DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

barun

barun (ba-rúnŭ) pr barunã (ba-rú-nã) fãrã pl – nitsiun, nisun, vãr, vãrã, vãrnu, vãrnã, verun, vãrun, vrãn, cariva, cainiva, caniva, cuniva, tsiniva
{ro: nimeni, niciun}
{fr: personne}
{en: nobody}
ex: nu-avets fricã di barun (vãrnu); nu am barun (nitsiun, vãr) lucru astãz

§ barunoarã (ba-ru-nŭá-rã) adv
1: macar (barem) unã oarã;
2: un chiro tsi nu va s-yinã vãrnãoarã; pute, putes, barunãoarã, vãrnãoarã, vãrnoarã, vãrãoarã, vãroarã, nitsiunãoarã, nitsiunoarã, nitsidãnãoarã
{ro: niciodată}
{fr: jamais}
{en: never}
ex: nu agãrsha barunoarã (putes) buneatsa

§ barunãoarã (ba-ru-nã-ŭá-rã) adv – (unã cu barunoarã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cari1/care

cari1/care (cárĭ shi cá-ri) pr rel shi ntribãtoari – acari, cai, tsini, atsel tsi, atsea tsi, tsi, catiun, catiunã, etc.
{ro: care, cine}
{fr: lequel, laquelle, lesquels, lesquelles, qui, quel, quelle}
{en: who, whom, which}
ex: Franga, cari (atsea tsi) nu shi shtea tsiva; s-lja di perci, cari (catiun) cum poati; cari di cari (sh-un sh-alantu) si s-ducã; cari di cari s-avinã; cari (tsi) picurari astãljash ãn cali?; cari di voi strigã?

§ acari (a-cárĭ) pr – (unã cu cari1)
ex: acari (cari) easti xenlu?; armãnjlji tra sã shtibã Kurd-Pãshelu acari (atsel cari) easti

§ cai (cáĭ) pr rel shi ntribãtoari – (unã cu cari1)
ex: cai di shaptilj amiradz; cai ãl videa, ãl striga; cai di cai s-agiungã la stani; mini, cu cai va-nj mi-alash?; cai lu shtii iu s-aflã; cai lj-bagã fleamã

§ cae (cá-ĭe) pr rel shi ntribãtoari – (unã cu cari1)

§ curi/cure (cúrĭ shi cú-ri) pr (gen shi dat sing di la cari) – (a) cui, (a) cãrui
{ro: al (a, ai, ale) cui}
{fr: à qui}
{en: to whom}
ex: a curi di noi treilji lj-ai datã?; a curi li-adari aeshtsã fãrmats?; a curi-i feata di pi leagãn?; a curi di noi; a curi numã

§ cui (cúĭ) pr (gen shi dat sing di la cai) – (unã cu curi)
ex: a cui suntu grãdinjli? a cui lj-ari dzãsã?; lji spunea a cui putea tuti cãti avea aflatã

§ cãrui (cã-rúĭ) pr (gen shi dat sing di la cari) – (unã cu curi)

§ cuichishdo (cúĭ-chish-dó) pr (gen shi dat sing di la cari) – (unã cu curi)

§ cãror (cã-rór) pr (gen shi dat pl di la cari) – (unã cu curi)

§ cror (crór) pr (gen shi dat pl di la cari) – (unã cu curi)

§ caritsi (cárĭ-tsi) pr indef – cari tsi s-hibã, carichishdo, caichishdo, caritsido, carintsido, caitsido, itsi, itsido, itsindo, ichishdo, tseshtucari, tsiushtsiucari, nushtari, itipasa
{ro: oricare, oricine, nu importă cine}
{fr: n’importe lequel}
{en: does not matter who}
ex: caritsi trup di fag; limba sh-caritsi-adeti; caritsi altã pravdã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nitsi/nitse

nitsi/nitse (ní-tsi) cong – nits, netsi, ni, ne, necã, neca, nicã, nintsi, uti
{ro: nici}
{fr: ni}
{en: not even; nor, or; neither, either}
ex: nitsi eu nu yin; nitsi unã lacrimã; nitsi (necã) s-toarnã, nitsi (necã)-nj scrii; nitsi (ni) unã, nitsi (ni) doauã; nitsi cãt puljlji cãlãtori; nu-au nitsi noatinj, ni birbets

§ nits (nitsĭ) cong – (unã cu nitsi)

§ netsi (né-tsi) cong – (unã cu nitsi)

§ ni1 (ni) cong – (unã cu nitsi)
ex: ni (nitsi) io nu dau, ni (nitsi) el nu lja; ni io nu fug

§ ne1 (ne) cong – (unã cu nitsi)
ex: ne (nitsi) unã, ne (nitsi) doauã; ne cap, ne cior nu s-aleadzi; ne albu, ne lai

§ nicã2 (ní-cã) cong – (unã cu nitsi)
ex: nicã (nitsi) mbitats, nicã (nitsi) curvari

§ neca (né-ca) cong – (unã cu nitsi)
ex: neca s-vedz

§ necã (né-cã) cong – (unã cu nitsi)
ex: necã (nitsi) eu nu-l voi; necã (nitsi) lãndzit, necã (nitsi) yeatru

§ nintsi/nintse (nín-tsi) cong – (unã cu nitsi)
ex: nintsi un zbor nu fu di cãbili s-lji scot; nintsi tsintsi paradz nu dai pri nãs

§ nitsiun (ni-tsĭúnŭ) pr indif nitsiunã (ni-tsĭú-nã) fãrã pl – nitsi un, nisun, barun, vãr, vãrã, vãrnu, vãrnã, verun, vãrun, vrãn, cariva, cainiva, caniva, cuniva, tsiniva
{ro: nimeni, niciun}
{fr: personne}
{en: nobody}
ex: nitsiun (vãrã) nu vinji s-mi veadã

§ nisun (ni-súnŭ) pr indif nisunã (ni-sú-nã) fãrã pl – (unã cu nitsiun)

§ nitsiunãoarã (ní-tsĭu-nã-ŭá-rã) adv – un chiro tsi nu eara vãrnãoarã; un chiro tsi nu va s-yinã vãrnãoarã; vãrnãoarã, vãrãoarã, nitsiunoarã, nitsidãnãoarã, pute, putes, barunãoarã, barunoarã
{ro: niciodată}
{fr: jamais}
{en: never}

§ nitsiunoarã (ní-tsĭu-nŭá-rã) adv – (unã cu nitsiunãoarã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tsini/tsine

tsini/tsine (tsí-ni) pr rel shi ntrib. – cari, cai
{ro: care, cine}
{fr: lequel, laquelle, lesquels, lesquelles, qui, quel, quelle}
{en: who, whom, which}
ex: nu ari tsini (cari) sã-lj dishcljidã; nu ari tsini (cari) sã nj-u-aducã; di nu shtiu di tsini (cari) furatã; tsini (cari) va s-li-aravdã?; mãratlu nu shtea cu tsini (cari) ari s-facã!

§ tsiniva (tsi-ni-vá) pr invar – tsineva, cariva, cainiva, caniva, cuniva; vãr, vãrnu, vãrnã, vãrã, nitsiun, nitsiunã
{ro: cineva; nimeni}
{fr: quelqu’un; personne}
{en: somebody; nobody}
ex: s-avdi cã la poartã tsiniva (cariva) bati; nu-ari tsiniva (vãrnu) la poartã; s-alinci aproapea-nj tsiniva; mea, tsiniva (vãrnu) nu va sã-lj veadã; fãrã s-lu plãngã tsiniva (cariva, vãrnu); ahiurhi sã s-vearsã ca zaharea, cãndu u bagã tsiniva tru-apã

§ tsineva (tsi-ni-vá) pr invar – (unã cu tsiniva)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

vãr

vãr (vắrŭ) pr indef, adg vãrã (vắ-rã) fãrã pl – cariva, cainiva, caniva, cuniva, tsiniva, vãrã, vãrnu, vãrnã, verun, vãrun, vrãn, nitsiun, can
{ro: cineva; niciunul, nimeni}
{fr: quelqu’un; personne}
{en: somebody; nobody}
ex: vãr per di lãnã; ca vãrã (unã) lunã; cãndu li-avdza vãr (cariva) di diparti; necã altu vãr (nitsiun altu); vãr (nitsiun) lucru nu-armasi n casã; di soi vãr (nitsiun) nu-armasi; vãrã (cariva, nitsiun) nu-ts da s-mãts

§ vãrnu (vắr-nu) pr indef, adg vãrnã (vắr-nã) fãrã pl – (unã cu vãr)
ex: va lj-agiutã vãrnu (cariva); asunã, canda, vãrnu (cariva) la poartã; di s-ai tini vãrnu (vãrã) ghegã; di-nj lja vãrnã (vãrã, unã) oai; tini vãrnu (nitsiun altu) nu-ascultash; s-nu s-ducã vãrnã (nitsiunã) di voi; dã-lj a vãrnui (a cuiva) aestu mer; nu-l dau a vãrnui (la nitsiun); s-nu spunã a vãrnui (la vãrã, la nitsiun); dzã-lj a vãrnei (a unei, la vãrã) featã s-n-agiutã; nu deadi a vãrnei (la nitsiunã); vãrnu nu vinji pãnã tora; vãrnu om cu drãnjli tuti nu njardzi pi mintea-a lui

§ vãrãun (vã-rã-únŭ) pr indef, adg vãrãunã (vã-rã-ú-nã) fãrã pl – (unã cu vãr)

§ verun (ve-rúnŭ) pr indef, adg verunã (ve-rú-nã) fãrã pl – (unã cu vãr)

§ vrãn (vrắnŭ) pr indef, adg vrãnã (vrắ-nã) fãrã pl – (unã cu vãr)
ex: nu-l dau din bratsã a vrãnui (a vãrnui, la vãrnu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã