|
|
canali/canale
canali/canale (cá-na-li) sf canali/canale(?) (cá-na-li) – avlachi strimtã shi lungã, faptã maxus trã curarea-a apiljei; cãnali; guvã prit cari intrã apa tsi fatsi s-lucreadzã moara, cãrutã
{ro: canal, locul prin care intră apa de la moară}
{fr: canal, abée}
{en: channel, drain}
ex: bagã cuscrilj si sapã nã canali (avlachi); adusim apã cu canali; cu-unã mãnatã di arinã, lãngã canali, s-astupã avlachilu shi moara lucreadzã diznou
§ cãnali/cãnale (cã-ná-li) sf cãnãlj (cã-nắljĭ) – (unã cu canali)
§ cãrutã (cã-rú-tã) sf cãruti/cãrute (cã-rú-ti) – (unã cu canali)
ex: unã cãrutã anvãrtea aroata-a moarãljei
cãnali/cãnale
cãnali/cãnale (cã-ná-li) sf – vedz tu canali
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: canaliavlachi1
avlachi1 (a-vláchĭŭ) sn avlachiuri (a-vlá-chĭurĭ) –
1: groapã putsãn ahãndoasã, strimtã shi lungã (ca atsea adratã, bunãoarã, di-unã aletrã tu agri, di mãnã tu grãdinã prit cari s-curã apã, etc.); vlachi, avrag, vrag;
2: groapã ma ahãndoasã shi lungã (ca atsea adratã mardzinea di cãljuri tra s-adunã apili shi s-lj-alasã s-curã, icã atsea adratã maxus trã curarea-a apiljei, icã hãndachea adratã di stratiots tu polim trã apãrari, etc.); hãndachi, hãndac, cãnali, canali, cãrutã, trap;
3: valea-a unui arãu ma njic pri iu curã apa; trap, vali;
(expr: nj-u bag apa tu avlachi = nji ndreg lucrili dupã cum nj-lu caftã sinferlu)
{ro: brazdă; şanţ, canal; pârâu}
{fr: sillon; fossé, rigole, canal; ruisseau}
{en: furrow; trench, channel; brook}
ex: cãdzui tu-avlachi (groapã, hãndachi, arãu); s-anvãrlighe tut loclu di hoarã cu un avlachi (hãndac); feci un avlachi (trap, cãnali) ca s-curã chicuta tsi cadi di pri casã; distupã avlachilu (traplu) ca s-nu s-adunã apã
§ avlachi2/avlache (a-vlá-chi) sf avlãchi (a-vlắchĭ) (a-vlắchĭ) – (unã cu avlachi1)
ex: prit hoarã curã unã avlachi (un njic arãu); eara un om tsi totna sh-u bãga apa tu-avlachi
(expr: shi ndridzea lucrili dupã cum lj-u cãfta sinferlu)
§ vlachi1 (vláchĭŭ) sn vlachiuri (vlá-chĭurĭ) – (unã cu avlachi1)
ex: featsi la dauãli pãrtsã di cali cãti un vlachi tra s-aibã apa iu s-curã
§ vlachi2/vlache (vlá-chi) sf vlãchi (vlắchĭ) – (unã cu avlachi1)
fistulã
fistulã (fís-tu-lã) sf fistuli/fistule (fís-tu-li) – unã soi di cãnali (cãrutã) tsi easi dit-un mãdular cufchiu shi dutsi tu-un altu mãdular cufchiu (icã nafoarã prit chealea) a omlui tra s-alasã pri iu s-treacã vãrã muljiturã, dzamã i pronj
{ro: fistulă}
{fr: fistule}
{en: fistula}
§ fishturã (físh-tu-rã) sf fishturi/fishture (físh-tu-ri) – (unã cu fistulã)
gãlumi/gãlume
gãlumi/gãlume (gã-lú-mi) sf gãlunj (gã-lúnjĭ) – cali di sum loc (acupiritã nsus shi nghios, nastãnga sh-nandreapta), faptã (di oaminj i di fisi) tra s-poatã s-treacã dunjaea pri sum muntsã i sum apã (pri padi i ncãlar, cu trenlu i cu machina, etc.); cãnali tsi treatsi sum loc; unã soi di odã (spiljauã) fisico, i adratã di om, tsi s-aflã sum loc; lãgãmi, lãgumi, lugumi, gãlãmi, glãmi, vii; spilã, spilei, spiljauã, spilj
{ro: canal subteran, tunel, cavernă}
{fr: canal souterrain, grotte, caverne}
{en: tunnel, cave, cavern}
ex: tu pishtireauã eara nã gãlumi ahãndoasã
§ gãlãmi/gãlãme (gã-lắ-mi) sf gãlãnj (gã-lắnjĭ) – (unã cu gãlumi)
ex: la noi suntu multi gãlãnj iu tu zãmani oaminjlji s-ascundea di fricã
§ glãmi/glãme (glắ-mi) sf glãnj (glắnjĭ) – (unã cu gãlumi)
§ lugumi/lugume (lu-ghú-mi) sf lugunj (lu-ghúnjĭ) – (unã cu gãlumi)
ex: unã njicã lugumi
§ lãgami/lãgame (lã-gá-mi) sf lãgãnj (lã-gắnjĭ) – (unã cu gãlumi)
ex: s-ascumsirã di fricã pit lãgãnj; s-aflã nã lãgami di pisti nã njilji di cots lungã; shumuronjlji fac lãgãnj pit agri
§ lãgã-mi/lãgãme (lã-gắ-mi) sf lãgãnj (lã-gắnjĭ) – (unã cu gãlumi)
ex: lj-featsi aclo unã njicã lãgãmi
§ lãgumi/lãgume (lã-ghú-mi) sf lãgunj (lã-ghúnjĭ) – (unã cu gãlumi)
ghiriz
ghiriz (ghi-rízŭ) sn ghirizi (ghi-rízĭ) – cãnali sum loc prit cari curã (treatsi) apa, di-aradã murdarã, dupã tsi s-aspealã lucri;
(expr: gurã di ghiriz = gurã murdarã, aspartã, tsi greashti zboarã uruti)
{ro: canal subteran}
{fr: canal souterrain}
{en: underground canal}
ex: mitura ghirizlu cã nu putea s-bãneadzã di voahã
§ ghirizi (ghi-rí-zi) sf ghirizuri (ghi-rí-zurĭ) – (unã cu ghiriz)
§ yiriz (yi-rízŭ) sn yirizi (yi-rízĭ) – (unã cu ghiriz)
ex: dishcljisi yirizlu tra s-lu curã
sapã1
sapã1 (sá-pã) sf sãchi (sắchĭ) – hãlati (di-aradã di mãnã cu-unã coadã lungã di lemnu sh-unã lamã sturyisitã la un capit) cu cari si scoati (si-arãmã) tsarã dit loc (tra s-seaminã tsiva, i s-adunã loc la-arãdãtsinã) icã s-curã (s-sircljadzã, s-pliveascã) jumeari dit grãdinã (erburi tsi nu-alasã loc a zãrzãvãtslor ta s-creascã); sapã-latã, cupãcearcã;
(expr:
1: sapã sh-lupatã = moartea;
2: di sapã sh-lupatã vãrã nu ascapã = nu-ascapã vãr di moarti;
3: mash sapa sh-lupata va lu ndripteadzã = mash cu moartea va s-facã bun;
4: lj-dau unã sapã = lj-fac lucru cu sapa
5: catiun, sapa, cãtrã el sh-u tradzi = cãndu fatsi tsiva, catiun sinferlu-a lui sh-mutreashti)
{ro: sapă}
{fr: pioche, houe}
{en: pick, hoe}
ex: sapa easti di her cu coadã di lemnu; cu dintsãlj ca sãchi shi cu ungljili ca vurcolac; va ljau sapa, vai lucredz shi vai bãnedz; am nã sapã sh-un tãpor, va li vindu sh-va mi nsor; lj-deadi unã sapã
(expr: curã di jumeari shi adunã loc la-arãdãtsina) a misurlui)
§ sapãlatã (sa-pã-lá-tã) sf sapãlati/sapãlate (sa-pã-lá-ti) – sapã mari cu lama di her largã
{ro: sapă lată}
{fr: hoyau}
{en: mattock}
§ sap (sápŭ) vb I sãpai (sã-páĭ), sãpam (sã-pámŭ), sãpatã (sã-pá-tã), sãpari/sãpare (sã-pá-ri) – lucredz cu sapa tra s-arãm tsarã shi s-u-adun tu-un loc; lucredz cu sapa tra s-cur (sãrcljedz, plivescu, prãshescu) jumeari dit grãdinã; fac unã groapã tu loc; tsap, tãrchescu;
(expr:
1: l-sap pri cariva = tra s-lji fac arãu a unui, lu cãtigursescu, l-cacuzburãscu, dzãc zboarã uruti sh-minciunoasi, bag zizanji, etc.;
2: sap tu lemnu = pilichisescu seamni, gramati tu lemnu;
3: gumarlu sapã loclu shi tut pi nãs lu-arucã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi va s-facã un lucru bun, ma sh-fatsi-arãu singur;
4: cari sapã groapa-a altui, cadi el tu nãsã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi caftã s-lji facã arãu a altui, ma pãnã tu soni va-sh facã singur arãu)
{ro: săpa}
{fr: piocher}
{en: dig (with a pick)}
ex: ma sãpa tu grãdinã (sãrclja, plivea grãdina); sãpã (trapsi loc pristi) fucurina; s-eara tuts avuts, cari vrea sãpa agrili?; sapã-sapã loclu pãngãnit di mbogra di moashi; acshi pati omlu, tsi sapã groapa-a altui; bagã cuscrilj si sapã nã canali; veadi cã nu-i cipit di om, sapã nã groapã; nãs mi sãpa
shoput
shoput (shĭó-put) sn shoputi/shopute (shĭó-pu-ti) – unã sulinã (ncljisã di tuti pãrtsãli i dishcljisã pisuprã ca unã cãrutã) prit cari curã apa tsi easi dit un izvur; loclu iu yini apã (di beari) prit unã sulinã; shuputir, shulinar, shulinari, shurcã
{ro: şipot}
{fr: tuyau par lequel coule l’eau d’une source; fontaine}
{en: pipe through which the spring water runs; spring}
ex: un gioni shadi n cali shi-l bashi njicu-sh-mari (angucitoari: shoputlu); tsi curã shi nu s-minã dit loc? (angucitoari: shoputlu); nã nveastã adãratã, di tuts i bãshatã (angucitoari: shoputlu); urãtã, mushatã, tuts mi bashã (angucitoari: shoputlu); un gioni din calea mari, tuts cãts trec piningã el si s-discurmã n loclu-atsel, shi-nj tsã-l bashi cu dor mari (angucitoari: shoputlu); adunats-vã, soatsãle, shi s-nã ‘tsem la shopute; agiumsirã la un shoput, ningã-aumbra di un giugastru; un shoput tu mesi tsi cura mash apã di-amalamã; va s-dusi la shoputlu din dzeanã, mindui dzãna, tra s-lja apã; feata-a moashiljei dzua-alantã s-turna di la shoput; adãpa calu la shoput shi totãna ãlj grea a featãljei; cãndu nãsh agiungu la shoput; cupanja a shoputlui putridzã; fudzi tu munti sh-aclo, ningã un shoput, s-virsã sh-ayisi; shoputlu nu-adutsi apã; adusi apã-aratsi di la shoput
§ shuputic (shĭu-pu-tícŭ) sn shuputitsi/shuputitse (shĭu-pu-tí-tsi) – shoput njic
{ro: şipot mic}
{fr: petit “shoput”}
{en: small “shoput”}
§ shuputir (shĭu-pu-tírŭ) sf shuputiri/shuputire (shĭu-pu-tí-ri) – (unã cu shoput)
ex: cãndu mi duc la shuputir (shoput, izvur, fãntãnã); Tãrnuva-s trei shuputiri (shoputi)
§ shulinar (shĭu-li-nárŭ) sn shulinãri (shĭu-li-nắrĭ) – cãrutã icã sulinã njicã (chelindru njic, suptsãri shi gol nãuntru) prit cari curã apa di la shoput i izvur (di-aradã tu cuvata cu apã); shulinari, shurcã, sulinã, shoput, shuputir
{ro: jgheag, ţeavă de şipot}
{fr: petit tube, petit conduit}
{en: small water pipe or groove}
ex: unã cãciubã yirminoasã, sum cãciubã nã livadi, sum livadi dauã-arveli, sum arveli doi purunghi, sum purunghi un shoput cu dauã shulinari, sum shoput unã moarã, sum moarã un cioc (angucitoari: caplu-a omlui); curã apa dit patru shulinãri (sulini)
trap
trap (trápŭ) sn trapuri (trá-purĭ) –
1: loc ahãndos namisa di dauã dzenj i muntsã;
2: valea-a unui arãu ma njic pri iu curã apa; avla-chi, vali, arãu;
3: groapã ma ahãndoasã shi lungã (ca atsea adratã mardzinea di cãljuri tra s-adunã apili di ploai shi s-lj-alasã s-curã, icã atsea adratã maxus trã curarea-a apãljei, icã hãndachea adratã di stratiots tu polim trã apãrari, etc.); hãndachi, hãndac, cãnali, canali, cãrutã
{ro: văgăună; pârâu, vale; şanţ, canal}
{fr: vallon creux; ruisseau, vallée; fossé, canal}
{en: brook, valley; trench, channel}
ex: trap (vali) ahãndos; lu-arsãri traplu (hãndaclu, avlachilu); dipusi traplu (s-virsã arãulu) dupã ploili tsi deadi; calea cari dutsi-anaparti di munti easti pit trap (vali); acãtsa peshtsã pit trapuri (arãuri)
§ trãpic (trã-pícŭ) sn trãpitsi/trãpitse (trã-pí-tsi) – trap (vali, arãu) njic
{ro: pârâiaş, vale mică, vâlcea găunoasă}
{fr: petit vallon creux}
{en: little valley, small creek}
ex: lj-adusirã nin-gã trãpic
§ trãpulici (trã-pu-lícĭŭ) sn trãpulici/trãpulice (trã-pu-lí-ci) – (unã cu trãpic)
§ trãpulitsã (trã-pu-lí-tsã) sn trãpulitsi/trã-pulitse (trã-pu-lí-tsi) – (unã cu trãpic)
§ tãrpãlic (tãr-pã-lícŭ) sn tãrpãlitsi/tãrpãlitse (tãr-pã-lícŭ) – (unã cu trãpic)
vii1/vie
vii1/vie (ví-i) sf vii (víĭ) – arãu multu njic cu apã, multi ori, di la un izvur i fãntãnã; cali (avlachi) faptã di om tra s-curã apa; arãu, trap, cãnali, avlachi
{ro: pârâiaş; canal}
{fr: ruisseau; canal}
{en: creek}
ex: cãdzui tu vii (arãu, avlachi); nu lu-alãsã si s-ciumuleascã tu vii (tu-arãulu-atsel njiclu); via easti njicã, pots s-u-arsari fãrã s-ti udz; vreava yinea di cãtrã vii (arãu); via (izvurlu, avlachilu) nu ari apã multã; ntsipurã s-facã unã vii (cãnali)