|
|
canghil
canghil (cán-ghilŭ) sn canghili/canghile (cán-ghi-li) – verdzi di her (lemnu) astãsiti sh-ligati unã ningã-alantã cu loc gol namisa di eali (cari s-bagã la mardzinea di balconi, udã, scarã tra si s-tsãnã lumea shi s-nu cadã); cãfasi, pãrmac, parmac, pãrmachi, pãrmãclãchi
{ro: zăbrea}
{fr: grille, grillage}
{en: grate, grill}
ex: pri canghili ma-nj ti-alinai; canghili di her avea balconea; canghili di lemnu dispãrtsa udadzlji
cãfasi2/cãfase
cãfasi2/cãfase (cã-fá-si) sf cãfãsh (cã-fắshĭ) – verdzi di lemnu (her) astãsiti sh-ligati unã ningã-alantã cu loc gol namisa di eali cari s-bagã la firidz (tra s-nu intrã xenj), la mardzinea di-avlii, la mardzinea di scarã, di balconi (tra si s-tsãnã lumea shi s-nu cadã), etc.; verdzi di lemnu (metal) acãtsati unã di-alantã tsi s-bagã la firidã tra s-nu-alasã lunjina s-treacã, dzua i noaptea; canghil, pãrmac, parmac, pãrmachi, pãrmãclãchi
{ro: grilaj, jaluzele}
{fr: grille, jalousie}
{en: grate, grill, window blinds}
§ cãfashi2/cã-fashe (cã-fá-shi) sf cãfãsh (cã-fắshĭ) – (unã cu cãfasi2)
§ cãfãsar2 (cã-fã-sárŭ) sm cãfãsari (cã-fã-sárĭ) – atsel tsi fatsi i vindi cãfãsi
{ro: fabricant sau vânzător de grilaje, jaluzele}
{fr: fabriquant ou vendeur de grilles ou jalousies}
{en: maker or seller of grates or window blinds}
pãrmac
pãrmac (pãr-mácŭ) sn pãrmatsi/pãrmatse (pãr-má-tsi) – verdzi di lemnu (her) astãsiti mproasti sh-ligati unã ningã-alantã (cu loc gol namisa di eali) cari s-bagã la firidz (tra s-nu intrã xenj), la mardzinea di-avlii, la mardzinea di scarã i balconi (tra si s-tsãnã lumea shi s-nu cadã), etc.; parmac, pãrmachi, pãrmãclãchi, cãfasi, canghil
{ro: grilaj}
{fr: grille}
{en: grate, grill}
ex: atsel chioshcu cu pãrmac
§ parmac (pár-mácŭ) sn parmatsi/parmatse (pár-ma-tsi) – (unã cu pãrmac)
ex: aradzimã leamnili di parmac
§ pãrmachi/pãrmache (pãr-má-chi) sf pãrmãchi (pãr-mắchĭ) – (unã cu pãrmac)
ex: va s-facã nã pãrmachi deavãrliga a scarãljei
§ pãrmãclãchi/pãrmãclãche (pãr-mã-clắ-chi) sf pãrmãclãchi (pãr-mã-clắchĭ) – (unã cu pãrmac)
ex: grãdinã cu pãrmãclãchi; deavãrliga shadi pãrmãclãchea
§ mparmãc (mpár-mãc) vb I mpãrmãcai (mpãr-mã-cáĭ), mpãrmãcam (mpãr-mã-cámŭ), mpãrmãcatã (mpãr-mã-cá-tã), mpãrmãcari/mpãrmãcare (mpãr-mã-cá-ri) – analtsu un pãrmac priningã un lucru; nvãrlighedz un loc cu-un pãrmac
{ro: construi o balustradă}
{fr: ajouter une grille}
{en: make a grate, a grill}
ex: mpãrmãcai scara, cã nj-eara fricã s-nu cadã vãrnu ficior
§ mpãrmãcat (mpãr-mã-cátŭ) adg mpãrmã-catã (mpãr-mã-cá-tã), mpãrmãcats (mpãr-mã-cátsĭ), mpãrmãca-ti/mpãrmãcate (mpãr-mã-cá-ti) – tsi-lj s-ari adãvgatã un pãrmac
{ro: căruia i s-a construi o balustradă}
{fr: à qui on a ajouté une grille}
{en: to which a grill was made}
§ mpãrmãca-ri/mpãrmãcare (mpãr-mã-cá-ri) sf mpãrmãcãri (mpãr-mã-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-analtsã un pãrmac
{ro: acţiunea de a construi o balustradă}
{fr: action d’ajouter une grille}
{en: action of make a grate, a grill}
sirtu
sirtu (sír-tu) sn sirturi (sír-turĭ) –
1: hãlati (di lemnu. her, cilechi, etc.) tsi easti bãgatã nãpoea-a ushiljei tra s-u tsãnã ncljisã shi s-nu poatã s-hibã dishcljisã di nafoarã;
2: soi di pãrmac, canghil tsi s-bagã la firidz (tra s-nu poatã s-intrã xenj); lostru, lostur, lotru, mandal, dzangrã, zangrã, cãpãlahtu, cãtãlahtu; pãrmac, canghil
{ro: zăvor}
{fr: verrou, barre de fermeture}
{en: door latch, bolt}
ex: s-culcã cãndu apirã, s-dishteaptã di ntunearicã (angucitoari: sirtul); dzua sta ascumtu n muri, sh-noaptea nã veaglji di furi (angucitoari: sirtul); un gioni, noaptea easi, dzua s-ascundi (angucitoari: sirtul); ea trapsi sirtul (losturlu) la ushi; tuti pingerli di la haremuri suntu cu sirtu (pãrmatsi) tra s-poatã muljerli s-mutreascã fãrã s-li veadã cariva
§ nsirtedz (nsir-tédzŭ) vb I nsirtai (nsir-táĭ), nsirtam (nsir-támŭ), nsirtatã (nsir-tá-tã), nsirta-ri/nsirtare (nsir-tá-ri) – ncljid usha cu sirtul; ncljid (dispartu) un loc cu canghili
{ro: trage zăvorul (la uşe); despărţi (un loc) cu gratii}
{fr: barrer (porte); separer (un lieu) avec une balustrade}
{en: bolt (door); separate (a place) with railings}
ex: tora bãgarã tra si nsirteadzã (si s-dispartã cu canghili) n bisearicã loclu-a muljerlor
§ nsirtat (nsir-tátŭ) adg nsirtatã (nsir-tá-tã), nsirtats (nsir-tátsĭ), nsirtati/nsirtate (nsir-tá-ti) – (ushi) cu sirtul bãgat; (loc) ncljis i dispãrtsãt cu canghili
{ro: (uşe) cu zăvorul tras; (loc) despărţit cu gratii}
{fr: (porte) barré; (lieu) separé avec une balustrade}
{en: bolted (door); (place) separated with railings}
ex: cara nu-i datã a mascurlor s-mutreascã muljerli a turtsãlor disfapti, pingerli di la casã li au nsirtati (cu canghili)
§ nsirtari/nsirtare (nsir-tá-ri) sf nsirtãri (nsir-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si nsirteadzã nã ushi i un loc
{ro: acţiunea de a trage zăvorul (la uşe); de a despărţi (un loc) cu gratii}
{fr: action de barrer (porte); de separer (un lieu) avec une balustrade}