DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

acãmat

acãmat (a-cã-mátŭ) adg acãmatã (a-cã-má-tã), acãmats (a-cã-mátsĭ), acãmati/acãmate (a-cã-má-ti) – tsi nu para lu-arãseashti (i lji ngreacã multu) tra s-facã un lucru; linãvos, timbel, armãsãtor, linos, aduliftu, blanes, edec, cumban, haileas, tãvlãmbã, hain, hãin, tindu-ghomar, cioari-tu-cinushi
{ro: leneş}
{fr: fainéant, paresseux}
{en: lazy}
ex: lj-angrica a acãmatlui (a linãvoslui)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arãshcljitor

arãshcljitor (a-rãsh-clji-tórŭ) sn arãshcljitoari/arãshcljitoare (a-rãsh-clji-tŭá-ri) – hãlatea cu cari s-deapinã tortul, lãna di pi fusi i di pi gljami tra s-li facã camatã i crunã; misurã trã lundzimea-a hirilor di lãnã (bumbac, ljin, etc.); rãshcljitor, arãshchitor, dishcljitor, dishchitor, lãshchitor, lishchitor, lishcãtor, mutuvilã
{ro: răşchitor}
{fr: instrument servant à former les échevaux}
{en: reeling device}
ex: la cicioari-arãshcljitoari, dinãpoi poartã cusoari shi pri cap un cheaptin sh-ari (angucitoari: cucotlu)

§ rãshcljitor (rãsh-clji-tórŭ) sn rãshcljitoa-ri/rãshcljitoare (rãsh-clji-tŭá-ri) – (unã cu arãshcljitor)
ex: urdzi dzatsi rãshcljitoari

§ arãshchitor (a-rãsh-chi-tórŭ) sn arãsh-chitoari/arãshchitoare (a-rãsh-chi-tŭá-ri) – (unã cu arãshcljitor)
ex: mãnj lundzi, curat arãshchitoari

§ dishcljitor (dish-clji-tórŭ) sn dishcljitoari/dishcljitoare (dish-clji-tŭá-ri) – (unã cu arãshcljitor)

§ dishchitor (dish-chi-tórŭ) sn dishchitoari/dish-chitoare (dish-chi-tŭá-ri) – (unã cu arãshcljitor)

§ lãshchitor (lãsh-chi-tórŭ) sn lãshchitoari/lãshchitoare (lãsh-chi-tŭá-ri) – (unã cu arãshcljitor)

§ lishchitor (lish-chi-tórŭ) sn lishchitoari/lish-chitoare (lish-chi-tŭá-ri) – (unã cu arãshcljitor)

§ lishcãtor (lish-cã-tórŭ) sn lishcãtoari/lishcãtoare (lish-cã-tŭá-ri) – (unã cu arãshcljitor)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

camatã

camatã (cá-ma-tã) sf camati/camate (cá-ma-ti – hiri di lãnã (bumbac, mitasi, etc.) adunati ca unã cãrunã (trã tsãneari sh-lucrari); crunã, cãrunã, curunã, jireaglji, jurebi, hintic, gãrchinã
{ro: scul, jurubiţă}
{fr: écheveau colorié}
{en: colored skein of yarn}
ex: tsi ahãti camati?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

deapin

deapin (deá-pinŭ) (mi) vb I dipinai (di-pi-náĭ), dipinam (di-pi-námŭ), dipinatã (di-pi-ná-tã), dipinari/dipinare (di-pi-ná-ri) – scot hiri (ciori, etc.) di lãnã (bumbac, etc.) di pi-un fus sh-li-anvãrtescu pi-unã camatã, di pi-unã camatã tu-un cãrulj, etc.; (fig:
1: deapin = (i) nj-aduc aminti shi zburãscu di lucri tricuti; mbair adutseri aminti, pãrãvulsescu unã aradã di isturii; (ii) (cripãri, dzãli, etc.) si mbairã (trec) unã dupã-alantã; expr:
2: u (li) deapin = u (li) mãc cu limãryii, u (li) ngljit, li-ascapit, etc.;
3: li deapin = fug di-aoa, u-angan cãtsaua, li ciulescu, li cãpsãlsescu, li scarmin, lj-u cãrtsãnescu, etc.)
{ro: depăna}
{fr: dévider}
{en: reel off (thread)}
ex: deapinã hirlu; ma dipina ustura; tra s-deapinã fusili tuti; cripãrli multi s-dipina (fig: tritsea, si mbãira unã dupã-alantã), ca niorlji, tu inima-a ljei; dzãlili s-dipinarã (fig: tricurã, curarã, si mbãirarã); deapinã multã pãni
(expr: mãcã multu di multu); va s-u deapinj
(expr: va s-u mãts) pita ntreagã?; u dipinã
(expr: u ngljitã) sh-pãnea, sh-carnea sh-apa; li dipinã di-aoa
(expr: fudzi, s-furã, li cãrtsãni)

§ dipinat (di-pi-nátŭ) adg dipinatã (di-pi-ná-tã), dipinats (di-pi-nátsĭ), dipinati/dipinate (di-pi-ná-ti) – (hirlu) tsi easti tricut dit un fus tu camata (cãrulj, etc.)
{ro: depănat}
{fr: dévidé}
{en: reeled off (thread)}

§ dipinari/dipinare (di-pi-ná-ri) sf dipinãri (di-pi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-deapinã un hir, dipinãturã
{ro: acţiunea de a depăna; depănare}
{fr: action de dévider; dévidage}
{en: action of reeling off (thread)}
ex: fusili vor dipinari; ahtari dipinari
(expr: mãcari) lj-au faptã a friptaljlui!

§ dipinãturã (di-pi-nã-tú-rã) sf dipinãturi (di-pi-nã-túrĭ) – atsea tsi easi dupã unã dipinari; dipinari; crunã, jireaglji, jurebi, gãrchinã
{ro: depănătură}
{fr: dévidage, écheveau}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mutuvilã

mutuvilã (mu-tu-ví-lã) sf mutuvili/mutuvile (mu-tu-ví-li) – hãlatea cu cari s-deapinã tortul, lãna di pi fusi i di pi gljami tra s-u facã camatã i crunã; arãshcljitor, rãshcljitor, arãshchitor, dishcljitor, dishchitor, lãshchitor, lishchitor, lishcãtor
{ro: răşchitor}
{fr: instrument servant à former les échevaux}
{en: reeling device}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

scamatã

scamatã (scá-matã) sf scamati/scamate (scá-ma-ti) – fushtili tsi es dit sãpuni cãndu s-aspealã tsiva; spuma tsi u fatsi sãpunea cãndu s-freacã tu apã di-un lucru; apa tu cari s-arucã pulbiri di sãpuni tra si s-aspealã vasi (stranji, etc.) sh-fatsi spumi cãndu easti ascuturatã
{ro: spumă de săpun}
{fr: écume de savon; eau de savon}
{en: soap lather; water with soap}
ex: lãm stranjili tu scamati (spumã di sãpuni)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

zãraf

zãraf (zã-ráfŭ) sm zãrahi (zã-ráhĭ) – om tsi alãxeashti paradzlji tsi urdinã tu-un crat, cu paradz (xenj) dit altu crat; om tsi da cu borgi pãradz la-atselj tsi au ananghi sh-lã lja multu toc pri elj; (fig: zãraf = om stres tsi sh-adunã (aproapea tuts) paradzlji tsi lj-amintã, s-hãrseashti cu elj sh-nu para lu-arãseashti s-aspargã paradzlji ti lucri di cari ari multã ananghi; scljinciu, filaryir, nichez, etc.)
{ro: zaraf, cămătar}
{fr: changeur d’argent, usurier}
{en: money changer, usurer}
ex: mi dush la zãraf s-nji frãngã (aspargã) nã lirã; am un oaspi mari zãraf

§ sãraf (sã-ráfŭ) sm sãrahi (sã-ráhĭ) – (unã cu zãraf)
ex: easti multu sãraf (fig: scljinciu)

§ zãrãfii/zãrãfie (zã-rã-fí-i) sf zãrãfii (zã-rã-fíĭ) – (i) ducheani di zãraf; (ii) tehnea shi lucrul tsi-l fatsi un zãraf; zãrãflãchi
{ro: prăvălia şi lucrul de zaraf}
{fr: magazin et travail fait par le changeur d’argent, par l’usurier}
{en: store and work done by the money changer, by the usurer}
ex: cu pãradzlji tsi lj-armasirã dishcljisi unã zãrãfii (ducheani di zãraf); cu zãrãfia (zãrãflãchea) bãneadzã

§ zãrãflichi/zãrãfliche (zã-rã-flí-chi) sf zãrãflichi (zã-rã-flíchĭ) – tehnea shi lucrul di zãrah di (i) alãxiri a pãradzlor dit un crat cu pãradzlji dit altu crat shi (ii) dari paradz cu mprumut la-atselj tsi au ananghi sh-cu-un toc multu mari
{ro: meseria şi lucrul de zaraf}
{fr: profession et travail fait par le changeur d’argent, par l’usurier}
{en: profession and work done by the money changer, by the usurer}
ex: nu tuts pot s-u facã zãrãflãchea (tehnea di zãraf)

§ sãrãflichi/sãrãfliche (sã-rã-flí-chi) sf sãrã-flichi (sã-rã-flíchĭ) – (unã cu zãrãflichi)

§ zãrãflãchi/zã-rãflãche (zã-rã-flắ-chi) sf zãrãflãchi (zã-rã-flắchĭ) – (unã cu zãrãflichi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã