DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cafe

cafe (ca-fé) sm cafedz (ca-fédzĭ) shi cafeadz (ca-feádzĭ) shi cafadz (ca-fádzĭ) – arburic (arburili di cafe/cafei) dit locurli caldi, cu boea tsi poati s-agiungã pãnã la 6-10m, cu frãndzã tsi sta daima verdzã, tsi fatsi (dauã ori tu an) lilici albi (cari crescu la sumsoara frãndzãlor), sh-cari da fructi aroshi ca cireashili (cu dauã simintsã); simintsa-a arburiclui di cafe, tsi easti nvãlitã cu unã coaji subtsãri sh-sãnãtoasã cari, dupã dizbiliri, agiungu gãrnutsãli di cafe tsi s-vindu tu ducheani; pulbirea lai, faptã dupã mãtsinarea-a gãrnutsãlor arsi di cafe; biutura adratã dit aestã pulbiri (multu cãftatã sh-biutã di dunjai, faptã dit aestã pulbiri heartã cu apã (tu cari s-adavgã, multi ori, zahari, lapti shi alti lugurii tsi va-lj da unã aromã sh-nustimadã vrutã); cafei, lai; (fig: cafei = bãhcishi)
{ro: cafea}
{fr: café}
{en: coffee}
ex: vidzutã ghighifteascã, namea-amirãreascã (angucitoari: cafelu); filgeani di cafe; lai easti cafelu, ma easti bun; cafe amar, cafe dultsi, bea-ts cafelu sh-fudz!

§ cafei/cafee (ca-fé-i) sf cafei (ca-féĭ) – (unã cu cafe)
ex: cafeea shi shicherlu scunchirã; nã deadi cãti unã cafei cu lapti; ligã tu mãndilã trei simintsã di bumbac sh-trei gãrnutsã di cafei; lj-deadi unã cafei (fig: bãhcishi)

§ cafebric (ca-fé-bricŭ) sn cafebritsi/cafebritse (ca-fé-bri-tsi) shi cafebricuri (ca-fé-bri-curĭ) – vas njic (ibric) tu cari s-fatsi cafelu; gisve, gisvei, gijve, gijvei, gigive, giugive, poci
{ro: ibric de cafea}
{fr: cafétière, marabout}
{en: coffee pot}

§ cafiniu (ca-fi-níŭ) adg cafinii (ca-fi-ní-i), cafinii (ca-fi-níĭ), cafinii (ca-fi-níĭ) – tsi ari unã hromã ca-atsea a cafelui; caferengiu
{ro: cafeniu}
{fr: café, brun, marron}
{en: coffee-colored, brown}
ex: nj-feci unã arobã cafinii (di hroma-a cafelui)

§ caferengiu (ca-fe-ren-gíŭ) adg caferen-gii/caferengie (ca-fe-ren-gí-i), caferengii (ca-fe-ren-gíĭ), caferengii (ca-fe-ren-gíĭ) – (unã cu cafiniu)

§ cafigi (ca-fi-gí) sm, sf cafi-gioanji/cafigioanje (ca-fi-gĭŭá-nji), cafigeadz (ca-fi-gĭádzĭ), cafi-gioanji/cafigioanje (ca-fi-gĭŭá-nji) – omlu (muljarea) tsi fatsi cafelu; atsel tsi ari unã ducheani iu vindi cafelu; atsel tsi lu-ariseashti cafelu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mescu

mescu (més-cu) vb III shi II miscui (mis-cúĭ), mishteam (mish-teámŭ), miscutã (mis-cú-tã), meashtiri/meashtire (meásh-ti-ri) shi mishteari/mishteare (mish-teá-ri) – dau (fac doarã) unã flurii a nveastãljei nauã; chirãsescu n casã (cafinei, hani, etc.) un oaspi cu unã cafei (putir cu apã-aratsi, putir di yin i arãchii, etc.); dau unã bãhcishi a atsilui tsi nj-adutsi unã hãbari bunã; dau bãhcishi-a ghiftsãlor tsi-nj cãntã mushat; fac unã doarã; chirãsescu; ghirnuescu
{ro: cinsti (trata) pe cineva cu o băutură; da un bacşiş}
{fr: préparer et servir un breuvage (boisson, café, etc.); donner un pourboire}
{en: treat somebody with a drink (coffee, wine, etc.); tip}
ex: nã miscurã (chirãsirã) un glico sh-cãti un yin; meashti, scumpã, meashti, meashti sh-mãnjli bashi; yinu, bashi-nj mãna si-nj ti mescu (s-tsã dau tsiva, unã lirã, unã doarã…); vrutã, tindi mãna ca s-ti mescu; cari s-meascã ghiftsãlj cu flurii; meshti (dã-nj nã sihãriclji) Zorã: tilegraf di la Tsulicã; nã venetcã, nunlu meashti; meashti-mi unã arãchii; miscui nveasta unã flurii; sh-la numtã sh-la pãtedz mi miscurã cumnatslji; lu miscu cu dauã liri ca s-lji da a lui dichi

§ miscut (mis-cútŭ) adg miscutã (mis-cú-tã), miscuts (mis-cútsĭ), miscuti/miscute (mis-cú-ti) – tsi-lj s-ari datã unã doarã (bãhcishi, sihãriclji, etc.) trã lucrul tsi lu-ari faptã; tsi fu chirãsit cu unã cafei (yin, arãchii, etc.) ca semnu di uspitsãlji; chirãsit, ghirnuit
{ro: cinstit (tratat) cu o băutură; căruia i s-a dat un bacşiş}
{fr: qui a été servi un breuvage (boisson, café, etc.); a qui on a donné un pourboire}
{en: treated with a drink (coffee, wine, etc.); tipped}
ex: fum miscuts (chirãsits) cu cãti-un yin

§ meashtiri/meashtire (meásh-ti-ri) sf meashtiri (meásh-tirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-meashti cariva; chirãsiri; ghirnuiri
{ro: acţiunea de a cinsti (trata) pe cineva cu o băutură; de a da un bacşiş; cinstire (tratare)}
{fr: action de préparer et servir un breuvage (boisson, café, etc.); de donner un pourboire}
{en: action of treating somebody with a drink (coffee, wine, etc.); of tipping; tip}
ex: meashtiri (chirãsea!): dzatsi oi vindush!; di la meashtiri avea adunatã vãrã sutã di flurii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

siri/sire

siri/sire (sí-ri) sf fãrã pl – mutrita tsi sh-u-arucã cariva tra s-veadã tsi s-fatsi (cã va sã shtibã, cã lu-ariseashti tsi veadi, etc.); catastasea sufliteascã tu cari s-aflã omlu tsi-arucã aestã mutritã; siiri, siryeani, videari, mutriri
{ro: contemplaţiune}
{fr: contemplation; action de regarder par curiosité ou par plaisir}
{en: contemplation; watching something for pleasure or curiosity}
ex: cu dulberea fatsi siri (mutreashti s-veadã tsi s-fatsi); shidea shi-lj fãtsea siri (sh-arca mutrita pri el, l-mutrea)

§ siiri/siire (si-í-ri) sf fãrã pl – (unã cu siri)
ex: dit munti, easti mushatã siirea la (mutrita tsi u-arcãm pri) cãsãbã; featsim siiri (glindisim cu mutrirea) la pihlivanj

§ siryeani/siryeane (sir-yĭá-ni) sf siryenj (sir-yĭénjĭ) – chefea (glindisirea, perieryia) tsi sh-u fatsi cariva cãndu mutreashti tsiva; shuitirea tsi sh-u fatsi cariva cu mutrita; priimnarea tsi u fatsi un tra si sh-treacã oarã (si s-njirã) shi s-li mutreascã locurli pri iu treatsi
{ro: distracţie (cu privirea), plimbare}
{fr: distraction en regardant, promenade}
{en: the amusement one has by watching, by walking}
ex: mi duc la siryeani; shedz shi fã siryeani (sh-mutrea)

§ siryinsescu (sir-yin-sés-cu) vb IV siryinsii (sir-yin-síĭ), siryinseam (sir-yin-seámŭ), siryinsitã (sir-yin-sí-tã), siryinsiri/siryinsire (sir-yin-sí-ri) – fac siryeani (siri, siiri); nj-aruc ocljul pri tsiva tra sã-nj treacã oara, s-fac chefi mutrindalui; glindipsescu, glindisescu
{ro: se distra cu privirea}
{fr: se distraire en regardant}
{en: be entertained by watching}
ex: s-duc tu misuhori la cafinei si siryinseascã (s-lã treacã oara, s-facã siryeani)

§ siryinsit (sir-yin-sítŭ) adg siryinsitã (sir-yin-sí-tã), siryinsits (sir-yin-sítsĭ), siryinsiti/siryinsite (sir-yin-sí-ti) – tsi fatsi (ari faptã) siryeani; tsi lj-ari tricutã oara, ari faptã chefi cu mutrita; glindipsit, glindisit
{ro: distrat cu privirea}
{fr: distrait en regardant}
{en: entertained by watching}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

urtac

urtac (ur-tácŭ) sm, sf, adg urtacã (ur-tá-cã), urtats (ur-tátsĭ), ur-tatsi/urtatse (ur-tá-tsi) – om cari s-acãtsã sots cu cariva tra s-facã un lucru deadun (s-ducã la idyea sculii, s-facã unã dari-loari, s-imnã idyea cali, etc.); tsi easti oaspi di-aproapea; sots, oaspi
{ro: tovarăş, prieten, asociat}
{fr: compagnon, camarade, ami, associé}
{en: companion, comrade, friend, associate}
ex: nã featsim urtats (sots); s-plãngã pri urtaclu (sotslu) a lor; nã acãtsãm urtats (sots) tra s-dishcljidem nã cafinei

§ urtãclãchi/urtãclãche (ur-tã-clắ-chi) sf urtãclãchi (ur-tã-clắchĭ) – doi i ma multsã oaminj tsi s-leagã s-facã daraveri deadun shi s-amintã paradz; parei di urtats tsi s-adunã s-facã tsiva (s-lucreadzã deadun, s-imnã, etc.); ceatã di oaminj tsi minduescu idyea soi shi s-leagã deadun tra s-facã tsiva; sutsatã, sinastrufii, cumpanii
{ro: tovărăşie; asociaţie}
{fr: camaraderie; association}
{en: companionship, comradeship; association}
ex: nu njardzi ghini urtãclãchea (sutsata, sinastrufia) cã nu suntu doilji pi-un zbor

§ urtauã (ur-tá-ŭã) sf urtali/urtale (ur-tá-li) shi urtãlj (ur-tắljĭ) – ceatã di sots (urtats, oaspits)
{ro: ceată, bandă}
{fr: troupe; corps}
{en: troop, band, throng}
ex: nã urtauã (ceatã di oaminj) tricu pri-aoa

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã