ex: ca gheghiftsãlj (ghiftsãlj) si ncaci

§ ghiftici (ghif-tícĭŭ) sm, sf ghiftici/ghiftice (ghif-tí-ci), ghiftici (ghif-tícĭ), ghiftici/ghiftice (ghif-tí-ci) – ghiftu (ghiftã) njic (njicã), ficior (featã) di ghiftu
{ro: ţigănuş}
{fr: petit tsigane}
{en: little gypsy}

§ carasoyiftu (ca-ra-só-yif-tu) sm, sf, adg carasoyiftã (ca-ra-só-yif-tã), carasoyiftsã (ca-ra-só-yif-tsã), carasoyifti/carasoyifte (ca-ra-só-yif-ti) – yiftu lai
{ro: ţigan negru}
{fr: tsigane noir}
{en: black gypsy}

§ carasoghiftu (ca-ra-só-ghif-tu) sm, sf, adg carasoghiftã (ca-ra-só-ghif-tã), carasoghiftsã (ca-ra-só-ghif-tsã), carasoghifti/carasoghifte (ca-ra-só-ghif-ti) – (unã cu carasoyiftu) [zborlu easti unã cacuzburãri ti zborlu “yiftu” cari easti di-aradã sumulai]

§ yiftami/yiftame (yif-tá-mi) sf fãrã pl – multimi di ghiftsã; tuts yiftsãlj dit lumi; yifturami, ghiftami, ghifturami, yiftaryio
{ro: ţigănime}
{fr: nombre (l’en-semble) des tsiganes}
{en: large number of gypsies}

§ ghifta-mi/ghiftame (ghif-tá-mi) sf fãrã pl – (unã cu yiftami)
ex: la noi nu easti ahãtã ghiftami ca aljurea

§ yifturami/yifturame (yif-tu-rá-mi) sf yifturãnj (yif-tu-rãnjĭ) – (unã cu yiftami)
ex: s-umplu hoara di yifturami

§ yiftaryio (yif-tar-yĭó) sm fãrã pl – multimi di yiftsã; banã di yiftu; banã di dicunjar
{ro: viaţă de ţigan; ţigănie}
{fr: vie menée par les tsiganes, mendicité}
{en: gypsy life; beggary}
ex: lã s-avea urãtã cu bana di yiftaryio (yiftsã)

§ yiftli-chi/yiftliche (yift-lí-chi) sf yiftlichi (yift-líchĭ) – catastasea tsi u-ari atsel tsi bãneadzã ca un yiftu; yiftsãlji; ghifteatsã; (fig: yiftlichi = starea di un urfãnilji shi scljinceami multu mari)
{ro: calicie; zgârcenie}
{fr: mendicité; ladrerie}
{en: beggary; stinginess, meanness}

§ yiftsãlji/yiftsãlje (yif-tsắ-lji) sf fãrã pl – (unã cu yiftlichi)

§ ghifteatsã (ghif-teá-tsã) sf ghiftets (ghif-tétsĭ) – (unã cu yiftlichi)
ex: ahtari ghifteatsã mini nu u voi

§ yiftescu (yif-tés-cu) adg yifteascã (yif-teás-cã), yifteshtsã (yif-tésh-tsã), yifteshti (yif-tésh-ti) – tsi easti adrat ca di yiftsã; (lucru) tsi nu easti sh-ahãntu bun (easti apcu, prostih); ghiftescu ghighiftescu
{ro: ţigănesc, de calitate inferioară}
{fr: bohémien, tsigane; de basse qualité}
{en: miser, of low quality}

§ ghiftescu (ghif-tés-cu) adg ghifteascã (ghif-teás-cã), ghifteshtsã (ghif-tésh-tsã), ghifteshti (ghif-tésh-ti) – (unã cu yiftescu)
ex: ghifteshti (ca di ghiftsã) lucri suntu-aesti tsi fats; afirea-mi, Doamne, di cãtigurii ghifteascã shi di uspitsãlji turtseascã

§ ghighiftescu (ghi-ghif-tés-cu) adg ghighifteascã (ghi-ghif-teás-cã), ghighifteshtsã (ghi-ghif-tésh-tsã), ghighifteshti (ghi-ghif-tésh-ti) – (unã cu yiftescu)
ex: vidzutã ghighifteascã (ca di ghiftu), anamea-amirãreascã (angucitoari: cafelu)

§ yiftusescu (yif-tu-sés-cu) vb IV yiftusii (yif-tu-síĭ), yiftuseam (yif-tu-seámŭ), yiftusitã (yif-tu-sí-tã), yiftusiri/yiftusire (yif-tu-sí-ri) – mi portu sh-fac ca yiftsãlj; cirshescu ca un yiftu (di la tutã lumea, fãrã arshini sh-cu multã ngricari sh-parangricari); agiungu multu oarfãn (ca un yiftu)
{ro: (se) ţigăni, sărăci}
{fr: quémander, lésiner, appauvrir}
{en: beg, be stingy, haggle over, grow poor}
ex: nj-u scosh ahtea pri el sh-lu yiftusii (l-feci s-agiungã oarfãn)

§ yiftusit (yif-tu-sítŭ) adg yiftusitã (yif-tu-sí-tã), yiftusits (yif-tu-sítsĭ), yiftusiti/yiftusite (yif-tu-sí-ti) – tsi-agiumsi ca un yiftu
{ro: ţigănit, sărăcit}
{fr: devenu comme un tsigane, appauvri}
{en: beggar, stingy, grown poor}

§ yiftusiri/yiftusire (yif-tu-sí-ri) sf yiftusiri (yif-tu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva yiftuseashti
{ro: acţiunea de a ţigăni, sărăci}
{fr: action de quémander, de lésiner, d’appauvrir}
{en: action of begging, being stingy, of haggling over, of growing poor}