DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

cale

cale (ca-lé) sm caledz (ca-lédzĭ) – loc (casã, culã, hoarã, tsitati, etc.) tsi easti multu nvãrtushat (cu stiznji analti shi vãrtoasi) tra s-poatã s-dãnãseascã tu-alumtã, cãndu loclu easti anvãrligat shi agudit di tuti pãrtsãli di dushmanj; culã, castru, cãstrii, tsitati, grãditã
{ro: fortăreaţă, fort}
{fr: forteresse, citadelle}
{en: fortress, citadel, fort}
ex: aspardzi cale (castru) tra s-facã hale

§ culã2 (cú-lã) sf culi/cule (cú-li) – (unã cu cale)
ex: shapti dzãli s-bãturã dit culã (cale, castru) cu hãznji di trei ori ma multsã; casa-aestã canda easti culã (cale)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

a2

a2 articul proclitic invar –
ex: un oclju a meu, ocljilj a mei; perlu a luplui, doi peri a cãnilui; unã casã a voastrã, casili a voastri; trei erghi a loclui, erghili a loclui; dintsãlj a luchilor, capitili a boilor; lilicea a Pindului; shi tu formili al, ali, (a-lù, a-li) tu zboarã ca: ocljul al cal, ocljilj al cal; unglja al cal, ungljili al cal; dintili ali eapã, dintsãlj ali eapã; narea ali eapã, nãrili ali eapã; grailu al Dumnidzã; calea al Dumnidzã; lailu ali lai, lailji ali lai; oara ali ncurunari; blãsteamili ali mumi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

acridã

acridã (a-crí-dã) sf acridz (a-crídzĭ) – yeatsã (bubulic, insectã) cu cicioarli di nãpoi multu lundzi tsi lu-agiutã s-ansarã multu diparti (sh-cari fatsi mari znjii tu agri); lãcustã, gãlãgustã, gulugustã, gulu-custã, scarcalec, carcalec, scarcalets, scãrculets, scaculets, scu-calets,
{ro: lăcustă}
{fr: sauterelle}
{en: locust}
ex: cum cadi-acrida pristi agri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

acumtin1

acumtin1 (a-cúm-tinŭ) sm fãrã pl – andoapir, aradzãm, astã-mãtsiri, agiutor, apanghiu, etc.
{ro: încetare, oprire, adăpost, reazem, etc.}
{fr: cesse, trève, arrêt, apaisement, abri, approch, accueil, appui, etc.}
{en: stop, reception, support, etc.}
ex: acum-tinlu (aradzimlu) a tãu s-hibã lilicea-atsea mushata; schiclu a muntsilor Carpats eara acumtinlu (andoapirlu) a lor; plãmtã fãrã acumtin (astãmãtsiri)

§ acumtil (a-cúm-tilŭ) sm fãrã pl – (unã cu acumtin1)
ex: nu-am acumtil (andoapir, agiutor) acasã

§ acumtin2 (a-cúm-tinŭ) (mi) vb I acumtinai (a-cum-ti-náĭ), acum-tinam (a-cum-ti-námŭ), acumtinatã (a-cum-ti-ná-tã), acumtina-ri/acumtinare (a-cum-ti-ná-ri) – acumtinescu, acundin, acundises-cu, ascumtin; astãmãtsescu, dãnãsescu, curmu, pupsescu, pãpsescu, pãfsescu, pãxescu; agãlisescu; apãnghisescu; aprochi; fac cunachi, chindruescu, chindurescu, pupusescu, etc.
{ro: înceta, conteni, primi, rezema, opri, poposi, etc.}
{fr: cesser, arrêter, faire halte, apaiser, abriter, approcher, accueillir, appu-yer, etc.}
{en: stop, make a halt, quiet, receive, support, etc.}
ex: s-acumtinarã (dãnãsirã, astãmãtsirã) niheam alumtãrli; nj-acumtinã (pupsi) sãndzili; aestu s-acumtinã (s-curmã) din cali; fãrã s-acumtinã (astãmãtseascã); nu s-avea acumtinatã (nu-avea faptã cunachi) iuva; ploaea avea acumtinatã (dãnãsitã, agãlisitã); s-nj-acumtin (sã-nj dizvursescu) caplu pri cãpitãnj; mãyistra lj-acljimã si s-acumtinã (apãnghiuseascã, dizvurseascã) tu cãlivã-lj; chilii tra si s-acumtinã (apãnghiuseascã) cãlugãrlji; nu mi-acumtinã (nu mi-aproachi) vãrnu

§ acumtinat (a-cum-ti-nátŭ) adg acumtinatã (a-cum-ti-ná-tã), acumtinats (a-cum-ti-nátsĭ), acumtinati/acumtinate (a-cum-ti-ná-ti) – acumtinit, acundinat, acundisit, ascumtinat; astãmãtsit, dãnãsit, curmat, pupsit, pãpsit, pãfsit, pãxit, agãlisit, apãnghisit, aprucheat; chindruit, chindurit, pupusit, etc.
{ro: încetat, oprit, poposit, rezemat, etc.}
{fr: cessé, arrêté, retenu, apaisé, abrité, approché, accueilli, appuyé, etc.}
{en: stopped, halted, quieted, received, supported, etc.}
ex: Sufie, cãrtsãli furã acumtinati (loati, tsãnuti) di zabitlãcã (pulitsii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

adoarã2

adoarã2 (a-dŭá-rã) num, adv – adoarã, a doarã, andaua oarã
{ro: a doua oară}
{fr: la deuxième fois}
{en: the second time}
ex: featsirã numtã mari di-adoarã (andaua oarã); nu putu s-u-aflã adoarã (andoaua oarã) calea; nu-ashtiptarã dzãcã adoara

§ adoara2 (a-dŭá-ra) num, adv – (unã cu adoarã2)
ex: nu-lj dishcljish adoara (andaua oarã)

§ adoaura (a-dŭáŭ-ra) num, adv – (unã cu adoarã2)

§ deadoarã2 (dea-dŭá-rã) num, adv (scriatã shi di-adoarã) – (unã cu adoarã2)
ex: cupiili sãrmati deadoarã sum bradz

§ deadoara2 (dea-dŭá-ra) num, adv (scriatã shi di-adoara) – (unã cu adoarã2)

§ dadoara2 (da-dŭá-ra) num, adv – (unã cu adoarã2)
ex: cãrvãnarlji grescu dadoara (andaua oarã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

aduchescu

aduchescu (a-du-chĭés-cu) (mi) vb IV shi II aduchii (a-du-chíĭ), aducheam (a-du-chĭamŭ), aduchitã (a-du-chí-tã), aduchiri/adu-chire (a-du-chí-ri) shi aducheari/aducheare (a-du-chĭa-ri) – duchescu;
1: am unã idei limpidi trã tsi va s-dzãcã un lucru (trã unã idei, trã tsi easti zborlu, etc.); duchescu, acãchisescu, chicãsescu, apucupescu, apucupsescu, agrãxescu, ntsileg;
2: cu ocljul (ureaclja, narea, limba, dzeadzitlu, etc.) achicãsescu cã s-fatsi tsiva deavãrliga di mini; simtu, sãmtu, simtsescu, sintescu;
3: nj-aduc aminti, tsãn minti, thimisescu;
4: aflu cu mintea sh-giudicata mash (nj-yini ergu, noima, fãrã ca sã shtiu sigura) cum easti (cum va si s-facã) un lucru; angljicescu, angucescu, gucescu, cucescu
{ro: înţelege, simţi, aminti, ghici}
{fr: comprendre, sentir, deviner}
{en: understand, feel, guess}
ex: deadi s-aducheascã (s-achicãseascã) ali greacã; lu-aduchirã (simtsãrã) cãnjlji; aduchea-ti (aduts aminti) s-acumpiri sari; aduchea-mi (adu-nj aminti) s-yin; aduchea (angucea), cari pots; aduchea-l (fã-lj semnu s-achicãseas-cã) s-fugã; easti om tsi-aducheashti; aducheshti (anguceshti) tsi-am tru mãnã?; nu lu-aduchii (nu-l sãmtsãi, nu-l vidzui) s-treacã calea; oili-a meali s-aduchescu di-a tali (s-ved cã nu suntu unã cu-a tali, s-aleg di-a tali); unã cã aduchea (achicãsea, zbura) limba-a lor; lj-dãdea s-aducheascã

§ aduchit (a-du-chítŭ) adg aduchitã (a-du-chí-tã), aduchits (a-du-chítsĭ), aduchiti/aduchite (a-du-chí-ti) – tsi-aducheashti; duchit, achicãsit, apucupit, agrãxit, simtsãt, adus aminti, angucit, etc.
{ro: înţeles, simţit, ghicit}
{fr: raisonable, judicieux, compris, senti, deviné}
{en: understood, felt, guessed}

§ aduchiri/aduchire (a-du-chí-ri) sf aduchiri (a-du-chírĭ) – atsea tsi fatsi un cari aducheashti tsiva; duchiri, achicãsiri, apucupiri, agrãxiri, simtsãri, adutseari aminti, anguciri, etc.
{ro: acţiunea de a înţelege, de a simţi, de a ghici; înţelegere, simţire, ghicire}
{fr: action de comprendre (deviner, sentir)}
{en: action of understanding (feeling, guessing)}

§ aducheari/aducheare (a-du-chĭa-ri) sf aducheri (a-du-chĭérĭ) – (unã cu aduchiri)

§ neaduchit (nea-du-chítŭ) adg neaduchitã (nea-du-chí-tã), neaduchits (nea-du-chítsĭ), neaduchiti/neaduchite (nea-du-chí-ti) – tsi nu-aducheashti; tsi nu easti aduchit; tsi nu-l mealã cã atselj deavãrliga di el, nu lj-arisescu tsi fatsi; tsi nu-l mealã di-atseali tsi s-fac deavãrliga di el; niduchit, neachicãsit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

alas

alas (a-lásŭ) (mi) vb I alãsai (a-lã-sáĭ), alãsam (a-lã-sámŭ), alãsatã (a-lã-sá-tã), alãsari/alãsare (a-lã-sá-ri) – dau izini icã sãlãghescu un lucru i hiintsã s-facã tsi va; trag mãna di la un lucru; dau cali; las, sãlghescu, apãrãtsescu;
(expr:
1: lj-alas zbor = ãlj dzãc, ãlj dimãndu;
2: lj-alas sãnãtati = fug, mi dispartu di el/ea shi-lj or sãnãtati;
3: mi-alas pri tini = tsã fac besã, mi ndoapir pi tini cã va-nj lu-adari un lucru;
4: alas preasinj = nchisescu s-mãc mash mãcãri di preasinj;
5: u-alas greauã (cu njic, cu sartsinã) = u fac s-acatsã njic; u fac s-cadã (s-armãnã) greauã, cu njic;
6: nj-alas mu-ljarea (nveasta, nicuchira, bãrbatlu) = mi dispartu di muljari (bãrbat); mi-alas (di muljarea i bãrbatlu cu cari mi am ncurunatã); mi discurun, mi dizmãrit, mi dizmãrtu;
7: nj-alas lucrulu = (i) nu-nj mutrescu lucrul cum lipseashti (tra si s-ducã-ambar); (ii) nj-dau paretisea di la lucrul tsi-l fac;
8: mi-alasã tu laspi = mi-apãrã-tseashti; mi-alasã s-mi dizmeastic singur dit mintitura tu cari mi aflu)
{ro: lăsa, renunţa}
{fr: laisser, renoncer}
{en: let, renounce}
ex: alasã-l sh-nu-l cãrtea; alasã-l s-yinã s-nj-agiutã; ni lo, ni alãsã; mi-alãsai (trapshu mãna) di beari; furlji lu-alãsarã (l-sãlghirã) sclavlu; ma nu lu-alasã (nu-l sãlãgheashti, nu-lj da cali) s-fugã; lu-alãsai sh-nu voi s-lu ved; lai Suliman, alasã-ti (tradzi mãna); nãs alãsã sãnãtati
(expr: s-dispãrtsã, fudzi, nchisi calea; cãndu s-disparti, easti adetea ca omlu sã sh-alasã sãnãtati a muljari-sai); nj-alãsai lucrul trã tini (mi-apãrãtsii lucrul, nj-ded paretisea; icã expr: nu para am vrundida-a lucrului tra s-njargã-ambar)

§ alãsat (a-lã-sátŭ) adg alãsatã (a-lã-sá-tã), alãsats (a-lã-sátsĭ), alãsati/alãsate (a-lã-sá-ti) –
1: tsi-lj si deadi izini s-facã tsiva; lucru ti cari omlu ari traptã mãna;
2: tsi nu para s-fatsi mucaeti s-facã tsiva dip; (om) tsi alasã lucrili s-li facã ma nclo (i vãrãoarã); lãsat, sãlghit, apãrã-tsit
{ro: lăsat, renunţat, nehotărât, neglijent}
{fr: laissé, aban-donné, renoncé; négligent}
{en: let, renounced; negligent, careless}
ex: bãshatã shi alãsatã (niloatã; s-dzãtsi trã unã nveastã tsi u-alasã grambolu ninti di ncurunari, di loari); easti un om alãsat (tsi nu para s-fatsi mucaeti s-adarã tsiva sh-cari, dzuã dupã dzuã, alasã fãtsearea-a lucrilor trã altãoarã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

alãxescu

alãxescu (a-lãc-sés-cu) (mi) vb IV alãxii (a-lãc-síĭ), alãxeam (a-lãc-seámŭ), alãxitã (a-lãc-sí-tã), alãxiri/alãxire (a-lãc-sí-ri) –
1: ljau (dau) un lucru trã un altu lucru (di idyea soi i cu idyea tinjii); fac un lucru tu loclu-a altui shi el va s-facã lucrul a meu; etc.
2: ãnj scot stranjili veclji (murdari) tra si-nj bag altili nali (curati, di-altã soi, etc.); mi nvescu cu stranji nali;
(expr:
1: alãxirã nealili = s-isusirã (feata sh-ficiorlu);
2: alãxescu paradzlji = dau (aspargu) unã carti mari di paradz trã alti cãrtsã ma njits cu idyea tinjii;
3: mi-alãxii tu fatsã = nu mi-ariseashti catastasea tu cari mi aflu;
4: nu nj-alãxeashti cu tsiva = nu s-aleadzi di mini, easti unã soi cu mini;
5: alãxescu calea = aleg unã altã cali; mi duc pri altã cali;
6: va lj-alãxescu Stã-Vinjirea tsi yini = va-l vatãm)
{ro: schimba, schimba îmbrăcămintea; îmbrăca în haine noi}
{fr: changer; changer de linge, changer de vêtements, habiller dans des habits neufs}
{en: change; change clothes, dress in a new suit}
ex: nu easti cum eara, s-alãxi multu; ca s-vrei, alãxea cu noi; ai s-alãxescu calea
(expr: s-aleg, s-mi duc pri altã cali); s-alãxim stranjili; alãxea-ti! (bagã-ts alti stranji tu loclu-a atsilor veclji!); aseara mi-alãxii (nj-bãgai stranji curati); adzã lu-alãxii cu cãmeashi ca cartea; alãxits-vã tu albi (nvishtets-vã tu stranji albi); tu tsiva nu lj-alãxea (tu tsiva nu s-alidzea di el); alãxirã nealili
(expr: s-isusirã) shi dupu trei mesh featsirã numta; u-alãxish
(expr: u-asparsish) lira?; dinãoarã s-alãxi tu fatsã sh-aduchi cã sh-avea datã zborlu, si-lj da ficiorlu; va ts-alãxescu Stã-Vinjirea
(expr: va ti fac s-nu yiurtiseshti Stã-Vinjirea tsi yini; va dzãcã, va ti vatãm)

§ alãxit (a-lãc-sítŭ) adg alãxitã (a-lãc-sí-tã), alãxits (a-lãc-sítsĭ), alãxiti/alãxite (a-lãc-sí-ti) –1: cari lja (da) un lucru trã un altu lucru (di idyea soi i cu idyea tinjii); cari fatsi un lucru tu loclu-a altui (ca el s-lu facã lucrul a lui); etc.
2: cari-sh scoati stranjili veclji (murdari) tra s-bagã altili nali (curati, di-altã soi, etc.); cari sã nveashti cu stranji nali
{ro: schimbat, care şi-a schimbat îmbrăcămintea; îmbrăcat în straie noi}
{fr: changé; qui a changé de linge; qui s’est habillé dans des habits neufs}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ambar1

ambar1 (am-bárŭ) adg ambarã (am-bá-rã), ambari (am-bárĭ), ambari/ambare (am-bá-ri) – tsi easti hãrãcop sh-cu multã tihi tu banã; ãmbar, mbar, hãrãcop, hãrios, hãros, yios, tihiro
(expr: (oarã bunã shi) calea-ambar = urari cu cari s-dispartu oaminjlji cãndu un di elj fudzi diparti: calea s-tsã hibã cu tihi, s-tsã easã tuti-ambar, tuti buni n cali)
{ro: norocos}
{fr: heureux, joyeux}
{en: lucky, happy}
ex: noi cu inimã ambarã (hãrãcoapã) vinjim; du-ti-ambar (cu tihi); dzua-ambarã (dzua bunã) di dimneatsã s-veadi; criscu featã mari shi ambarã (tihiroanji); nveastã ambarã (cu tihi); ambarã (s-hibã cu tihi sh-harauã) a ta turnatã; iu, cali-ambar, cu njitslji? (iu fudz, “s-ai cali bunã, s-ai tihi n cali”, cu njitslji?)

§ ãmbar1 (ãm-bárŭ) adg ãmbarã (ãm-bá-rã), ãmbari (ãm-bárĭ), ãmbari/ãmbare (ãm-bá-ri) – (unã cu ambar1)

§ mbar1 (mbárŭ) adg mbarã (mbá-rã), mbari (mbárĭ), mbari/mbare (mbá-ri) – (unã cu ambar1)
ex: s-am tihi ma mbarã (ma bunã); ma easti mbar (ghini, cu tutã mintea) aestu om?; nu shadi mbar (hãrios, isih); tuts ficiorlji lj-ari mbar (bunj, cu tihi); njiclu mbar (bun, isih, cu minti), s-cunoashti

§ ambar2 (am-bárŭ) adv – zbor tsi-aspuni umutea tsi u-ari cariva ca un lucru s-hibã cu tihi, s-njargã multu ghini, s-li aibã tuti bolcã, s-veadã prucuchii di lucrul tsi-l fatsi, etc.; mbar, ãmbar
{ro: din plin}
{fr: heureusement, commodément}
{en: luckily, successfully}
ex: tihea-lj si dutsea ambar (multu ghini); Dumnidzã s-li-aducã tuti, tuti-ambar; sh-cãndu-ambar (ghini) a lui lj-yinea

§ ãmbar2 (ãm-bárŭ) adv – (unã cu ambar2)

§ mbar2 (mbárŭ) adv – (unã cu ambar2)
ex: tuti lucrili lji njergu mbar; nj-fu mbar (cu tihi) cã-nj ishi ninti cu stamnili mplini; iu calea mbar? (cãtã iu fudz, “cu ghini”?); nu nã njardzi mbar (ghini)

§ ambãreatsã (am-bã-reá-tsã) sf ambãrets (am-bã-rétsĭ) – tihi, hãiri, prucuchii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

amplatea

amplatea (am-plá-tea) adv – tsi nu s-aflã bãgat ndreptu ma easti ca strãmbu sh-aplicat (ncljinat) di-unã parti; ampladea, ambladea, mpladea, pladea, plaina
{ro: pieziş, oblic, diagonal}
{fr: obliquement, en biais; incliné}
{en: slantwise, diagonally}
ex: frãndzi-amplatea (shutsã-ti di-unã parti)-apoi nã cali; cu cãrliglu-amplatea (bãgat strãmbu, ncljinat) sum brats; nveatsã cã-i Yeanachi di-amplatea (cari dzatsi lundzit mpadi, pi crivati)

§ ampladea (am-plá-dea) adv – (unã cu amplatea)
ex: lj-u deadi cãtrã di-ampladea

§ amblatea (am-blá-tea) adv – (unã cu am-platea)
ex: calea easti amblatea (strãmbã sh-ca di-unã parti)

§ ambladea (am-blá-dea) adv – (unã cu amplatea)
ex: furlji loarã ambladea (strãmbu, di-unã parti)

§ mpladi/mplade (mplá-di) adv – (unã cu amplatea)

§ mpladea (mplá-dea) adv – (unã cu amplatea)

§ pladea (plá-dea) adv – (unã cu amplatea)

§ plaina (pla-i-ná) adv – (unã cu amplatea)
ex: apucã plaina (pri plai)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

an1

an1 (ánŭ) sm anj (ánjĭ) – chirolu tsi-lj lipseashti a loclui tra si s-anvãrteascã unãoarã deavãrliga-a soarilui; chiro di 12 mesh; chiro di 365 di dzãli shi shasi sãhãts; sini;
(expr:
1: an = anlu tsi tricu;
2: aoa (tora) sh-un an (sh-doi anj, etc.) = cu un an (doi anj, etc.) ma ninti;
3: alantu an = anlu tsi yini dupã-aestu an;
4: di anj shi anj = di multu chiro;
5: an di an; an cu an = cati an cu-arada;
6: un an cu anlu = un an ntreg, tamam un an;
7: un an cali = calea tsi poati s-u facã omlu tu-un an;
8: anlu sh-njiclu = cãti-un njic cati an;
9: pri doi (trei, patru, etc.) anj ãn cap = tamam cãndu lji ncljisi doilji (treilji, patrulji, etc.) anj;
10: agiungu (hiu) tu anj = am ilichia tu cari pot s-mi nsor (s-mi mãrit);
11: njic di anj; njic tu anj = tinir, cari nu-ari ilichia (tra s-poatã s-facã un lucru);
12: mari di anj; mari tu anj; tricut di anj = aush, cari easti mari di ilichii (tra s-lu-adarã un lucru);
13: lj-ari anjlji sum cãciulã = ari ma multsã anj di-atselj tsi-lj spuni (i va s-lji spunã);
14: la multsãlj anj = urari datã a unui om tra s-aibã banã lungã, s-bãneadzã multsã anj;
15: (dzua di) Anlu Nou = protlu di Yinar; prota dzuã a anlui; dzua tsi intrã anlu; dzua di Ayiu-Vasili)
{ro: an}
{fr: année}
{en: year}
ex: un arburi mari, frãndzãli sh-ari albi di-unã parti, lãi di-alantã parti (angucitoari: anlu); ficiorlu-a meu easti di 12 di anj; s-trei anj di dzãli di cãndu vdzish; anlu-aestu multu-arãu; an (anlu tsi tricu) bishi sh-aestan (sh-aestu an) s-avdzã; tsi-adutsi oara, nu-adutsi anlu; anjlji bunj ti nveatsã s-aspardzi, sh-anjlji grei s-adunj; agiumsirã tu anj
(expr: tu ilichia) ta si sã nsoarã; an
(expr: anlu tsi tricu, aoa sh-un an) nã cãlcarã furlji; an
(expr: aoa sh-un an) earam Bituli; nsoarã-ti, hilj, cã tu anj eshti
(expr: ai ilichia tsi pots s-ti nsori); eara tamam tru anj
(expr: tu ilichia di nsurari, mãrtari)

§ antsãrtsu (an-tsắr-tsu) adv – aoa sh-doi anj
{ro: anţărţ, acum doi ani}
{fr: il y a deux ans}
{en: two years ago}
ex: antsãrtsu (aoa sh-doi anj) earam Bucureshti

§ an-antsãrtsu (an-an-tsắr-tsu) adv – aoa sh-trei anj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn