DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

calotih

calotih (ca-ló-tihŭ) adg calotihã (ca-ló-ti-hã), calotihi (ca-ló-tihĭ), calotihi/calotihe (ca-ló-ti-hi) – tsi s-aflã tu-unã catastasi mplinã di ifhãrãstisiri sufliteascã, di ghineatsã (harauã, iftihii); tsi easti multu cu tihi tu banã; calohtu, calohit, caliheal, caloi, hãrios, albu
{ro: fericit, norocos}
{fr: heureux, chanseux}
{en: happy, lucky}
ex: eshti calotihã cã ti-amintash avutã; s-ti fats mushatã sh-calotihã; calotihã (hara) di tini!; tritsea unã banã calotihã (albã, hãrioasã) shi mplinã di ghinets; calotihã di muma tsi-l featsi!; tinjia, tinjii nu-ari sh-calotih di cari u ari

§ calohtu (ca-lóh-tu) adg calohtã (ca-lóh-tã), calohti (ca-lóh-ti), calohti/calohte (ca-lóh-ti) – (unã cu calotih)
ex: calohtilj di mortsãlj tsi mor

§ calohit (ca-ló-hitŭ) adg calohitã (ca-ló-hi-tã), calohiti (ca-ló-hi-ti), calohiti/calohite (ca-ló-hi-ti) – (unã cu calotih)

§ caliheal (ca-lí-hĭalŭ) adg (mash fiminin?) pl(?) – (unã cu calotih)
ex: caliheal (hara) di tatã

§ calurizic (ca-lu-rí-zicŭ) adg calurizicã (ca-lu-rí-zi-cã), calurizits (ca-lu-rí-zitsĭ), calurizitsi/calurizitse (ca-lu-rí-zi-tsi) – (unã cu calotih)

§ caloi (ca-lóĭŭ) adv – (di-aradã tu zburãrea “caloi di...”) tsi hãrios (tsi calotih) poati s-hibã cariva di...; tsi harauã poati s-aibã cariva trã...; hara di...; calotih, caliheal
{ro: ferice de}
{fr: heureux}
{en: happy}
ex: caloi di (hara di) tini tsi-avush ahtari ficior

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

halali/halale

halali/halale (ha-lá-li) invar – zbor tsi aspuni cã a unui ãlj pari ghini cã lucrili njergu ambar trã altu; zbor tsi-aspuni cã vrem ca lucrili s-njargã-ambar trã altu;
(expr: u fac (cu) halali = lj-u dau doarã, lj-u dau geaba)
{ro: halal}
{fr: grand bien te (lui, vous) fasse}
{en: well done!, good for you!}
ex: tuti halali s-lã hibã (tuti s-lã hibã cu-ambãreatsã); halali vrea-nj li facã; e! halali njilj di ori; halali di mã-sa tsi-l featsi (ambar s-lji njargã a mã-sai, s-bãneadzã ghini); nj-deadi cu halali
(expr: nj-u featsi doarã)

§ halani/halane (ha-lá-ni) invar – (unã cu halali)
ex: halani (cu-ambar) s-lji hibã; halani pri (halali di) pãnea tsi sh-mãca shi calotihã di muma tsi-l featsi!; nj-featsi halani
(expr: nj-u deadi geaba)

§ halal (ha-lál) invar – (unã cu halali)
ex: halal di (bravo! ti) muma tsi-l fitã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

harauã

harauã (ha-rá-ŭã) sf harãi (ha-rắĭ) shi hãrãi (hã-rắĭ) – simtsãmintul suflitescu tsi lu-aducheashti cariva cãndu s-ifhãrãstiseashti shi s-hãrseashti di-un lucru vrut; hrauã, hroa, vãsãlii, mãlinari, bucurilji, hãrãcupilji; (fig:
1: harauã = numtã; expr:
2: nu lu-acatsã somnul di harauã; criscu nã palmã di harauã; nu-l tsãni loclu di harauã; nu lu ncapi casa (di harauã); nu lu ncap stranjili di harauã; haraua n casã; etc. = easti multu hãrsit, easti mplin di harauã, di iftihii sh-di hãrãcupilji;
3: s-ti lja haraua = multu bun, mushat, gioni, etc.; lu-arãseashti omlu di cum s-veadi un lucru;
4: plãngu di harauã; gioc di harauã = mi hãrsescu multu)
{ro: bucurie; nuntă}
{fr: joie, plaisir, aise; marriage, noce}
{en: joy, delight, pleasure, happiness; wedding}
ex: am mari harauã; eara mplinj di harauã; ahãntã harauã lj-aflã, cãndu vidzurã fumealji n casã; harauã mari eara n casã cã avea agiumtã dit xinitii; haraua tsi trapsi (haraua tsi-aduchi), lji si pãru cã-l featsi mã-sa di-adoarã; s-loarã di gushi shi plãmsirã di harauã
(expr: s-hãrsirã multu); acãtsã s-gioacã di harauã pri-un cicior
(expr: s-hãrsi multu); sh-la harauã-ts! (fig: sh-la numtã-ts!); ti hãrãi (fig: numtsã, pãtidzãri, etc.) s-tsã yinim; a aharistului lji si lja haraua; amirãlu criscu di harauã
(expr: s-hãrsi multu) shi loclu nu lu ncãpea
(expr: eara mplin di harauã shi hãrãcupilji); aflarã casa ndreaptã, di ti loa haraua
(expr: di ti-arisea multu di cum u videai ndreaptã, tsã s-umplea inima s-u mutreshti); inshirã dzatsi peshti bunj shi nostinj di ti loa haraua s-lji vedz

§ hrauã (hrá-ŭã) sf hrãi (hrắĭ) – (unã cu harauã)

§ hroa (hrŭá) sf hrãi (hrắĭ) – (unã cu harauã)
ex: di hroa (harauã) zulapea ardi; di hroa (harauã) sãlta

§ harei (ha-ré-i) sf harei (ha-réĭ) – numtã; uspets, giumbusi, zefchi, ziafeti
{ro: nuntă; ospăţ, petrecere, divertisment}
{fr: noces; festin, banquet, divertissement}
{en: wedding; banquet, amusement}
ex: hãrioasã! sh-la harei (numtã) s-yinim!

§ hãrios (hã-ri-ósŭ) adg hãrioasã (hã-ri-ŭá-sã), hãriosh (hã-ri-óshĭ), hãrioasi/hãrioase (hã-ri-ŭá-si) – tsi easti mplin di harauã; tsi aspuni multã harauã; hãros, hãrãcop, hãrsit, yios

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

socru

socru (só-cru) sm, sf soacrã (sŭá-crã), socri (só-cri), soacri/soacre (sŭá-cri) – atsea tsi lj-ari un bãrbat pri pãrintsãlj a muljari-sai; atsea tsi lj-ari unã muljari pri pãrintsãlj a bãrbat-sui; socur;
(expr:
1: ca soacra cu nurãrli = nu trec ghini, si ncaci multu;
2: soacra unã, nveasta doauã, casã nu s-adarã = zbor tsi s-dzãtsi cãndu soacra sh-nora nu s-aduchescu ghini, sh-tr-atsea nu-ari treacã bunã n casã;
3: calotihã di puljlu tsi nu sh-ari soacrã = zbor tsi-l dzãc nurorli tsi s-plãngu di soacrili arali;
4: nu va ti bag soacrã = nu va ti bag tini sã-nj hii domnu)
{ro: socru/soacră}
{fr: beau-père/belle-mère}
{en: father/mother in law}
ex: lj-fãtsea totna chefea-a socru-sui; mãrite socru shi amirã!; soacrã-mea muri n hoarã; socru-nju easti avut; feata, nveastã cum s-u fats, cã trã soacrã va sh-u-aducã; feata, cumu-s-fats, cãtrã soacrã tradzi; soacra, casa-a norãljei adarã; s-dutsi n casã shi-lj li spuni tuti a soacrã-sai; soacrã-sa, mplinã di harauã, lo sh-pitricu carti a hilj-sui; soacra, cari armasi acasã cu nor-sa, ninga di prota dzuã u bãgã tu lucru; tumta di soacrã, nu-lj dãdea un minut banã a capsu-nveastãljei; lj-aspusi feata tsi treacã fatsi cu soacra; tsi dzãc nurãrli cãtrã soacri, cãndu nu-au treacã bunã; s-lji mãcã injoara dzua tutã mbogra di soacrã; nu tritsea ghini cu soacrã-sa shi-lj si pãrea cã tuti moashili nu suntu buni; cari u-ari soacra nu u va, sh-u caftã cari nu u-ari

§ socur (só-cur) sm, sf soacãrã (sŭá-cã-rã), socuri (só-curĭ). soacãri/soacãre (sŭá-cã-ri) – (unã cu socru)
ex: socur-su cu soacãr-sa nu bãna n hoara-a lui; lu-ashteptu socur-nju tra s-yinã; soacãr-sa u ncãce

§ sucrimi/sucrime (su-crí-mi) sf sucrinj (su-crínjĭ) – ashi cum ãlj suntu a unui bãrbat, pãrintsãlj a muljari-sai; ashi cum ãlj suntu a unei muljari, pãrintsãlj a bãrbat-sui; multimi di socri shi soacri
{ro: socrime}
{fr: beau-père et belle-mère; nombre de beaux-pères et belles-mères}
{en: father and mother in law; multitude of fathers and mothers in law}
ex: nu aflã fumealji di a simbrã-sai, nitsi sucrimi (socru i soacrã); di sucrimi (socru shi soacrã) zilipsitã; nveasti cu sucrinj (multsã socri shi soacri); nj-muri sucrimea (socrul shi soacra)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

spindzur

spindzur (spín-dzurŭ) (mi) vb I spindzurai (spin-dzu-ráĭ), spin-dzuram (spin-dzu-rámŭ), spindzuratã (spin-dzu-rá-tã), spindzura-ri/spindzurare (spin-dzu-rá-ri) – capitlu-a unui lucru lu-acats di tsiva, sh-lu-alas alantu capit s-cadã cãtrã nghios fãrã-andoapir; (tra s-lu vatãm un om), ãlj bag unã funi deavãrliga di gushi, sh-lu-alas s-cadã fãrã-andoapir cãtrã n ghios; aspindzur, acats, ascalnu;
(expr:
1: om spindzurat! = om multu-arãu, tihilai, andihristu, blistimat;
2: spindzur caplu = aplec caplu cã nj-easti arshini;
3: si spindzurã di mini = s-acatsã, yini dupã mini;
4: spindzur nãrli = dipun nãrli cãndu tsiva nu mi-arãseashti, chicusescu, mi cãrteashti;
5: ãnj spindzur tãmbarea = mi curdusescu tu-un loc sh-nu voi s-fug;
6: s-lji spindzuri apala di gushi! = easti multu gioni!;
7: va tsã spindzur lingura = nu va tsã dau tsiva s-mãts;
8: lu-alas lucrul spindzurat = lu-alas lucrul ashi cum easti, nibitisit, nidizligat, cã nu pot s-lji dau di cali;
9: canda-l duc s-lu spindzurã = canda sh-chiru tutã ilpida, ahãt deaspir easti)
{ro: spânzura, atârna, agăţa}
{fr: (se) pendre, (s’)accrocher}
{en: hang}
ex: spindzurats bãrbatlu-a meu, cã a njia-nj yini-andralã; spindzurã-mi di grendã; spindzurã-nj (acatsã-nj di tsiva) tufechea; calotihã di tini cã mash ti spindzurarã; spindzurarã tsintsi furi tu pãzari; ari tsintsi ficiori spindzurats
(expr: blistimats); aoa va sã spindzurãm tãmbarea
(expr: va nã shidem, curdusim) aestã noapti; arcoarea, fãrã leamni, shi spindzurã tãmbarea
(expr: vinji arcoarea sh-nu mata fudzi, s-curdusi ghini-aoatsi); gioni, s-lji aspindzuri apala di gushi
(expr: multu gioni); shi spindzurã nãrli nã palmã nghios
(expr: s-cãrti, si nvirinã multu)

§ spindzurat (spin-dzu-rátŭ) adg spindzuratã (spin-dzu-rá-tã), spindzurats (spin-dzu-rátsĭ), spin-dzurati/spindzurate (spin-dzu-rá-ti) – tsi easti acãtsat di tsiva di-un capit shi alãsat s-cadã fãrã andoapir di-alantu capit; aspindzurat, acãtsat, ascãlnat
{ro: spânzurat, atârnat, agăţat; blestemat, nemernic}
{fr: pendu, accroché; baissé, embrouillé, coquin}
{en: hanged}
ex: easti spindzurat (spindzurat di gushi icã angãrlimat, ascãlnat) di cucosh; cu caplu spindzurat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tinjii/tinjie

tinjii/tinjie (ti-njí-i) sf tinjii (ti-njíĭ) – harea sh-purtarea tsi u ari un om cu ihtibari; ihtibari, nãmuzi; (fig:
1: tinjii = doarã, pishchesi, platã, axigurauã; expr:
2: tsi (cãtã) tinjii ari (aestu lucru)? = cãt fatsi (custuseashti, axizeashti) aestu lucru?; pãhã, custu, axii;
3: tinjia, tinjii nu-ari, sh-calotih di cari u ari = nu-ari hari ma bunã, ma scumpã ca di tinjii, tsi poati s-u aibã omlu, cã ma s-u chearã, greu va poatã s-u-amintã diznou)
{ro: valoare, preţ}
{fr: valeur, prix}
{en: value, price}
ex: vai cama alin tinjia (pãhãlu) a puljlor
{ro: onoare, cinste}
{fr: honneur, probité}
{en: honor, honesty}
ex: pleacã cu tinjia-ts; alantsã ayi au tinjii (suntu tinjisits); cãtse nu-lj dãdea tinjii (nu-lj tinjisea); aoa vinji sh-araplu sã-sh caftã tinjia (fig: doara, plata, axiguraua); au tinjii, cã au faptã multi bunets; nã featsi mari tinjii; nu ari tinjii; vinji cu tinjia-a lui (fig: doara-a lui)

§ tinjisescu (ti-nji-sés-cu) (mi) vb IV tinjisii (ti-nji-síĭ), tinjiseam (ti-nji-seámŭ), tinjisitã (ti-nji-sí-tã), tinjisi-ri/tinjisire (ti-nji-sí-ri) – am (dau, ãlj fac) tinjii; ntinjisescu, tighiusescu
{ro: onora, cinsti}
{fr: honorer, estimer}
{en: honor}
ex: muljarea-atsea buna sh-tinjiseashti bãrbatlu; hiljlu bun tinjiseashti pri pãrintsãlj a lui

§ tinjisit (ti-nji-sítŭ) adg tinjisitã (ti-nji-sí-tã), tinjisits (ti-nji-sítsĭ), tinjisiti/tinjisite (ti-nji-sí-ti) – (omlu) tsi-lj si fatsi (lj-si da) tinjii; ntinjisit, tighiusit
{ro: onorat, cinstit}
{fr: honoré, estimé}
{en: honored}
ex: pots s-lu-agiuts cã easti om tinjisit; ma ghini oarfãn tinjisit, dicãt avut pizuit

§ tinjisiri/tini-sire (ti-nji-sí-ri) sf atsea tsi fatsi un cãndu-lj si fatsi (si da) tinjii; ntinjisiri, tighiusiri
{ro: acţiunea de a onora, de a cinsti; onorare, cinstire}
{fr: action d’honorer (d’estimer)}
{en: action of honoring}
ex: pãrintsãlj vor tinjisiri

§ ntinjisescu (nti-nji-sés-cu) (mi) vb IV ntinjisii (nti-nji-síĭ), ntinjiseam (nti-nji-seámŭ), ntinjisitã (nti-nji-sí-tã), ntinjisiri/ntinjisire (nti-nji-sí-ri) – (unã cu tinjisescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn