|
|
caimo
caimo (caĭ-mó) sm caimadz (caĭ-mádzĭ) – dureari mari, mirachi mari, ahti, cripari, nvirinari, etc.;
(expr: nj-am caimo = nj-pari arãu; nj-cadi greu (milii); nj-chicã; mi cãrteashti, jindusescu)
{ro: dorinţă vie; durere vie, păs}
{fr: désir; regret; vive douleur; peine}
{en: strong desire; deep pain}
ex: ari-arãu fãrã timo, s-hibã om fãrã caimo? (dureari, ahti?); plãngu ocljilj di caimo (mirachi greauã); tra sã-nj plãngu-a mei caimadz (durerli, cripãrli-a meali); si-nj ts-aspun caimadzlj-a mei (cripãrli, durerli, mirãchili-a meali); amirãlu caimo sh-u-avea
(expr: lj-pãrea arãu, s-avea faptã pishman)
§ camo (ca-mó) sm camadz (ca-mádzĭ) – (unã cu caimo)
§ caimen (caĭ-ménŭ) adg caimenã (caĭ-mé-nã), caimenj (caĭ-ménjĭ), caimeni/caimene (caĭ-mé-ni) – tsi s-aflã tu-unã halã urutã; tsi ari mash cripãri shi taxirãts; cari nu-ari tihi tu banã; maimen, mãrat, marat, mbogru, cacomir, capsuman, cob, corbu, dholj, dhistih, gramen, gal, lai, tihilai, morvu, ohru, piscatran, shcret, tumsu, tumtu, etc.
{ro: sărman, sărac, biet, nenorocit}
{fr: pauvre, infortuné, malheureux}
{en: poor, unfortunate, unhappy}
ex: bati-ts, caimene (marate), tãmbãrãlu; ts-am spusã, caimene, s-nu fats ashi
§ maimen (maĭ-ménŭ) adg maimenã (maĭ-mé-nã), maimenj (maĭ-ménjĭ), maimeni/maimene (maĭ-mé-ni) – (unã cu caimen)
§ gramen (gra-ménŭ) adg gramenã (gra-mé-nã), gramenj (gra-ménjĭ), grameni/gramene (gra-mé-ni) – (unã cu caimen)
ex: tsi ti fats gramenã (lae, maratã)? iu tsã scots caplu tora?
amar1
amar1 (a-márŭ) sm fãrã pl – dureari sufliteascã (un dor greu tu suflit); mãrazi, cãnjinã, amãrãciuni, cripari, etc.
{ro: amar, amărăciune}
{fr: amertume, chagrin}
{en: sadness}
ex: di tru a arniului amar (mãrazi, cãnjinã); amar di (multã shi greauã) neauã
§ amar2 (a-márŭ) adg amarã (a-má-rã), amari (a-márĭ), amari/amare (a-má-ri) – tsi ari gustul (lizetea) a hearãljei (a pilonjlui, a sulfat-lui/chininãljei); amãros, merahun
{ro: amar (gustul)}
{fr: amer, funeste}
{en: bitter}
ex: yitria tsi nj-ari scriatã easti amarã fãrmac; merlu tsi mãcai eara amar; amari lucri; cari nu gustã amarlu (un lucru amar) nu shtii tsi easti zahãrea; lãcrinj amari; lu-arsi amarlu (di moarti) gãgosh
§ amãros (a-mã-rósŭ) adg amãroasã (a-mã-rŭá-sã), amãrosh (a-mã-róshĭ), amãroasi/amãroase (a-mã-rŭá-si) – (unã cu amar2)
ex: pilonj amãros
§ amar3 (a-marŭ) adv – cu amãrãciuni
{ro: amar}
{fr: amèrement, péniblement}
{en: with sadness}
ex: si-nj lu cãntsã tini-amar
§ amãrãciuni1/amã-rãciune (a-mã-rã-cĭú-ni) sf amãrãciunj (a-mã-rã-cĭúnjĭ) – starea di mãrinari tsi u-ari un cãndu pati tsiva (cãndu easti tu jali, etc.); dor greu, mãrinari, mãrãnari, amãrami, amãreatsã, cripari, caimo, jali, nvirinari, nvirari, stinuhurii, sicleti, mãrazi, cãnjinã, virin
{ro: amărăciune}
{fr: chagrin}
{en: sadness}
ex: aeshti doi anj avu, mãrata, multi amãrãciunj (cripãri, siclets)
§ amãreatsã1 (a-mã-reá-tsã) sf amãrets (a-mã-rétsĭ) shi amãretsuri (a-mã-ré-tsurĭ) – (unã cu amãrãciuni1)
§ amãrami1/amãrame (a-mã-rá-mi) sf fãrã pl – (unã cu amãrãciuni1)
ex: multã amãrami aduchescu
§ amãrari3/amãrare (a-mã-rá-ri) sf amãrãri (a-mã-rắrĭ) – (unã cu amãrãciuni1)
arãu1
arãu1 (a-rắŭ) sn arãuri (a-rắ-urĭ) – apa tsi s-adunã dit izvuri shi ploai sh-cari curã tu-unã vali cãtã tu-amari; rãu, flumin; (fig:
1: arãu = multeatsã, lucru multu (ca apa di la-arãu); expr:
2: l-lja arãulu = l-lja apa di-arãu, lu-aflã taxirãtsli, lj-cad multi ghideri pri cap;
3: arãu tsi doarmi = arãu cu apa tsi curã lishor;
4: nica nu-agiumsi la-arãu shi-sh sculã poljli = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi fatsi (tsi sã ndreadzi trã) un lucru cãndu nu easti ninga oara s-lu facã)
{ro: râu, fluviu}
{fr: rivière, fleuve; foule}
{en: river; crowd}
ex: ficiorlu lo apã di la arãu; tricum pisti un arãu mari; cãt loa s-li treacã, li nica arãulu; arãulu dinãcali dipusi sh-cama multu; arãulu dipus, buciunj vai aducã; arãurli si zgrumã di apã multã; arãurli va strãcheascã; easti-arãu fãrã thimo, s-hibã sh-om fãrã caimo?; fãlcarea tutã s-yinã-arãu (fig: ca un arãu, multã sh-dipriunã); arãu (fig: multã, ca arãulu) ãlj fudzea sudoarea
§ rãu1 (rắŭ) sn rãuri (rắ-urĭ) – (unã cu arãu1)
§ arãuredz1 (a-rã-u-rédzŭ) vb I arãurai (a-rã-u-ráĭ), arãuram (a-rã-u-rámŭ), arãuratã (a-rã-u-rá-tã), arãurari/arãurare (a-rã-u-rá-ri) – cur ca apa dit un arãu
{ro: curge ca un rîu}
{fr: couler comme une rivière}
{en: run as a river}
ex: lãcrinjli arupsirã arãu shi nj-arãurarã fatsa; lãcrinjli acãtsarã s-nji arãureadzã fatsa
§ arãurat1 (a-rã-u-rátŭ) adg arãuratã (a-rã-u-rá-tã), arãurats (a-rã-u-rátsĭ), arãurati/arãurate (a-rã-u-rá-ti) – tsi curã (ari curatã) ca un arãu
{ro: curs (ca rîul)}
{fr: coulé (comme une rivière)}
{en: run (as a river)}
§ arãurari1/arãurare (a-rã-u-rá-ri) sf arãurãri (a-rã-u-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu arãureadzã
{ro: acţiunea de a curge ca un rîu}
{fr: action de couler comme une rivière}
{en: action of running as a river}
cãhãri/cãhãre
cãhãri/cãhãre (cã-hắ-ri) sf cãhãri (cã-hắrĭ) – cãnjina, dureari sufliteascã tsi u-aducheashti omlu cãndu pati tsiva (cãndu easti tu jali, etc.); dor greu, cãnjinã, mãrinari, mãrãnari, amãreatsã, amãrãciuni, amãrami, cripari, caimo, jali, mãrazi, virin, nvirinari, nvirari, stinuhurii, sicleti
{ro: mâhnire profundă}
{fr: grande affliction; malheur}
{en: deep sorrow; misfortune}
ex: cadãnili, di cãhãri (caimo, cãnjinã), sh-frãngu mãnjli; muri di cãhãri
cãnjinã1
cãnjinã1 (cã-njí-nã) sf cãnjini/cãnjine (cã-njí-ni) – starea di dureari sufliteascã tsi u-ari cariva cãndu pati tsiva (cãndu easti tu jali, etc.); dor greu, mãrinari, mãrãnari, amãreatsã, amãrãciuni, amãrami, cripari, caimo, jali, mãrazi, virin, nvirinari, nvirari, sti-nuhurii, sicleti
{ro: mâhnire, tristeţe, întristare}
{fr: affliction, chagrin, tristesse, peine}
{en: sorrow, sadness, gloom, pain}
ex: Toli gri cu mari cãnjinã (amãrami); cutslji, frãmtsã di cãnjinã (caimo); di nj-alãsã cãnjina (dorlu, durearea); tsi-nj dai ahãtã cãnjinã (amãreatsã, nvirinari)?
§ cãnjisescu (cã-nji-sés-cu) vb IV cãnjisii (cã-nji-síĭ), cãnjiseam (cã-nji-seámŭ), cãnjisitã (cã-nji-sí-tã), cãnjisiri/cãnjisire (cã-nji-sí-ri) – aduchescu (icã fac pri altu s-aducheascã) unã dureari sufliteascã (un dor greu tu inimã, unã mãrazi, cãnjinã, amãreatsã, cripari, etc.); ãnj chicã greu; ãnj lãescu inima; lãescu tu hicati; mãrãnedz, mãrinedz, amãrãscu, nvirinedz, nviredz, crep, nfushtedz, pãrãpunjisescu
{ro: amărî, mâhni, întrista, îndurera}
{fr: s’affliger, s’attrister, se chagriner}
{en: sadden, grieve, distress}
ex: s-mindui cã, poati, cãnjisescu (lã chicã greu, pãrãpunjisescu) ficiorlji; iu ncãnea shi iu cãnjisea (s-amãra); mama-lj cripa shi cãnjisea; nã dzuã, cum cãnjisea (trãdzea caimolu) singurã
§ cãnjisit (cã-nji-sítŭ) adg cãnjisitã (cã-nji-sí-tã), cãnjisits (cã-nji-sítsĭ), cãnjisiti/cãnjisite (cã-nji-sí-ti) – tsi aducheashti unã dureari sufliteascã (un dor greu tu inimã, unã mãrazi, cãnjinã, amãreatsã, cripari, etc.); tsi-lj chicã greu; tsi-lj s-ari lãitã inima; lãit tu hicati; mãrãnat, mãrinat, amãrãt, nvirinat, nvirat, cripat, nfushtat, pãrãpunjisit
{ro: amărât, mâhnit, întristat, îndurerat}
{fr: affligé, attristé, atterré, triste, désolé}
{en: saddened, sad, grieved, distressed}
ex: un suflit cãnjisit (mãrinat, nvirinat); nu chica sãndzi, ahãt cãnjisit (cu caimo) eara; nji scriash cãnjisiti (nvirinati, duriroasi) zboarã
§ cãnjisiri/cãnjisire (cã-nji-sí-ri) sf cãnjisiri (cã-nji-sírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu aducheashti (icã fatsi pri altu s-aducheascã) unã dureari sufliteascã (un dor greu tu inimã, unã mãrazi, cãnjinã, amãreatsã, cripari, etc.); mãrãnari, mãrinari, amãrãri, nvirinari, nvirari, cripari, nfushtari, pãrãpunjisiri
cemir
cemir (cé-mirŭ) sn fãrã pl – unã lugurii cari, cãndu intrã tu truplu a omlui (prit gurã, cheali, ntsãpari, etc.) lj-fatsi multu arãu (poati s-lj-aducã sh-moartea!); fãrmac, gãfã, ncemir, ciomir, axif (fig:
1: cemir = starea di mãrinari tsi u-ari un cãndu pati tsiva, cãndu easti tu jali, etc.; dor greu, mãrinari, mãrãnari, amãrãciuni, amãrami, amãreatsã, cripari, caimo, jali, nvirinari, nvirari, stinuhurii, sicleti, mãrazi, cãnjinã; expr:
2: mãcã un cemir = mãcã multu di multu)
{ro: venin, otravă}
{fr: venin, poison}
{en: venom, poison}
ex: fãrmac sh-cemir s-tsã si facã mãcarea; mãcã un cemir
(expr: mãcã multu! sã-lj si facã fãrmac!)
§ ncemir (ncé-mirŭ) sn fãrã pl – (unã cu cemir)
§ ceamer (cĭá-merŭ) sn fãrã pl – (unã cu cemir)
§ ciomir (cĭó-mirŭ) sn fãrã pl – (unã cu cemir)
ex: tsi u vreai ahãt ciomir (atsel fãrmac) di apã?; nu-nj dats ciomir (fãrmac) ma ghini?
§ ncioamir (ncĭŭá-mirŭ) (mi) vb I nciumirai (ncĭu-mi-ráĭ), nciumiram (ncĭu-mi-rámŭ), nciumiratã (ncĭu-mi-rá-tã), nciumira-ri/nciumirare (ncĭu-mi-rá-ri) – dau fãrmac a unui; vatãm cariva dãnda-lj fãrmac; ncimiredz, nciumiredz, nciomir, nfarmãc, nfãrmãcusescu, farmãc, fãrmãcusescu; (fig: ncioamir = aduchescu (icã fac pri altu s-aducheascã) unã dureari sufliteascã (un dor greu tu inimã, unã mãrazi, cãnjinã, amãreatsã, cripari, etc.); ãnj chicã greu; ãnj lãescu inima; lãescu tu hicati; mãrinedz, mãrãnedz, amãrãscu, nfushtedz, cãnjisescu, nvirinedz, nviredz, crep, pãrãpunjisescu)
{ro: otrăvi; mâhni, întrista}
{fr: (s’)envenimer, (s’)empoisonner; affliger, attrister}
{en: poison; sadden, grieve, distress}
§ nciomir (ncĭó-mirŭ) (mi) vb I nciumirai (ncĭu-mi-ráĭ), nciumiram (ncĭu-mi-rámŭ), nciumiratã (ncĭu-mi-rá-tã), nciumira-ri/nciumirare (ncĭu-mi-rá-ri) – (unã cu ncioamir)
§ nciumiredz (ncĭu-mi-rédzŭ) (mi) vb I nciumirai (ncĭu-mi-ráĭ), nciumiram (ncĭu-mi-rámŭ), nciumiratã (ncĭu-mi-rá-tã), nciumirari/nciumirare (ncĭu-mi-rá-ri) – (unã cu ncioamir)
dolj1
dolj1 (dóljĭŭ) adg dolji/dolje (dó-lji), dolj (dóljĭ), dolji/dolje (dó-lji) – (zbor, purtari, etc.) tsi s-fatsi ndilicat sh-cu multã vreari (dultseami, dor, mãrazi, hãidipsiri, caimo, etc.); dultsi, adiljos, diznjirdãtor, zdruditor, etc.
{ro: duios}
{fr: doux, tendre}
{en: soft, tender, loving}
ex: dolja-a (ndilicata, dultsea-a) mea di sorã; doljlu-nj Liunida; dolja-nj (dultsea-nj) nveastã s-nu-nj mi-alasã; dolja-ts di mai; alavdã dolja Shanã
§ duljat (du-ljĭátŭ) adg duljatã (du-ljĭá-tã), duljats (du-ljĭátsĭ), duljati/duljate (du-ljĭá-ti) – cari nu-ari tihi tu banã; tsi s-aflã tu-unã halã urutã; tsi ari mash cripãri shi taxirãts; dholj, dhistih, mãrat, marat, corbu, curbishan, mbogru, bogru, cacomir, cob, gramen, gal, lai, tihilai, lipisit, morvu, nvapsu, ohru, piscatran, pustu, shcret, etc.
{ro: sărman, biet, sărac, nenorocit}
{fr: pauvre, infortuné, malheureux}
{en: poor, unfortunate, unhappy}
ex: nãsã nu shtea duljatlu (maratlu) tsi-avea; duljatlu (corbul di) tatã zurlusi; duljata-lj (corba-lj) di mamã, plãndzea tut chirolu; duljatslji di (lailji) pãrintsã trapsirã multi; mami duljati (lipisiti); nu-nj dã di mãrazi, duljatlu-ji (maratlu-nj) di mini
§ dolj2 (dhóljĭŭ) adg dolji/dolje (dhó-lji), dolj (dhóljĭ), dolji/dolje (dhó-lji) – (unã cu duljat)
ex: dolja (mãrata, corba) di tini!
dor2
dor2 (dórŭ) vb II durui (du-rúĭ), duream (du-reámŭ), durutã (du-rú-tã), dureari/dureare (du-reá-ri) – aduchescu multã vreari trã cariva; agãchipsescu, agãpisescu, agãpsescu, alãghescu, alughescu, vilisescu, etc.;
(expr:
1: mi doari buriclu trã cariva = lu am (u am) tu mari vreari;
2: mi doari inima = mi-ariseashti multu)
{ro: dori, voi}
{fr: desirer, aimer, être affligé}
{en: love, desire}
ex: mã-sa ca mumã, durea (vrea multu) sã-l bashi; durea (vrea multu, avea mari mirachi) s-aibã un ficior; el ashi s-agiungã durea (vrea); muma doari (viliseashti); nj-am nã mumã tsi-nj mi doari (mi va multu); mash tini shtii cãt doari (multu va) mama; ma doari (ari mirachea) s-mi veadã; inima-lj doari trã (aducheashti un pon trã; icã expr: mi-arãseashti multu pri) mini; fumealja s-doari (s-va multu); picurarlu s-vrea shi s-durea (vrea multu) mash cu cãsharlu; dor (voi, am mirachea) tra s-mor; di nu-l dori (vrei) di vrei s-lu-alash?; s-doari (s-va multu) loclu-ts, s-doari vatra pãrinteascã, s-dor oaminjlji a tãi; di oara tsi u vidzu, acãtsã sã-l doarã buriclu
(expr: nchisi s-u aibã tu vreari, ãlj cãdzu tu vreari)
§ durut2 (du-rútŭ) adg durutã (du-rú-tã), duruts (du-rútsĭ), duruti/durute (du-rú-ti) – tsi-aducheashti unã vreari; tsi easti multu vrut; alãghit, alughit, vilisit, agãpisit, etc.; dash, dashur, ahar, ahãr, vrut, scumpu, sãrmai
{ro: iubit, drag, duios}
{fr: désiré, aimé, aimant, cher; chéri}
{en: dear, beloved, loved}
ex: noi him duruts dupã (noi ãlj vrem multu) oaminjlji a noshtri; s-eara durutã trã noi (s-nã vrea sh-ahãt multu), cãtse nu yinea s-nã veadã?; vrutlu sh-durutlu a meu hilj; si-nj alash durutlu (vrutlu) tatã; duruts (vruts) armãnj; sh-nji ciuciurã un grai durut (multu vrut, dultsi); muma easti durutã (easti cu multã vreari); tsi durutã (dultsi, tsi-aspunea multã vreari) s-videa atumtsea fatsa-a ljei; durut ea tut strigã
§ durea-ri2/dureare (du-reá-ri) sf dureri (du-réri) – atsea tsi fatsi un cãndu aducheashti multã vreari trã cariva; agãchipsiri, agãpisiri, agãpsiri, alãghiri, alughiri, vilisiri, etc.
{ro: acţiunea de a iubi; iubire}
{fr: action de desirer, de sentir amour, d’être affligé}
{en: action of loving}
fãrmac1
fãrmac1 (fãr-mácŭ) sn fãrmatsi/fãrmatse (fãr-má-tsi) – unã lugurii cari, cãndu intrã tu truplu a omlui (prit gurã, cheali, ntsãpari, etc.), lj-fatsi multu arãu (shi poati s-lj-aducã pãnã sh-moartea); gãfã, cemir, ncemir, ciomir, axif, virin, etc.; (fig:
1: fãrmac: (i) (ca adg) amar, lucru amar, ca fãrmaclu; (ii) starea di mãrinari tsi u-ari un cãndu pati tsiva, cãndu easti tu jali, etc.; dor greu, mãrinari, mãrãnari, amãrãciuni, amãrami, amãreatsã, cripari, caimo, jali, nvirinari, nvirari, stinuhurii, sicleti, mãrazi, cãnjinã; expr:
2: scoati fãrmac din gurã = scoati mash zboarã arali din gurã, amari ca di fãrmac;
3: fãrmac s-tsã si facã = aesti tsi featsish s-ts-aducã mash cripãri;
4: fãrmac va-ts easã tuti = va li plãteshti tuti cu lãetsli tsi va tsã cadã pri cap)
{ro: otravă, amărăciune}
{fr: poison, amertume, peine, chagrin}
{en: poison, bitterness, sadness}
ex: va s-vã bagã fãrmac tu dultsi, tu apã, shi tu arãchii; biui fãrmac; lj-arucã fãrmac tu yin; sharpili ari fãrmac (virin); fãrmac shi ncemir s-tsã si facã; pãnea tsi u mãca, fãrmac shi noduri ãlj si dutsea; cãndu gustã mãyirlu, fãrmac (fig: amar)! nu s-bãga n gurã; lj-ded fãrmac
(expr: lj-adush mãri cripãri); fãrmac
(expr: zboarã amari) scutea el din gurã, cãndu u dishcljidea; cãti fãrmatsi (fig: cripãri) nu-am traptã!; nãpoi suntu fãrmatsili (fig: amãrãciunjli, cripãrli); fãrmaclu (virinlu, cripãrli), tu coadã; s-agãrshascã cripãrli, shi s-neacã fãrmatsili, si dutsi s-tragã nã chicã di yin; avdzãndalui aestã tatã-su, fãrmac s-featsi
§ farmac (fár-macŭ) sn farmatsi/farmatse (fár-ma-tsi) – (unã cu fãrmac1)
ex: di nj-alãsã cãnjina shi farmatsili (fig: cripãrli, nvirinãrli) sutsatã
§ farmuc (fár-mucŭ) sn farmutsi/farmutse (fár-mu-tsi) – (unã cu fãrmac1)
§ fãrmac2 (fãr-mácŭ) sn fãrmatsi/fãrmatse (fãr-má-tsi) – earbã nfãrmãcoasã tsi sh-u-adutsi cu trifoljlu, tsi ari lilici galbini sh-cari poati s-li vatãmã oili tsi u mãcã
{ro: un fel de plantă otrăvitoare}
{fr: plante à fleure jaune ressemblent au trèfle qui peut empoisonner les moutons qui en mangent}
{en: poisonous plant with yellow flowers, resembling the clover, that may kill the sheep eating it}
caimó
RO:durere sufletească
EN:suffering
FR:chagrin, regret
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015