DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

armenã

armenã (ar-mé-nã) sf armenj (ar-ménjĭ) shi armeni/armene (ar-mé-ni) – unã soi di agru-earbã njicã, tsi creashti pristi tut loclu, tu grãdinj, uboari, cãmpuri, mardzinjli di cãljuri, mealurli di arãuri, etc., cu trup shcurtu sh-disfaptu, frãndzã njits, lilici njits, albi pi mardzinã shi galbini tu mesi tsi anjurzescu mushat sh-cu cari, cãndu suntu adunati shi uscati, lumea fatsi unã ceai nostimã tu beari shi bunã ti stumahi; hamomilã, lilici albã
{ro: muşeţel}
{fr: camomille}
{en: camomile}
ex: armena (hamomila) zilipsitã di-a lãndzitslor isnafi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

caimo

caimo (caĭ-mó) sm caimadz (caĭ-mádzĭ) – dureari mari, mirachi mari, ahti, cripari, nvirinari, etc.;
(expr: nj-am caimo = nj-pari arãu; nj-cadi greu (milii); nj-chicã; mi cãrteashti, jindusescu)
{ro: dorinţă vie; durere vie, păs}
{fr: désir; regret; vive douleur; peine}
{en: strong desire; deep pain}
ex: ari-arãu fãrã timo, s-hibã om fãrã caimo? (dureari, ahti?); plãngu ocljilj di caimo (mirachi greauã); tra sã-nj plãngu-a mei caimadz (durerli, cripãrli-a meali); si-nj ts-aspun caimadzlj-a mei (cripãrli, durerli, mirãchili-a meali); amirãlu caimo sh-u-avea
(expr: lj-pãrea arãu, s-avea faptã pishman)

§ camo (ca-mó) sm camadz (ca-mádzĭ) – (unã cu caimo)

§ caimen (caĭ-ménŭ) adg caimenã (caĭ-mé-nã), caimenj (caĭ-ménjĭ), caimeni/caimene (caĭ-mé-ni) – tsi s-aflã tu-unã halã urutã; tsi ari mash cripãri shi taxirãts; cari nu-ari tihi tu banã; maimen, mãrat, marat, mbogru, cacomir, capsuman, cob, corbu, dholj, dhistih, gramen, gal, lai, tihilai, morvu, ohru, piscatran, shcret, tumsu, tumtu, etc.
{ro: sărman, sărac, biet, nenorocit}
{fr: pauvre, infortuné, malheureux}
{en: poor, unfortunate, unhappy}
ex: bati-ts, caimene (marate), tãmbãrãlu; ts-am spusã, caimene, s-nu fats ashi

§ maimen (maĭ-ménŭ) adg maimenã (maĭ-mé-nã), maimenj (maĭ-ménjĭ), maimeni/maimene (maĭ-mé-ni) – (unã cu caimen)

§ gramen (gra-ménŭ) adg gramenã (gra-mé-nã), gramenj (gra-ménjĭ), grameni/gramene (gra-mé-ni) – (unã cu caimen)
ex: tsi ti fats gramenã (lae, maratã)? iu tsã scots caplu tora?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

camomati/camomate

camomati/camomate sf pl – mirãchi lishoari, naljurea, sh-niminduiti ghini tsi li-ari cariva; mirãchi tsi yin aniorihta, tsi trec agonja shi s-alãxescu dit unã minutã tu-alantã, fãrã multã minduiri; nãzi, nãji, coadi, mutri
{ro: naz}
{fr: façons, manières, caprices}
{en: whims, caprices}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãprici

cãprici (cã-prícĭŭ) sn cãprici/cãprice (cã-prí-ci) – mirachea lishoarã tsi u-ari cariva, naljurea sh-niminduitã ghini; mirachi tsi yini aniorihta, tsi treatsi agonja shi s-alãxeashti lishor, fãrã multã minduiri; nazi, naji, fãrfudã, camomati, mutri
{ro: capriciu, naz}
{fr: minauderie, caprice, inconstance, égarement}
{en: whim, caprice}
ex: om cu cãprici

§ cãpricearcu (cã-pri-cĭár-cu) adg cãpricearcã (cã-pri-cĭár-cã), cãpriceartsã (cã-pri-cĭár-tsã) shi cãpri-ceartsi (cã-pri-cĭár-tsi), cãpriceartsi/cãpriceartse (cã-pri-cĭár-tsi) – tsi fatsi nãzi; tsi sta cu mutri; tsi easti anapud; cãpricear, nizearcu
{ro: capricios}
{fr: capricieux}
{en: capricious}

§ cãpricear (cã-pri-cĭárŭ) adg cãpricearã (cã-pri-cĭá-rã), cãpriceari (cã-pri-cĭárĭ), cãpriceari/cãpriceare (cã-pri-cĭá-ri) – (unã cu cãpricearcu)

§ cãpritsusescu (cã-pri-tsu-sés-cu) vb IV cãpritsusii (cã-pri-tsu-síĭ), cãpritsuseam (cã-pri-tsu-seámŭ), cãpritsusitã (cã-pri-tsu-sí-tã), cãpritsusiri/cãpritsusire (cã-pri-tsu-sí-ri) – un lucru mi fatsi s-hiu cãpricearcu; mi fac cãpricearcu
{ro: deveni capricios}
{fr: devenir capricieux}
{en: become capricious}

§ cãpritsusit (cã-pri-tsu-sítŭ) adg cãpritsusitã (cã-pri-tsu-sí-tã), cãpritsusits (cã-pri-tsu-sítsĭ), cãpritsusiti/cãpritsusite (cã-pri-tsu-sí-ti) – faptu cãpricearcu
{ro: devenit capricios}
{fr: qui est devenu capricieux}
{en: who became capricious}

§ cãpritsusiri/cãpritsusire (cã-pri-tsu-sí-ri) sf cãpritsusiri (cã-pri-tsu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cãpritsusescu
{ro: acţiunea de a deveni capricios}
{fr: action de devenir capricieux}
{en: action of becoming capricious}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cot1

cot1 (cótŭ) sn coati/coate (cŭá-ti) shi coturi (có-turĭ) – partea dinafoarã a prinodlui (ncljiituriljei) dit mesea-a bratslui (tsi leagã partea di nsus tsi s-dutsi pãnã tu-anumir shi partea di nghios tsi s-dutsi pãnã la mãnã);
(expr:
1: coati goali = om ftoh, oarfãn; sta cu mutri;
2: fatsi coati = fatsi camomati, nãji;
3: lj-aspun cotlu = l-clutsuescu, lj-spun cã nu-lj dau, cã nu va s-fac tsi-nj caftã, etc.;
4: cãndu va-nj bash (va-nj ved) cotlu! = vãrnãoarã!)
{ro: cot}
{fr: coude}
{en: elbow}
ex: ãlj li dusirã a amirãroanjiljei mãnjli tãljati di la cot; scumbusitã pãn la coati; ndrupãtã pri unlu cot; mi-agudi trãsh tu cot; tsal Dina, fãrã s-facã coati
(expr: fãrã s-facã nãji); armasi cu coatili goali
(expr: ftoh, oarfãn)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fãrfudã

fãrfudã (fãr-fú-dã) sf fãrfudz (fãr-fúdzĭ) – mirachi lishoarã, naljurea, sh-niminduitã ghini; mirachi tsi yini aniorihta, tsi treatsi agonja shi s-alãxeashti lishor, fãrã multã minduiri; nazi, naji, cãprici, camomati, mutri
{ro: capriciu, naz}
{fr: minauderie, caprice, inconstance, égarement}
{en: whim, caprice}
ex: tsi-s aesti lãi fãrfudz? (nãzi, cãprici?)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

floarã

floarã (flŭá-rã) sf flori (flórĭ) – partea mushatã, cu multi hromati shi anjurzitoari dit unã plantã (iu trag alghinjli di sh-lja luguria cu cari sh-fac njarea sh-tseara) sh-dit cari es simintsãli dupã tsi s-usucã; unã plantã (ca unã earbã) tsi da ahtãri flori; floari, florã, lilici, lãludã, cicechi, anthi
{ro: floare}
{fr: fleur}
{en: flower}
ex: floarã (lilici) sh-gãlbinjoarã; ponjlji nvirdzãscu shi floarã (lãludã) dau; un aush chiragi cu perlu floarã (fig: albu ca unã floarã); cu fatsa ca floarã; bana a noastrã-i ca floarã; flori dishcljisi; videam vulodz cu flori (lilici); puljlji tsi cãntã ascumtsã prit flori (lãludz)

§ floari/floare (flŭá-ri) sf flori (flórĭ) – (unã cu floarã)
ex: loclu mplin di flori (lãludz); mor ca floarea (lilicea) ditu Mai; ponjlji suntu tu floari; dã-nj nã floari; crishtea ca floarea (lilicea)

§ florã1 (fló-rã) sf flori (flórĭ) – (unã cu floarã)
ex: arupsi unã florã (lilici) shi lj-u deadi; era mushatã ca nã florã (lilici) cãndu s-mãrtã

§ floarea-a Pashtilui sf – numã datã la ndauã turlii di agru-lilici mushati albi-galbini tsi sh-u-aduc cu lilicili di camomilã i armenã, mash cã suntu ma mãri
{ro: ochiul boului}
{fr: reine marguerite de Chine, Aster, oeil du Christ(?)}
{en: China Aster(?)}
ex: adunã un mãnuclju di floarea-a Pashtilui; floarea-a Pashtilui sh-u-adutsi cu mushitsãlu

§ flurar (flu-rárŭ) sm flurari (flu-rárĭ) – omlu tsi creashti shi ari angãtan di flori; omlu tsi vindi flori
{ro: florar}
{fr: fleuriste}
{en: florist}
ex: tu Ivropi suntu oaminj cu shtiintsã cari au ngãtan florli

§ flurãrii/flurãrie (flu-rã-rí-i) sf flurãrii (flu-rã-ríĭ) – loclu tu cari s-seaminã shi s-crescu flori; gãrdinã di lilici; ducheanea iu s-vindu flori
{ro: florărie}
{fr: serre, magazin du fleuriste}
{en: flower garden, flower shop}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hamomilã

hamomilã (ha-mó-mi-lã) sf hamomili/hamomile (ha-mó-mi-li) – unã soi di agru-earbã njicã, tsi creashti pristi tut loclu, tu grãdinj, uboari, cãmpuri, mardzinjli di cãljuri, mealurli di arãuri, etc., cu trup shcurtu sh-disfaptu, frãndzã njits, lilici njits, albi pi mardzinã shi galbini tu mesi tsi anjurzescu mushat sh-cu cari, cãndu suntu adunati shi uscati, lumea fatsi unã ceai nostimã tu beari shi bunã ti stumahi; lilici albã; armenã
{ro: muşeţel}
{fr: camomille}
{en: camomile}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lilici

lilici albã – unã soi di agru-earbã njicã, tsi creashti pristi tut loclu, tu grãdinj, uboari, cãmpuri, mardzinjli di cãljuri, mealurli di arãuri, etc., cu trup shcurtu sh-disfaptu, frãndzã njits, lilici njits, albi pi mardzinã shi galbini tu mesi tsi anjurzescu mushat sh-cu cari, cãndu suntu adunati shi uscati, lumea fatsi unã ceai nostimã tu beari shi bunã ti stumahi; hamomilã, armenã
{ro: muşeţel}
{fr: camomille}
{en: camomile}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã