DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

ascapit2

ascapit2 (as-cá-pitŭ) vb I ascãpitai (as-cã-pi-táĭ), ascãpitam (as-cã-pi-támŭ), ascãpitatã (as-cã-pi-tá-tã), ascãpitari/ascãpitare (as-cã-pi-tá-ri) – (soarili, luna, steaua) dipuni shi s-fatsi cãipi n dzari cãndu apuni; mi fac afan; scapit, apun, cher/cheari, surupseashti (soarili, luna, steaua); (fig: ascapit = (i) cãipusescu, mi fac afandu n dzari, dupã dzeanã; (ii) slãghescu, scad cu sãnãtatea, cher di-aveari, urfãnipsescu, etc.; (iii) mor, lji ncljid ocljilj, mi duc pri lumea-alantã; etc.)
{ro: scăpăta, apune (soarele, luna, stelele); dispare (la orizont, după o culme)}
{fr: se coucher (en parlant des astres); disparaître à l’horizon}
{en: (talking about sun, moon, stars) set, go down; disappear beyond a mountain, horizon, etc.}
ex: tsi mushat ascapitã (apuni) soarili; di cum apirea pãnã ascãpita, di pri lucru nu s-muta; soarili ascapitã tu oara optu seara; cãt ascãpitarã (s-chirurã, cãipusirã, s-featsirã afanj) alantsã dupã dzeanã; ascãpitã (tricu sh-nu s-vidzu dupã) dzeana frati-su cãtrã n hoarã; lj-vidzum dauã minuti pãnã ascãpitarã dupã dzeanã; li-ascãpitã (fig: li featsi s-nu mata s-veadã); fudzi, ascapitã (s-fatsi afan), nu s-veadi; eara unãoarã cu multã tutiputã, tora ascãpitã (urfãnipsi); ascãpitã di dunjaea-aestã (fig: muri)

§ ascãpitat2 (as-cã-pi-tátŭ) adg ascãpitatã (as-cã-pi-tá-tã), ascãpitats (as-cã-pi-tátsĭ), ascãpitati/ascãpitate (as-cã-pi-tá-ti) – tsi ari ascãpitatã (soarili, luna, steaua); scãpitat, apus, chirut, surupsit (soarili, luna, steaua)
{ro: scăpătat, apus (soarele, luna, stelele); dispărut (la orizont, după o culme)}
{fr: couché (en parlant des astres); disparu à l’horizon}
{en: (talking about sun, moon, stars) set, gone down; disappeared beyond a mountain, horizon, etc.}

§ ascãpitari2/ascãpitare (as-cã-pi-tá-ri) sf ascãpitãri (as-cã-pi-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu ascapitã tsiva; scãpitari, apuneari, apuniri, chireari, surupsiri (soarili, luna, steaua)
{ro: acţiunea de a scăpăta, de a apune (soarele, luna, stelele); de a dispare (la orizont, după o culme); scăpătare}
{fr: action de se coucher (en parlant des astres); de disparaître à l’horizon}
{en: (talking about sun, moon, stars) action of setting, of going down; of disappearing beyond a mountain, horizon, etc.}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cap

cap (cápŭ) sn capiti/capite (cá-pi-ti) – partea di nai ma nsus a trup-lui di om iu s-aflã ncljisã midua (acupiritã prisuprã di per, sh-cu fatsa iu s-aflã ocljilj, narea, urecljili, gura, etc.); (fig:
1: cap = atsel tsi easti ma mari tu-unã parei di oaminj, cãp, cãpii, ma marli, mãimar; expr:
2: cap-di-cãni = yeatsã (hiintsã) dit pãrmiti tsi easti ca unã soi di lamnji cu truplu di om shi caplu di cãni;
3: cap di alj (tseapã, prash) = arãdãtsina-a aljlui (a tseapãljei, a prashlui) tu cari s-aflã partea tsi s-mãcã (dupã tsi easti curat di peaji);
4: nu-ari nitsiun cap di alj = easti multu ftoh, cã nu-ari macar un cap di alj tra s-mãcã;
5: cap di cãshcãval = aroatã ntreagã di cãshcãval;
6: cap di tsãtsã = gurgulj, chipita-a tsãtsãljei (dit cari sudzi njiclu, laptili di mumã);
7: cap di-arãu = ahiursiri di-arãu, izvur;
8: caplu-a corlui = atsel tsi s-aflã tu nchisita (caplu) a corlui shi, giucãndalui, lu tradzi dupã el;
9: cap di vearã, a vearãljei = nchisita, intrata-a vearãljei;
10: cap di paradz, cap = capital, capitalj, paradz bãgats tu-unã alishvirishi;
11: (ljau, ahiursescu, apãrnjescu) di la cap = nchisescu ditu-ahiurhitã;
12: cap di carni = cap lishor, tsi nu mindueashti ghini;
13: cap di gai = om tsi easti niheamã ca glar, lishor di minti, etc.;
14: cap di cheatrã, cap gros; cap greu; cap di tar (di crinã, di grij, di shinic, di tãgari, di mulari, di schizari, di ghegan, di vurgar, etc.) = om tsi easti cãpos, tsi u tsãni pi-a lui sh-atumtsea cãndu tuts alantsã dzãc altã soi, tsi nu para easti dishteptu, tsi-aducheashti greu sh-peanarga atseali tsi-lj si dzãc, etc.;
15: cap gol = (i) cap neacupirit di mãndilã i cãciulã shi (ii) un tsi nu-ari tsiva n cap, tsi nu mindueashti ghini, tsi easti lishor tu minti, glar;
16: dupã cap sh-cãciula = cata cum easti omlu, ashi-lj si uidisescu tuti;
17: nu-am minti n cap = (i) hiu multu nvirinat; (ii) nu minduescu (giudic) ghini, glãrii di minti di fac ahtãri glãrinj, etc.;
18: caplu fatsi, caplu tradzi; cap ai, tsi u vrei mãdua?; cap ai, minti tsi-ts lipseashti!; iu nu-i cap, cavai di cicioari = zbor tsi s-dzãtsi a unui tsi pati tsiva, cãndu lucrili-lj si duc tuti anapuda shi (i) cãndu stepsul easti a lui, (ii) cãndu li fatsi tuti lucrili dupã mintea-a lui, fãrã sã ntreabã pri altu, (iii) cãndu nu s-mindueashti ghini ninti ca s-lu facã un lucru, etc.;
19: pãnã s-nu dai cu caplu di praglu di nsus, nu vedz praglu di nghios; cari sh-bati caplu la praglu di nsus, mutreashti la praglu di nghios = zborlu tsi-lj si dzãtsi a unui tsi u bagã mintea mash dupã tsi-l pati un lucru, tsi nu shtii ca si s-afireascã pãnã cãndu nu u pati ninti;
20: caplu tsi nu ntreabã multi vai tragã = zborlu tsi-lj si dzãtsi a unui tsi nu caftã urnimii di la altsã, ninti ca s-lu-adarã un lucru;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn