu foc ãn tser
§ cherã1 (chĭé-rã) sf cheri (chĭé-ri) – (unã cu car)
ex: nã dusim cu chera la izvurlu-atsel marli; bãgarã tu-unã cherã shi trapsirã cãtã iu da soarili; pãnã Sufii agiumsirã cu chera; pãnã s-nu u-aundzi, chera nu njardzi
§ chiragi (chi-ra-gí) sm chirageadz (chi-ra-gĭádzĭ) – atsel tsi poartã cãrtsã i lucri (cu chera, amaxea, caljlji, mulãrli, etc.) di la un om la altu, dit un crat tu altu; atsel tsi poartã lucri cu caljlji (mulãrli, etc.) tu-unã cãrvani; chirãgi, cãrvãnar, cãrvuchir
cucii/cucie
cucii/cucie (cu-cí-i) sf cucii (cu-cíĭ) – amaxi, di-aradã ma njicã shi ncljisã (tra s-lu-apãrã omlu di ploai), cari sta pri arcuri (tra sã sta omlu ma ghini), cu patru arocuti mãri (cãtivãrãoarã dauã), traptã di calj sh-faptã maxus trã purtarea-a oaminjlor (arari ori trã purtari lucri); paitoni; caretã, caleashcã, cãleashcã, landon, landoni, dalingã, talingã; amaxi, carotsã, cãrutsã
{ro: caleaşcă, trăsură}
{fr: calèche, petite voiture}
{en: carriage}
ex: huzmichearlu tsãnu cucia (astãmãtsi paitonea); vinj cu cucia (paitoni njicã) s-vã ved acasã; s-primnarã n hoarã cu cucia tra s-cãmãruseascã
§ cucigi (cu-ci-gí) sm cucigeadz (cu-ci-gĭádzĭ) – omlu tsi cãrteashti (urseashti) cucia shi-lj fatsi caljlji s-u tragã cãtrã loclu iu va el si s-ducã; cucear, cãrutsar, cãrutser, amãxã, sindush
{ro: căruţaş, birjar}
{fr: charretier, cocher}
{en: carter, coachman}
§ cucear (cu-cĭárŭ) sm cuceari (cu-cĭárĭ) – (unã cu cucigi)
dalingã
dalingã (dá-lin-gã) sf dalindzi/dalindze (dá-lin-dzi) – paitoni, di-aradã ma njicã shi ncljisã, cu patru arocuti mãri (cãtivãrãoarã dauã), traptã di calj sh-faptã maxus trã purtarea-a oaminjlor (arari ori trã purtari lucri); talingã, paitoni; caretã, caleashcã, cãleashcã, cucii, landon, landoni; amaxi, carotsã, cãrutsã
{ro: birje, trăsură}
{fr: fiacre, calèche, voiture de place}
{en: carriage, coach}
§ talingã (tá-lin-gã shi ta-lín-gã) sf talindzi/talindze (tá-lin-dzi shi ta-lín-dzi) – (unã cu dalingã)
landoni/landone
landoni/landone (lan-dó-ni) sf landonj (lan-dónjĭ) – paitoni, di-aradã ncljisã (cu-acupirãmintul tsi poati s-hibã traptu sh-dat dinãparti), cu patru arocuti, traptã di calj sh-faptã maxus trã purtarea-a oaminjlor (tsi sta, di-aradã, pi doauã scamni fatsã n fatsã); landon, paitoni; caretã, caleashcã, cãleashcã, cucii, dalingã, talingã; amaxi, carotsã, cãrutsã
{ro: cupeu, trăsură}
{fr: landau}
{en: landau}
ex: vinj acasã tu landoni (trãsurã)
§ landon (lan-dónŭ) sn landoni/landone (lan-dó-ni) –
ex: arupsi ncoa dit dzãri landon (trãsurã) cu un gioni
paitoni/paitone
paitoni/paitone (paĭ-tó-ni) sf paitonj (paĭ-tónjĭ) shi paitonuri (paĭ-tó-nurĭ) – amaxi, di-aradã ncljisã (tra s-lu-apãrã omlu di ploai), cari sta pri arcuri (tra sã sta omlu ma ghini), cu patru arocuti mãri (cãtivãrãoarã dauã), traptã di calj sh-faptã maxus trã purtarea-a oaminjlor (arari ori trã purtari lucri); cucii, caretã, caleashcã, cãleashcã, landon, landoni, dalingã, talingã; amaxi, carotsã, cãrutsã
{ro: faeton, trăsură}
{fr: charrette, voiture fermée, landau}
{en: carriage, landau}
ex: eara adunatã lumea cu paitonuri
poartã
poartã (pŭár-tã) sf portsã (pór-tsã) – ushi (di-aradã ma mari sh-ma greauã ca di usha dit casã) prit cari s-intrã tu-un ubor (avlii, cãsãbã, tsitati, etc.); purtitsã, pãrnishcã, ushi; (fig:
1: poartã = loc prit cari s-intrã iuva, tu-unã vali, tu suflitlu-a unui, etc.; expr:
2: tuti portsãli suntu a lui = s-dutsi la tuts, la tuti casili;
3: mi-acats di poartã mari = mi-acats di om cu-anami, mi leg di soi bunã, di fumealji bunã, di ugeachi, di scarã analtã;
4: grea pri poartã, s-avdã pãltirea = dzã-lj-u ca di pri diparti tra s-aducheascã, nu pri fatsã, cã va lu-arushinedz; bats fireasta (firida) s-aducheascã usha; bati sumarlu, s-aducheascã gumarlu)
{ro: poartă}
{fr: porte (cochère)}
{en: gate}
ex: doi frats, cu-un brãn ligats (angucitoari: poarta cu losturlu); di la poarta-atsea ma njicã pãnã la poartã-atsea ma mari; poarta di la grãdinã easti dishcljisã; ncljidi poarta cã ntunicã ghini; tuti portsãli a lumiljei a ljei suntu
(expr: ea s-dutsi la tuts acasã); s-acãtsã di poartã mari
(expr: s-ligã di fumealji mari); s-nu ai sã-lj dai tsiva al zicljarlui (a tsiritorlui), nu lj-aspuni portsã, cã li veadi nãs
§ purtitsã (pur-tí-tsã) sf purtitsã (pur-tí-tsã) – poartã njicã; pãrnishcã
{ro: portiţă}
{fr: petite porte}
{en: little gate}
ex: urdinã pit purtitsã
§ pãrnishcã (pãr-nísh-cã) sf pãrnishti/pãrnishte (pãr-nísh-ti) – (unã cu purtitsã)
ex: ascãpã pit pãrnishcã; poarta s-hibã ncljisã, ear pãrnishca (poarta-atsea njica) s-hibã dishcljisã
§ purtar (pur-tárŭ) sm purtari (pur-tárĭ) – omlu tsi aveaglji la poarta di la un adãrãmintu (binai, mãnãstir, sãrai, etc.) tra s-u ncljidã shi s-u dishcljidã, s-alasã lumea (mash atselj tsi lipseashti) s-intrã shi s-easã; omlu tsi ari vrundida-a poartãljei sh-multi ori a uborlui sh-a casãljei
{ro: portar}
{fr: concierge}
{en: door-keeper; (caretaker of flats)}
ex: purtar (atsel tsi ari vrundida-a poartãljei) di paradis; nu vru purtarlu s-lji dishcljidã
§ purtoyir (pur-tó-yirŭ) sm purtoyiri (pur-tó-yirĭ) – omlu tsi curã udadzlji sh-fatsi curat tu-unã casã (adãrãmintu, binai, sãrai, etc.) sh-multi alti lucri njits tsi li caftã vrundida-a ljei
tsilar
tsilar (tsi-lárŭ) sn tsilari/tsilare (tsi-lá-ri) – udã cama aratsi (izbã, bimtsã, etc.) iu s-tsãn trã ma multu chiro (trã earnã) lucri, di-aradã trã mãcari sh-beari (talari cu cash, yinuri, etc.); tsãlar, tsãlari, chilar, catoi, catoyi, izbã, bimtsã, pimnitsã, pleamnitsã, pleamitsã, pleavnitsã, zimnic; bãdrumi, pudrumi
{ro: celar, beci}
{fr: cellier, cave}
{en: cellar, basement}
ex: tsilarlu-atsel marli; vimtul pitrundi ca n tsilar; tu tsilar tsãnem tuti zaireili trã earnã; veara tu tsilar easti avrã, earna, caldu; aestu-l dutsea barberlu tu tsilar shi aclo sh-alãsa oasili; bãgã di li ngrupã tu tsilar; ashteaptã s-lu-aduc, cã lu-am ãn tsilar; mi ducu-n tsilar, s-adar tsiva mãcari; alaga-alaga nãsã, prit glãvãnii, intrã n tsilar
§ tsilãrush (tsi-lã-rúshĭŭ) sn tsilãrushi/tsilãrushe (tsi-lã-rú-shi) – tsilar ma njic
{ro: celar mai mic}
{fr: petit cellier}
{en: small cellar}
§ tsãlar (tsã-lárŭ) sn tsãlari/tsãlare (tsã-lá-ri) – (unã cu tsilar)
ex: ncljidi tsãlarlu
§ tsãlari/tsãlare (tsã-lá-ri) sf tsãlari/tsãlare (tsã-lá-ri) – (unã cu tsilar)
ex: ti-ascumsesh tru tsãlari (izbã)
§ chilar (chi-lárŭ) sn chilari/chilare (chi-lá-ri) – (unã cu tsilar)
ex: shideam tu casã cu chilar
§ chilargi (chi-lar-gí) sm chilargeadz (chi-lar-gĭádzĭ) – omlu tsi ari vrundida-a chilarlui
{ro: chelar}
{fr: cellerier}
{en: cellar caretaker}