DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

chilesh

chilesh (chi-léshĭŭ) adg chileshi/chileshe (chi-lé-shi), chilesh (chi-léshĭ), chileshi/chileshe (chi-lé-shi) – tsi easti fãrã peri ãn cap (tu caplu ntreg i tu locuri-locuri); chelesh, chel, chiros, calvu, shuplid, shupliv; (fig: chilesh = palju-om, om arãu, tsi nu easti bun ti tsiva)
{ro: chel, chelbos}
{fr: chauve, taigneux}
{en: bald, calvous}
ex: sh-tini, chilesh (fig: palju-om), dishcljisesh gura?

§ chel (chĭélŭ) adg chelã (chĭé-lã), chelj (chĭéljĭ), cheli/chele (chĭé-li) – (unã cu chilesh)

§ chelesh (chĭé-leshĭŭ) adg cheleshi/cheleshe (chĭé-le-shi), chelesh (chĭé-leshĭ), cheleshi/cheleshe (chĭé-le-shi) – (unã cu chilesh)
ex: tsi-nj tsã feci io, un om oarfãn shi chelesh!; di-aistã oarã eara shi ficiorlu a nostru, tsi-lj striga tuts chelesh

§ cherã2 (chĭe-rắ) sf pl(?) – lãngoari lungã, duriroasã, tsi s-lja di la om la om, sh-cari-l fatsi omlu si scoatã gãrnutsã n cap shi sã sh-chearã perlu (si s-facã calvu, chel)
{ro: chelbe}
{fr: teigne}
{en: tinea, scalp disease}
ex: nu ti-aproachi di-aestu cã ari cherã (lãngoarea tsi-l fatsi un om s-hibã calvu)

§ chiros (chi-rósŭ) adg chiroasã (chi-rŭá-sã), chirosh (chi-róshĭ), chiroasi/chiroase (chi-rŭá-si) – tsi nu-ari peri n cap (tu caplu ntreg i tu locuri-locuri) di itia cã ari unã lãngoari tsi-l fatsi sã-sh chearã perlu; calvu, chel, chilesh, chelesh, shuplid, shupliv
{ro: chelbos}
{fr: taigneux}
{en: bald, calvous}
ex: dzinirli lu-avem chiros (fãrã peri ãn cap)

§ calvu (cál-vu) adg calvã (cál-vã), calyi (cál-yi), calvi/calve (cál-vi) – (unã cu chiros)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gol

gol (gólŭ) adg goalã (gŭá-lã), golj (góljĭ), goali/goale (gŭá-li) –
1: (lucru) tsi nu-ari tsiva nuntru; fãrã tsiva altu; mash el; el singur; etc.;
2: tsi nu-ari tsiva pri el (stranji pri om, frãndzã pri pom, arburi pri golinã, caduri pri stizmã, etc.); dispuljat, gulishan, goalish;
(expr:1: easti gol = easti ftohi, oarfãn;
2: gol ca tufechea = dip gulishan, tsi nu-ari dip tsiva pi el;
3: yin (fug, mi duc) cu mãna goalã = yin (fug, mi duc) fãrã s-aduc (s-ljau) tsiva cu mini;
4: talji (zboarã) goali = dzãtsi (talji) zboarã fãrã simasii, pãlavri, tsi nu vor s-dzãcã tsiva, papardeli, curcufeli, shahlamari;
5: nu-lj si mãcã goalã = easti om bun, gioni; nu easti om di-aradã ca s-pots s-ti-agiots cu el)
{ro: gol, despuiat; sărac; numai}
{fr: vide, creux; nu, à poil, dépouillé}
{en: empty; naked, bare}
ex: cap gol di (fãrã di, tsi nu-ari) minti; butsli suntu goali (nu-au tsiva nuntru); muntsãlj va s-armãnã golj (fãrã tsiva) shi ernji; suntu golj di (fãrã) turmi muntsãlj; dimneatsa goalã (dispuljatã, gulishanã) tut mi-aflam; am unã carti goalã (mash unã carti); chiupa di umtu nã u alãsarã goalã (fãrã tsiva nuntru); mash atsea casã goalã (singurã) avea; am tsi dzãts tini, mi-alãsã gol (fig: fãrã tsiva, ftohi, oarfãn), gulishan; goalã (fig: goalishi, fãrã tsiva, ftohi) s-ti ved!; un gol (mash un, el singur) tu shapti feati; ti pãni goalã l-dai ficiorlu? (mash trã pãni, fãrã tsiva altu, trã tsiva dip?); mãcã pãni, sh-goalã (fãrã tsiva altu) sh-fãr di cash; ma bunã pãni goalã cu-arãdeari, dicãt gheli multi cu ncãceari; elj golj (mash elj, elj singuri) vinjirã; a tatã-tui, ljirtatlu, nu-lj si mãca goalã
(expr: eara om bun, gioni cu cari nu puteai s-ti-agiots); talji, zburashti multi goali
(expr: zboarã goali, papardeli)

§ gulescu (gu-lés-cu) vb IV gulii (gu-líĭ), guleam (gu-leámŭ), gulitã (gu-lí-tã), guliri/gulire (gu-lí-ri) –
1: scot dit un lucru (vas, buti, casã, etc.) tut tsi s-aflã nãuntru (sh-lu bag tu altu tsiva, icã lu-aruc); scot, dishertu, discarcu, versu;
2: ãlj ljau (ãl dispolj di) tut tsi ari sh-lu-alas fãrã dip tsiva; mprad
{ro: goli, despuia}
{fr: vider, dénuder, dévêtir, dépouiller}
{en: empty; bare, strip, drain}
ex: gulii cupa di yin (biui tut yinlu dit cupã); va s-gulescu chiupa; gulit (scoasit sh-biut tut tsi-avea tu) unã buti di yin; nj-si guli casa deanda fudzi; mi gulirã fari (nj-loarã tut, mi-alãsarã gol); furlji nã gulirã (mprãdarã, loarã tut tsi-avea) casa; s-ti guleshti (si scots di pri tini tut tsi ai shi s-hii) cum ti featsi mã-ta; gulea (aminta tut la cãrtsã, loa tuts pãradzlji tsi lj-avea alantsã) dipriunã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lunã1

lunã1 (lú-nã) sf lunj (lúnjĭ) shi luni/lune (lú-ni) –
1: lucrul tsi s-minã n tser deavãrliga loclui, tsi-l videm noaptea namisa di steali, multi ori ca un tserclju galbin tsi da lunjinã (deadun cu stealili) di videm noaptea;
2: chirolu tsi-lj lja a lunãljei s-neagã deavãrligalui di loc, di-aradã vãrã 29 di dzãli;
3: a doauãsprãdzatsea parti a anlui tsi ari di-aradã 30 i 31 di dzãli, afoarã di Shcurtul cari poati s-aibã 28 (sh-la patrulji anj, 29) di dzãli; mes;
(expr:
1: luna mplinã = luna cãndu s-veadi ntreagã (cã loclu s-aflã namisa di soari shi lunã, shi di pri loc s-veadi nreaga fatsã arucutoasã a lunãljei lunjinatã di soari);
2: luna noauã = luna cãndu s-aflã namisa di soari shi loc (cãndu di pri loc s-veadi mash fatsa-a ljei scutidoasã, nilunjinatã di soari);
3: (easti cu) luna pi cheptu (pi frãmti) = multu di multu mushat, cum nu ari altu tu lumi; cu steaua (soarili) pi frãmti;
4: ari lunã n cap = nu-ari dip peri ãn cap, easti chel, calvu;
5: cu luna easti = (om) tsi nu easti ashtirnut, tsi sh-alãxeashti mintea dit unã dzuã tu-alantã;
6: dzãna Lunã = unã dzãnã dit pãrmiti;
7: loari di lunã = unã lãngoari tsi s-aspuni la om cu cufurealã sh-arcoari)
{ro: lună (astrul); luna (de zile)}
{fr: lune; mois}
{en: moon; month}
ex: blid di mãrcat, pisti casã arcat (angucitoari: luna); suntu doi frats, s-avinã, s-avinã, shi nu pot si s-adunã (angucitoari: soarili sh-luna); dauã s-duc shi dauã sta, dauã giudicatã nu-au (angucitoari: soarili sh-luna); lunã, lunã noauã, dã-nj pãni cu oauã, sã nj-u bag tu mãnicã, sã nj-u mãc Dumãnicã; noaptea-aestã deadi luna; lunã bunã, agiutã-nj sã-nj mi scol; sh-noaptea avem lunjinã niscãntiori di la lunã; s-afireashti ca luna di soari; doauã luni shi doi sori; cum lutsea luna nafoarã; eara mushatã ca luna sh-ca soarili; aflã nã featã ca luna sh-ma mushatã; soarili sh-luna va-ts lunjineadzã calea, soarili sh-luna va tsã ndultseascã bana!; s-ti duts la dzãna Lunã; s-nã dats pi Marusha, alba lunã (albã ca luna); ahiursi si s-mãcã luna; chiru luna (nu s-veadi dip luna, cã easti acupiritã di-aumbra-a loclui); tricu unã lunã (un mes) di dzãli, tricurã dauã lunj (mesh); cãnjlj-alatrã ca la lunã; nveasta va-lj facã doi ficiori cu luna tu frãmti
(expr: multu di multu mushats)

§ lunarili/lunarile (lu-ná-ri-li) sf pl articulat – chirearea di sãndzi tsi u-ari unãoarã pi mes muljarea (cari easti tu ilichia tsi poati s-cadã greauã shi s-facã njits); arãdz, mes
{ro: menstruaţie}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shuplid

shuplid (shĭú-plidŭ) adg shuplidã (shĭú-pli-dã), shuplidz (shĭú-plidzĭ), shuplidi/shuplide (shĭú-pli-di) – tsi nu-ari peri ãn cap (cã-lj cãdzurã tuts); shupliv, chel, chelesh, chilesh, chiros, calvu
{ro: chel}
{fr: chauve}
{en: bald}

§ shupliv2 (shĭú-plivŭ) adg shuplivã (shĭú-pli-vã), shupliyi (shĭú-pliyĭ), shuplivi/shuplive (shĭú-pli-vi) – (unã cu shuplid)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã