DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ã…

ã… – gramã tsi s-aflã tu nchisita di multi zboarã tsi nchisescu cu m, n shi dauã zboarã mash tsi nchisescu cu l (ãl shi ãlj), s (ãsh) shi t (ãts). Aestã gramã, tu zboarãli tsi nchisescu cu ãm shi ãn (i) nu s-avdi multi ori (la armãnjlji din Sud); (ii) s-avdi ca vucala ã multi ori (la armãnjlji dit Nordu); shi (iii) multi ori s-avdi (shi easti scriatã) ca vucala a. La Simpozionlu di Standardidzari a Scriariljei Armãneascã (Bituli, 1997), s-lo apofasea ca zboarãli cu idyea noimã tsi nchisescu cu an…, ãn… shi n…, icã nchisescu cu am…, ãm… shi m…, si sã ngrãpseascã mash cu n icã cu m tu nchisitã, cu tuti cã (i) zboarãli va poatã si s-avdã, macã ashi va s-u va cititorlu, cu an…, ãn… icã cu am…, ãm…; shi (ii) putem s-avem exceptsii shi zboarãli va poatã s-hibã scriati cu an…, ãn… icã scriati cu am…, ãm…, dupã cum u caftã zborlu shi dupã cum easti tu zburãrea-a scriitorlui

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

agru4

agru4 (á-gru) sn agri/agre (á-gri) – cãmpu lucrat sh-avrãguit trã crishteari grãni; agur;
(expr: canda-lj mãcarã agrul puljlji = easti multu nvirinat)
{ro: ogor, ţarină}
{fr: champ labouré}
{en: ploughed field}
ex: afendi easti la agru; arãm agrili; boilji fac agru (arã loclu); di-nj si dusirã oili tu-agru; s-eara tuts avuts, cari vrea sãpa agrili?

§ agur (á-gurŭ) sn agãri/agãre (á-gã-ri) – (unã cu agru)
ex: paplu li shtii agãrli cama ghini dicãt mini; ts-am mãcatã agãrli a tat-tui

§ agrishti/agrishte sf agrishturi (a-grísh-turĭ) – pãrtsãli (paljili) di grãni tsi-armãn tu agru s-putridzascã, dupã tsi birichetea easti sitsiratã, adunatã sh-purtatã acasã; agrul tu cari armasirã frãndzãli shi pãrtsãli dit truplu a grãnilor, a misurlui (cu-arãdãtsinjli ngrupati tu loc), etc., dupã tsi birichetea easti purtatã nafoarã dit agru; cãlãmnjauã
{ro: păiş; mirişte}
{fr: chaume, étaule}
{en: stubble; stubble field}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ampatrulea1

ampatrulea1 (am-pá-tru-lea) adv – ashi cum alagã un cal cãt poati cama-agonja (ansãrindalui prota cu dauãli cicioari di nãinti deadun sh-deapoea cu-atseali doauã di dinãpoi); cum nu s-poati cama agonja; cu multã agunjii; alãgãndalui, anpatrulea, ampaturlea, ambatrulea, ambaturlea
{ro: în galop, în goană}
{fr: au grand galop; extrêmement vite}
{en: at full gallop, extremely fast}
ex: ampatrulea (alãgãndalui) mi turnai aoa; ampatrulea, pri-un cal ncãlar

§ ampaturlea (am-pá-tur-lea) adv – (unã cu ampatrulea1)

§ ambatrulea1 (am-bá-tru-lea) adv – (unã cu ampatrulea1)
ex: vinj ambatrulea (cu agunjii)

§ ambaturlea (am-bá-tur-lea) adv – (unã cu ampatrulea1)

§ ampatur (am-pá-turŭ) vb I ampãturai (am-pã-tu-ráĭ), ampãturam (am-pã-tu-rámŭ), ampãturatã (am-pã-tu-rá-tã), ampãturari/ampãturare (am-pã-tu-rá-ri) – alag multu agonja (ashi cum alagã calu tsi ansari cu dauãli cicioari di nãinti deadun); ampãturedz, ãmpãturedz, ampaturlu, ampãturledz, ambãtruledz, ambaturlu
{ro: galopa, alerga cu mare viteză, goni}
{fr: galoper, fuir, chasser, bannir}
{en: gallop, run extremely fast, run away, chase}
ex: ampãtura caljlji; lu-ampãturã calu ta s-fugã; ampãturai (alãgai ahãntu-agonja) di-nj chirui adiljatlu; ampaturã (du-ti cu dealaga) pãnã-acasã; mi ampãturarã (mi-agunirã) furlji

§ ampãturedz (am-pã-tu-rédzŭ) vb I ampãturai (am-pã-tu-ráĭ), ampãturam (am-pã-tu-rámŭ), ampãturatã (am-pã-tu-rá-tã), ampãturari/ampãturare (am-pã-tu-rá-ri) – (unã cu ampatur)

§ ampãturat (am-pã-tu-rátŭ) adg ampãturatã (am-pã-tu-rá-tã), ampãturats (am-pã-tu-rátsĭ), ampãturati/ampãturate (am-pã-tu-rá-ti) – tsi fu faptu s-alagã multu agonja; tsi ari alãgatã multu-agonja, ãmpãturat, ampãturlat, ambãturlat, ambãtrulat
{ro: galopat, alergat, gonit}
{fr: galopé, chassé, banni}
{en: galloped, run extremely fast, run away, chased}
ex: si s-toarnã cu calu ampãturat; a calui ampãturat s-nu-lj dai apã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

analisã

analisã (a-ná-li-sã) sf analisi/analise (a-ná-li-si) – disfãtsearea-a unui lucru tu pãrtsã tra si s-veadã di tsi easti faptu; mutrirea-a unei scriituri tra si s-aflã tsi va s-dzãcã, tsi noimã ari, tsi alatusi di gramaticã ari tu scriari, etc.
{ro: analiză (gramaticală)}
{fr: analyse (grammaticale)}
{en: (grammatical) analysis}

§ anãlisescu (a-nã-li-sés-cu) vb IV anãlisii (a-nã-li-síĭ), anãliseam (a-nã-li-seámŭ), anãlisitã (a-nã-li-sí-tã), anãlisiri/anãlisire (a-nã-li-sí-ri) – disfac un lucru tu pãrtsili dit cari easti faptu; disfac, tuchescu
{ro: descompune}
{fr: décomposer, fondre}
{en: decompose, melt}

§ anãlisit (a-nã-li-sítŭ) adg anãlisitã (a-nã-li-sí-tã), anãlisits (a-nã-li-sítsĭ), anãlisiti/anãlisite (a-nã-li-sí-ti) – tsi easti disfãcut tu pãrtsãli di cari easti faptu; disfaptu, tuchit
{ro: descompus}
{fr: décomposé, fondu}
{en: decomposed, melted} anãlisi-ri/anãlisire (a-nã-li-sí-ri) sf anãlisiri (a-nã-li-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva anãliseashti
{ro: acţiunea de a descompune; descompunere}
{fr: action de décomposer, de fondre}
{en: action of decomposing, of melting}

§ analisit (a-na-li-sítŭ) adg analisitã (a-na-li-sí-tã), analisits (a-na-li-sítsĭ), analisiti/analisite (a-na-li-sí-ti) – (unã cu anãlisit)

§ anãlsescu (a-nãl-sés-cu) vb IV anãlsii (a-nãl-síĭ), anãlseam (a-nãl-seámŭ), anãlsitã (a-nãl-sí-tã), anãlsi-ri/anãlsire (a-nãl-sí-ri) – (unã cu anãlisescu)

§ anãlsit (a-nãl-sítŭ) adg anãlsitã (a-nãl-sí-tã), anãlsits (a-nãl-sítsĭ), anãlsi-ti/anãlsite (a-nãl-sí-ti) – (unã cu anãlisit)

§ anãlsiri/anãlsire (a-nãl-sí-ri) sf anãlsiri (a-nãl-sírĭ) – (unã cu anãlisiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

anifur

anifur (a-ní-furŭ) sn anifuri/anifure (a-ní-fu-ri) – calea i loclu ncljinat vidzut di nghios, cãndu omlu va si s-alinã cãtrã nsus; anifurami, nifur, giug, arap
{ro: urcuş}
{fr: montée}
{en: ascent, uphill}
ex: cãlari scoati-anifurlu (araplu, giuglu); anifurlu (giuglu) ari sh-catifur; loai anifurlu (dzeana)

§ nifur (ní-furŭ) sn nifuri/nifure (ní-fu-ri) – (unã cu anifur)
ex: vãr nifur (giug) s-n-alinãm; agiumsim la nifur (la munti, la-anifur)

§ anifurami/ani-furame (a-ni-fu-rá-mi) sf anifurãnj (a-ni-fu-rắnjĭ) – anifur mari
{ro: urcuş mare}
{fr: grande montée}
{en: big ascent, big uphill}

§ anifuros (a-ni-fu-rósŭ) adg anifuroasã (a-ni-fu-rŭá-sã), anifurosh (a-ni-fu-róshĭ), anifuroasi/anifuroase (a-ni-fu-rŭá-si) – (loc, cali) tsi s-alinã cãtrã nsus; tsi s-veadi ca un anifur; muntos
{ro: (drum) care urcă, muntos}
{fr: qui monte}
{en: ascending (road), uphill}

§ nifuros (ni-fu-rósŭ) adg nifuroasã (ni-fu-rŭá-sã), nifurosh (ni-fu-róshĭ), nifuroasi/nifuroase (ni-fu-rŭá-si) – (unã cu anifuros)
ex: apucãm nã cali nufiroasã

§ anifuredz (a-ni-fu-rédzŭ) (mi) vb I anifurai (a-ni-fu-ráĭ), anifuram (a-ni-fu-rámŭ), anifuratã (a-ni-fu-rá-tã), anifurari/anifurare (a-ni-fu-rá-ri) – mi-alin nsus pi-un anifur; alin (ljau) giuglu
{ro: urca dealul}
{fr: suivre la montée}
{en: go up the hill}
ex: noaptea va anifurãm (va s-alinãm) muntili; itsi mi-anifurai, ti vidzui

§ anifurat (a-ni-fu-rátŭ) adg anifuratã (a-ni-fu-rá-tã), anifurats (a-ni-fu-rátsĭ), anifura-ti/anifurate (a-ni-fu-rá-ti) – (omlu, calu, etc.) tsi lu-ari alinatã anifurlu, muntili; (anifurlu, muntili) tsi fu alinat (di om, cal, etc.)
{ro: urcat (dealul)}
{fr: qui a pris la montée}
{en: who has gone up the hill}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

apu-

apu- prifixu – s-bagã dinãintea-a unor verbi a curi noimã lã u alãxeashti niheamã; ma multili ori noima-a verbului easti nvãrtushatã shi atsea tsi easti si s-facã, lipseashti si s-facã vãrtos, tutã, ntreagã; aestu prifixu va lu-aflãm tu ma multi verbi, shi ndauã di eali va li aspunem sh-tu-aestu dictsiunar, cãndu va lã yinã arada; [bãgats oarã cã (i) tu scriarea-a noastrã, prifixul apu- s-adavgã nãintea-a verbului fãrã semnul “-“; (ii) cãndu verbul ahiurseashti cu vucala “a”, boatsea “u” s-fatsi shcurtã (semivucala “ŭ”), icã boatsea “a” cheari; aoa avem unã exceptsii la nomurli a noastri di scriari, cã diftongul “oa/ua” sã ngrãpseashti “ua” nu “oa” cum u caftã nomurli; altã soi, (iii) cãndu verbul nu nchiseashti cu “a”, boatsea “u” armãni lungã (vucala “u”)].

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arãnji/arãnje

arãnji/arãnje (a-rắ-nji) sf fãrã pl – lãngoari di cheali la om (shi prãvdzã), mulipsitoari (tsi s-lja di la om la om), datã di unã prici multu njicã (tsi nu s-veadi cu ocljul) cari sh-fatsi casa shi-bãneazdã sum cheali sh-cari-lj da a omlui unã mãcãturã mari, cu gãrnutsã aroshi scoasi ma multu namisa di deadziti; rãnji, cãsidã, psorã, zgaibã;
(expr: nu nj-aprindi arãnja = nu mi schinã, nu mi creapã sh-tini cu-aestu lucru!)
{ro: râie}
{fr: gale}
{en: scabies}
ex: mi-acãtsã arãnja; arãnja-a oilor s-vindicã cu tutumea; coada-lj cadi di-arãnji shi tut ãnsus u tsãni; va tra si s-fãleascã sh-arãnja nu lu-alasã

§ rãnji/rãnje (rắ-nji) sf fãrã pl – (unã cu arãnji)
ex: tut truplu-a lui s-featsi di rãnji (s-umplu di-arãnji); si-umplu di rãnji; nu putui s-mi scap di nãsã ca di rãnji

§ arãnjos (a-rã-njĭósŭ) adg arãnjoasã (a-rã-njĭŭá-sã), arãnjosh (a-rã-njĭóshĭ), arãnjoa-si/arãnjoase (a-rã-njĭŭá-si) – tsi easti lãndzit di-arãnji; tsi ari acãtsatã arãnji; cu-arãnji; psuryear, cãsidyear, cãsidos; (fig:
1: arãnjos = (i) cu stranj-arupti, recicaman, dicunjar, palju-om, tsi pari mplin di-arãnji; (ii) fudul, pirifan; expr:
2: nu fatsi nitsi cãt un cãni arãnjos = nu-ahãrzeashti dip tsiva)
{ro: râios}
{fr: galeux}
{en: with the itch (scabies)}
ex: nj-u giucash, more arãnjoasã sh-pabesã; arãnjoslu nu si scarchinã, s-freacã; eara ncalar pi un cal arãnjos (fig: tsi pari mplin di-arãnji); easti multu arãnjos (fig: fudul); unã oai arãnjoasã, umpli oili tuti

§ rãnjos (rã-njĭósŭ) adg rãnjoasã (rã-njĭŭá-sã), rãnjosh (rã-njĭóshĭ), rãnjoasi/rãnjoase (rã-njĭŭá-si) – (unã cu arãnjos)
ex: nu-l cãrtea cu mãna cãnili aestu, cã easti rãnjios (mplin di-arãnji); sh-nãsã rãnjoasa (fig: dicunjara, palju-muljarea)

§ arãnjescu (a-rã-njĭés-cu) vb IV arãnjii (a-rã-njíĭ), arãnjam (a-rã-njĭámŭ), arãnjitã (a-rã-njí-tã), arãnjiri/arãnjire (a-rã-njí-ri) – acats arãnji; mi fac arãnjos; (fig: arãnjescu = cãtãdixescu, mi fac tapin, dipun nãrli, nj-adun coada)
{ro: deveni râios, căpăta râie}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arapositi/araposite

arapositi/araposite (a-ra-pó-si-ti) sn arapositi (a-ra-pó-si-ti) – plantã cu truplu analtu (cãt omlu sh-cama), sãnãtos sh-gros, cu frãndzili lundzi shi chipitoasi, cu lilicili mascuri tsi sta adunati tu un arapun tu chipita-a truplui shi atseali feamini tsi sta tu-un cuculici (cucean) anvãlit cu frãndzã, lungu di vãrã palmã, cu yimishi-gãrnutsã (lugursiti ca yiptu) tsi crescu pri cucean, cari s-matsinã sh-da unã fãrinã galbinã di cari s-fatsi culeashlu (cãcimaclu); arãpusit, arpusit, misur, cãlãmbuchi, gãrnishor
{ro: porumb}
{fr: maïs}
{en: corn}

§ arãpusit (a-rã-pu-sítŭ) sn arãpusiti/arãpusite (a-rã-pu-sí-ti) – (unã cu arapositi)

§ arpusit (ar-pu-sítŭ) sn arpusiti/arpusite (ar-pu-sí-ti) – (unã cu arapositi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arapun

arapun (a-rá-punŭ) sm arapunj (a-rá-punjĭ) – mãnuclju di lilici i di gãrnutsã (di-auã) tsi criscurã deadun shi suntu acãtsati di njits alumãchi, iu alumãchili sh-eali suntu acãtsati di alti alumãchi ma mãri, sh-iu tuti alumãchili bitisescu pi-un singur trup tu mesea-a mãnucljului; arapuni, areapuni, areapini, aripinush, reapin, ripinidã, cãlãrush, cãrãlush, cãirush, cãrush, crush, cãrmãstar, gãearnush
{ro: ciorchine}
{fr: grappe de raisins}
{en: bunch of grapes}
ex: am un arap lai ca cãtranea, ma-l badz ãn gurã, i dultsi ca njarea (angucitoari: arapunli di-auã lai); arapunjlji eara ncãrcats di-auã

§ arapuni/arapune (a-rá-pu-ni) sm arapunj (a-rá-punjĭ) – (unã cu arapun)

§ areapuni/areapune (a-reá-pu-ni) sm areapunj (a-reá-punjĭ) – (unã cu arapun)

§ areapini/areapine (a-reá-pi-ni) sm areapinj (a-reá-pinjĭ) – (unã cu arapun)

§ aripi-nush (a-ri-pi-núshĭŭ) sm aripinush (a-ri-pi-núshĭ) – arapun njic
{ro: ciorchinel}
{fr: grappillon de raisins}
{en: small bunch of grapes}

§ reapin (reá-pinŭ) sm reapinj (reá-pinjĭ) – (unã cu arapun)
ex: arupshu un reapin di-auã di pi pergurã

§ ripinidã (ri-pi-ní-dã) sf ripinidz (ri-pi-nídzĭ) – (unã cu arapun)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã