DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bãcãlichi/bãcãliche

bãcãlichi/bãcãliche (bã-cã-lí-chi) sf bãcãlichi (bã-cã-líchĭ) – ducheani iu s-vindu multi soi di pãrmãtii icã lucri njits, ti mãcari sh-ti beari; bãcãlii, dugani, duganã, argãstir, ducheanã, ducheani, mãgãzã, mãgãzii
{ro: băcănie}
{fr: épicerie}
{en: grocery store}

§ bãcãlii/bãcãlie (bã-cã-lí-i) sf bãcãlii (bã-cã-líĭ) – (unã cu bãcãlichi)
ex: intrã tu unã bãcãlii (ducheani)

§ bãcãlã (bã-cã-lắ) sm, sf bãcãloanji/bãcãloanje, bãcãladz (bã-cã-ládzĭ), bãcãloa-nji/bãcãloanje – omlu tsi tsãni unã mãgãzii; omlu cari vindi lucri dit mãgãzii; bãcal, mãgãzãtor, mãgãzar, mãgãjar, argãstiryear
{ro: băcan}
{fr: épicier}
{en: grocer}
ex: agiumsi la Cola bãcãlãlu; s-featsi bãcãlã; muljarea bãcãloanji avea nã tabieti

§ bãcal (bã-cálŭ) sm bãcalj (bã-cáljĭ) – (unã cu bãcãlã)
ex: mini hiu bãcalu din hoarã

§ bãcãlescu (bã-cã-lés-cu) adg bãcãleascã (bã-cã-leás-cã), bãcãleshtsã (bã-cã-lésh-tsã), bãcãleshti (bã-cã-lésh-ti) – tsi ari s-facã cu unã bãcãlichi; tsi s-vindi tu-unã bãcãlichi; di bãcãlichi
{ro: de băcănie}
{fr: d’épicier}
{en: of grocery store}
ex: lucruri bãcãleshti (tsi s-vindu tu bãcãlichi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

birbu

birbu (bír-bu) sm birghi (bír-ghi) – (mascur) mushat, bugdan, fudul, pirifan, daitcu, dailean, etc. (fig: birbu = un tsi-arãdi lumea; arãditor, minciunos, calpuzan, bãtãhci, marghiol, etc.)
{ro: mascul mândru}
{fr: beau, fier}
{en: proud male}
ex: oili ambãirarã dupã un birbu (pirifan birbec) calesh; agiumsish birbul a hoarãljei (fig: arãditorlu, bãtãhcilu)

§ birbantu (bir-bán-tu) sm, sf(?), adg [birbantã (bir-bán-tã)?], birbantsã (bir-bán-tsã), [birbanti/birbante (bir-bán-ti)?] – un tsi sh-treatsi bana dupã cum u va el, aspartã sh-pãnghioasã, nu dupã cum u caftã nomurli shi arãdzli tinjisiti a alãntor oaminj; bãrbat tsi lu-arãsescu multu muljerli sh-alagã multu cu eali
{ro: berbant, afemeiat}
{fr: libertin, coureur}
{en: libertine, free-thinker, debauched}

§ birbãntlã-chi/birbãntlãche (bir-bãn-tlắ-chi) sf birbãntlãchi (bir-bãn-tlắchĭ) – purtarea, bana di birbantu; ceapcãnlãchi
{ro: libertinaj, corupţie}
{fr: libertinage}
{en: libertinage}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bushcu

bushcu (búsh-cu) adg bushcã (búsh-cã), bushchi (búsh-chi), bushchi/bushche (búsh-chi) [zbor di hãidipsiri trã njitslji oachish] – cu chealea ncljisã (tsi da niheamã ca pi lai) sh-ocljilj, dzeanili sh-perlu ncljish tu hromã (tsi da niheamã ca pi cãstãnji); calesh, calish; oacljish
{ro: oacheş, şaten}
{fr: châtin, brunet (terme de tendresse pour un enfant)}
{en: chestnut brown}
ex: mushat ca tini, bushcul ali mami; tu-un mes di la fuga-a lui, feci bushcul aestu (ficiorlu-aestu oacljish); bushchilj a mei!

§ bushcutos (bush-cu-tósŭ) adg bushcutoasã (bush-cu-tŭá-sã), bushcutosh (bush-cu-tóshĭ), bushcutoasi/bushcutoase (bush-cu-tŭá-si) – tsi easti cu multã carni (mushclji); tsi easti mplin tu fatsã; cãrnos
{ro: cărnos; plin, rotund (la faţă)}
{fr: charnu; plein}
{en: fleshy; full, plump}
ex: frãmti largã, bushcutoasã (mplinã); bratsãli goali, albi sh-bushcutoasi (cãrnoasi, mushcljoasi)

§ bulcicos (bul-ci-cósŭ) adg bulcicoasã (bul-ci-cŭá-sã), bulcicosh (bul-ci-cóshĭ), bulcicoa-si/bulcicoase (bul-ci-cŭá-si) – (unã cu bushcutos)

§ bucicos (bucĭ-cósŭ) adg bucicoasã (bucĭ-cŭá-sã), bucicosh (bucĭ-cóshĭ), bucicoasi/bucicoase (bucĭ-cŭá-si) – (unã cu bushcutos)
ex: fatsili a meali-aroshi, bucicoasi (cãrnoasi)

§ bucicu (búcĭ-cu) adg bucicã (búcĭ-cã), bucichi (búcĭ-chi), bucichi/buciche (búcĭ-chi) – (oai) cu arocuti aroshi deavãrliga di oclji; buci
{ro: oacăr}
{fr: brebis aux cercles rouges autour des yeux}
{en: sheep with red circles around the eyes}

§ buci (búcĭŭ) adg buci/buce (bú-ci) pl(?) – (unã cu bucicu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

calesh

calesh (ca-léshĭŭ) adg caleshi/caleshe (ca-lé-shi), calesh (ca-léshĭ), caleshi/caleshe (ca-lé-shi) – (om) cu chealea ncljisã (tsi da niheamã ca pi lai) sh-perlu, dzeanili sh-ocljilj lãi; (oai, caprã, etc.) albã cu dãmtsi lãi pi cap, ma multu deavãrliga di oclji; calish; oacljish, bushcu
{ro: (om) oacheş; (oaie, capră, etc.) albă cu pete negre pe cap}
{fr: brun, brunet; (mouton, chèvre, etc.) blanc avec des taches noires sur la tête et, surtout, autour des yeux}
{en: (man) brown; (sheep, goat, etc.) white with black spots on its head}
ex: am un mãnar calesh

§ calish (cá-lishĭŭ) adg calishi/calishe (cá-li-shi), calish (cá-lishĭ), calishi/calishe (cá-li-shi) – (unã cu calesh)
ex: tsi gioni-aleptu! birbec calish!

§ oacljish (ŭá-cljishĭŭ) adg oacljishi/oacljishe (ŭá-clji-shi), oacljish (ŭá-cljishĭ), oacljishi/oacljishe (ŭá-clji-shi) – (om) cu chealea ncljisã (tsi da niheamã ca pi lai) sh-perlu, dzeanili sh-ocljilj lãi; calesh, calish, sumulai; bushcu
{ro: oacheş, brunet}
{fr: brun, brunet}
{en: brown}
ex: vidzui nã featã oacljishi sh-mushatã; nveasta oacljishi, nishani!; gioni oacljish

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

carotsã

carotsã (ca-ró-tsã) sf carotsã (ca-ró-tsã) – unã soi di cutii mari pi-arocuti (traptã di calj tu chirolu veclju i minatã cu gaz tu chirolu di-adzã), cu cari s-minã oaminj i s-poartã lucri; furtia ncãrcatã sh-purtatã tu-unã carotsã; cãrutsã, amaxi; paitoni, cucii, landoni, etc.
{ro: căruţă, trăsură}
{fr: charrette, voiture}
{en: cart, carriage, coach}
ex: carotsã (amaxi) cu doi calj; isha a priimnari tu carotsã (paitoni, caleashcã)

§ cãrutsã (cã-rú-tsã) sf cãrutsã (cã-rú-tsã) – (unã cu carotsã)

§ cãrutsar (cã-ru-tsárŭ) sm cãrutsari (cã-ru-tsárĭ) – omlu tsi cãrteashti (urseashti) carotsa shi-lj fatsi caljlji s-tragã amaxea cãtrã loclu iu va el si s-ducã; cãrutser, amãxã, cucigi, cucear, sindush
{ro: căruţaş, birjar}
{fr: charretier, cocher}
{en: carter, coachman}

§ cãrutser (cã-ru-tsérŭ) sm cãrutseri (cã-ru-tsérĭ) – (unã cu cãrutsar)

§ car (carŭ) sn cari (cá-ri) – unã soi di amaxi traptã di prãvdzã (calj, boi) cu cari huryeatslji poartã lucri, biricheti, etc.; cherã, carotsã;
(expr:
1: turcul lu-acatsã ljepurlu cu carlu = cu diplumãtsii [zborlu yini di-aclo cã turcul easti arãvdãtor, ashtiptãndalui preanarga-anarga si s-facã lucrul tsi-l va nãs];
2: yini cu carlu = yini multã diunãoarã)
{ro: car}
{fr: char, chariot}
{en: charriot, ox-cart}
ex: carlu (amaxea) nji s-asparsi; lãngoarea yini cu carlu
(expr: lãngorli yin multi deadun); cu carlu cu foc ãn tser

§ cherã1 (chĭé-rã) sf cheri (chĭé-ri) – (unã cu car)
ex: nã dusim cu chera la izvurlu-atsel marli; bãgarã tu-unã cherã shi trapsirã cãtã iu da soarili; pãnã Sufii agiumsirã cu chera; pãnã s-nu u-aundzi, chera nu njardzi

§ chiragi (chi-ra-gí) sm chirageadz (chi-ra-gĭádzĭ) – atsel tsi poartã cãrtsã i lucri (cu chera, amaxea, caljlji, mulãrli, etc.) di la un om la altu, dit un crat tu altu; atsel tsi poartã lucri cu caljlji (mulãrli, etc.) tu-unã cãrvani; chirãgi, cãrvãnar, cãrvuchir

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cuchi/cuche

cuchi/cuche (cú-chi) adg cuchi/cuche (cú-chi), cuchi (cúchĭ), cuchi/cuche (cú-chi) – hromã tsi da pri-arosh; (om, pravdã) cu perlu tsi da niheamã pi-arosh; arosh, cuchi, vashi
{ro: roşiatic, roşcat}
{fr: roussâtre}
{en: reddish}
ex: moi muzã cuchi (aroshi)

§ cochiroshil (co-chi-ró-shilŭ) sm, sf, adg cochiroshilã (co-chi-ró-shi-lã), cochiroshilj (co-chi-ró-shiljĭ), cochiroshili/cochiroshile (co-chi-ró-shi-li) – (unã cu cuchi)
ex: sh-becili sh-caleshili shi laili cochiroshili; aveam nã caprã cochiroshilã

§ cochinitsã (co-chi-ní-tsã) sf cochinitsã (co-chi-ní-tsã) – lãngoari mulipsitoari (tsi s-lja di la om la om, ma multu di la njic la njic), tsi s-aspuni cu dureari di gushi, cãlduri (pirito) multu mãri, gãrnutsã aroshi tsi acoapirã tut truplu sh-bitiseashti cu alãxirea di cheali (ma s-nu moarã njiclu ninti!)
{ro: scarlatină}
{fr: scarlatine}
{en: scarlet fever}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dascal

dascal (dás-calŭ) sm, sf dascalã (das-cá-lã), dascalj (dás-caljĭ), dascali/dascale (das-cá-li) – omlu tsi lji nveatsã njitsli carti, sã scrii shi sã dghivãseascã; (fig: dascal = omlu tsi-l urnipseashti, tsi-l simvulipseashti, tsi lu nveatsã pri cariva)
{ro: dascăl, învăţător, profesor}
{fr: instituteur, professeur, maître d’école}
{en: teacher, professor}
ex: coarni am shi bou nu hiu, am sumar, nu hiu gumar, imnu shi scriu, shi dascal nu-nj hiu (angucitoari: zmelciul); nãs lj-eara dascal; vinjirã trei dascali; sh-adusi aminti di zboarili a dascalui; mash cu izinea a dascalãljei la cari shed atseali feati

§ dascu (dás-cu) sm pl(?) – (unã cu dascal)

§ dãscãlic (dãs-cã-lícŭ) sm, sf dãscãlitsã (dãs-cã-lí-tsã), dãscãlits (dãs-cã-lítsĭ), dãscãlitsi/dãscãlitse (dãs-cã-lí-tsi) – dascal tinir; dascal njic di boi
{ro: dascăl (învăţător), tănăr sau mic}
{fr: instituteur jeune ou petit}
{en: young or short teacher}

§ dãscãlami/dãscãlame (dãs-cã-lá-mi) sf fãrã pl – multimi di dascalj sh-dascali; ntreaga isnafi a dascaljlor
{ro: mulţime de dascali, de învăţători}
{fr: grand nombre s’instituteurs}
{en: large number of teachers}
ex: s-adunã dãscãlamea (tuts dascaljlji) di tuti horli

§ dãscãlichi/dãs-cãliche (dãs-cã-lí-chi) sf dãscãlichi (dãs-cã-líchĭ) – tehnea (lucrul) di dascal
{ro: dăscălie, învăţătură}
{fr: enseignement, professorat}
{en: teaching, professorship}

§ dãscãlãchi/dãs-cãlãche (dãs-cã-lắ-chi) sf dãscãlãchi (dãs-cã-lắchĭ) – (unã cu dãscãlichi)
ex: dãscãlãchea shtii multi ma nu-ari multi

§ dãscã-lii/dãscãlie (dãs-cã-lí-i) sf dãscãlii (dãs-cã-líĭ) – (unã cu dãscã-lichi)

§ dãscãlipsescu (dãs-cã-lip-sés-cu) (mi) vb IV dãscã-lipsii (dãs-cã-lip-síĭ), dãscãlipseam (dãs-cã-lip-seámŭ), dãscã-lipsitã (dãs-cã-lip-sí-tã), dãscãlipsiri/dãscãlipsire (dãs-cã-lip-sí-ri) – (caftu s-lu) nvets pri cariva carti, sã scrii shi sã dghivãseascã; dãscãlisescu, dãscãlescu, nvets, anvets; (fig: dãscãlipsescu = dau urnimii, urnipsescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn