DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

burduljac

burduljac (bur-du-ljĭácŭ) sm burduljats (bur-du-ljĭátsĭ) – prici tsi sh-u-adutsi cu un shoaric cu arpiti, tsi bãneadzã cu bumbãrats, bubulits, mushti, etc., tsi sta dzua prit locuri ascumti, scutidoasi sh-azboairã di-aradã noaptea; pulj di noapti; nihtiridã, nihtire, bubureac, dobruljac, dubruljac, dubãrac;
(expr: oclji di burduljats = oclji ca ishits dit cafcalã, cãtã nafoarã)
{ro: liliac (animal)}
{fr: chauve-souris}
{en: bat}
ex: unã soi di dubruljac, burduljac, pulj a noaptiljei cari s-cljamã “vampir” (vombir)

§ dubruljac (du-bru-ljĭácŭ) sm dubruljats (du-bru-ljĭátsĭ) – (unã cu burduljac)

§ dobruljac (do-bru-ljĭácŭ) sm dobruljats (do-bru-ljĭátsĭ) – (unã cu burduljac)

§ bubureac (bu-bu-reácŭ) sm buburets(?) (bu-bu-rétsĭ) – (unã cu burduljac)

§ dubarac (du-ba-rácŭ) sm dubarats (du-ba-rátsĭ) – (unã cu burduljac)

§ dubãrac (du-bã-rácŭ) sm dubãrats (du-bã-rátsĭ) – (unã cu burduljac)
ex: spuni aushaticlu cã shoaritslji cari mãcã anafurã s-fac dubãrats; avea ocljilj di dubãrats (ca ishits dit cafcalã)

§ dubãrljac (du-bãr-ljĭácŭ) sm dubãrljats (du-bãr-ljĭátsĭ) – (unã cu burduljac)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cafcã

cafcã (cáf-cã) sf caftsi/caftse(?) (cáf-tsi) – oasili-a caplui tsi ncljid nãuntru midua-a prãvdzãlor sh-a omlui; cafcalã, cãpitsãnã, craniu, cãrapã, cãrãfetã, cãrfetã, cocã
{ro: craniu}
{fr: crâne}
{en: skull}
ex: furlu mãcã tu cafcã (cafcalã) di mortu

§ cafcalã (cáf-ca-lã) sf cafcali/cafcale (cáf-ca-li) –
1: oasili-a caplui tsi ncljid nãuntru midua-a prãvdzãlor sh-a omlui; cafcã;
2: guvili dit cafcã iu s-aflã ocljilj;
(expr: nu ved hãiri di oclji, va ved di cafcali? = macã nu-am tihi cu lucrili tsi au simasii, va s-am hãiri di lucrili fãrã simasii?)
{ro: craniu; orbită}
{fr: crâne; orbite}
{en: skull; eye socket}
ex:cafcalã (cafcã) di pravdã; ocljilj hiptsã tu cafcali; ocljilj si stricurarã tu cafcali; cu oclji intrats tu cafcali, ncãnea mãratlu dzuã sh-noapti; nu vidzum di oclji, ashtiptãm s-videm di cafcali?

§ cufculã (cuf-cú-lã) sf cufculi/cufcule (cuf-cú-li) – luguria cu cari s-acoapirã un lucru ca, bunãoarã, oulu, zmelciul, burlida, etc.; gãoaci (di ou), gãoalji, guoalji, goalji, etc.
{ro: găoace}
{fr: coque; coquille; conque}
{en: shell (of egg, snail, oyster, etc.)}
ex: gljinda sh-ari cufcula-a ljei

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cap

cap (cápŭ) sn capiti/capite (cá-pi-ti) – partea di nai ma nsus a trup-lui di om iu s-aflã ncljisã midua (acupiritã prisuprã di per, sh-cu fatsa iu s-aflã ocljilj, narea, urecljili, gura, etc.); (fig:
1: cap = atsel tsi easti ma mari tu-unã parei di oaminj, cãp, cãpii, ma marli, mãimar; expr:
2: cap-di-cãni = yeatsã (hiintsã) dit pãrmiti tsi easti ca unã soi di lamnji cu truplu di om shi caplu di cãni;
3: cap di alj (tseapã, prash) = arãdãtsina-a aljlui (a tseapãljei, a prashlui) tu cari s-aflã partea tsi s-mãcã (dupã tsi easti curat di peaji);
4: nu-ari nitsiun cap di alj = easti multu ftoh, cã nu-ari macar un cap di alj tra s-mãcã;
5: cap di cãshcãval = aroatã ntreagã di cãshcãval;
6: cap di tsãtsã = gurgulj, chipita-a tsãtsãljei (dit cari sudzi njiclu, laptili di mumã);
7: cap di-arãu = ahiursiri di-arãu, izvur;
8: caplu-a corlui = atsel tsi s-aflã tu nchisita (caplu) a corlui shi, giucãndalui, lu tradzi dupã el;
9: cap di vearã, a vearãljei = nchisita, intrata-a vearãljei;
10: cap di paradz, cap = capital, capitalj, paradz bãgats tu-unã alishvirishi;
11: (ljau, ahiursescu, apãrnjescu) di la cap = nchisescu ditu-ahiurhitã;
12: cap di carni = cap lishor, tsi nu mindueashti ghini;
13: cap di gai = om tsi easti niheamã ca glar, lishor di minti, etc.;
14: cap di cheatrã, cap gros; cap greu; cap di tar (di crinã, di grij, di shinic, di tãgari, di mulari, di schizari, di ghegan, di vurgar, etc.) = om tsi easti cãpos, tsi u tsãni pi-a lui sh-atumtsea cãndu tuts alantsã dzãc altã soi, tsi nu para easti dishteptu, tsi-aducheashti greu sh-peanarga atseali tsi-lj si dzãc, etc.;
15: cap gol = (i) cap neacupirit di mãndilã i cãciulã shi (ii) un tsi nu-ari tsiva n cap, tsi nu mindueashti ghini, tsi easti lishor tu minti, glar;
16: dupã cap sh-cãciula = cata cum easti omlu, ashi-lj si uidisescu tuti;
17: nu-am minti n cap = (i) hiu multu nvirinat; (ii) nu minduescu (giudic) ghini, glãrii di minti di fac ahtãri glãrinj, etc.;
18: caplu fatsi, caplu tradzi; cap ai, tsi u vrei mãdua?; cap ai, minti tsi-ts lipseashti!; iu nu-i cap, cavai di cicioari = zbor tsi s-dzãtsi a unui tsi pati tsiva, cãndu lucrili-lj si duc tuti anapuda shi (i) cãndu stepsul easti a lui, (ii) cãndu li fatsi tuti lucrili dupã mintea-a lui, fãrã sã ntreabã pri altu, (iii) cãndu nu s-mindueashti ghini ninti ca s-lu facã un lucru, etc.;
19: pãnã s-nu dai cu caplu di praglu di nsus, nu vedz praglu di nghios; cari sh-bati caplu la praglu di nsus, mutreashti la praglu di nghios = zborlu tsi-lj si dzãtsi a unui tsi u bagã mintea mash dupã tsi-l pati un lucru, tsi nu shtii ca si s-afireascã pãnã cãndu nu u pati ninti;
20: caplu tsi nu ntreabã multi vai tragã = zborlu tsi-lj si dzãtsi a unui tsi nu caftã urnimii di la altsã, ninti ca s-lu-adarã un lucru;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãrãfetã

cãrãfetã (cã-rã-fé-tã) sf cãrãfeti/cãrãfete (cã-rã-fé-ti) shi cãrãfets (cã-rã-fétsĭ) – partea di ma nsus a truplui di om iu s-aflã ncljisã midua (acupiritã prisuprã di per shi n fatsã cu oclji, nari, ureclji, gurã, etc.); oasili-a caplui di om sh-di prãvdzã tsi ncljid nãuntru midua; cap, cãrfetã, cãpitsãnã, cãpãtsãnã, craniu, cafcalã, cafcã, cãrapã, cocã, cofã, ciufutinã, ftinã, puscar, cãrtsunã, ciuturã, curcubetã;
(expr:
1: cãrãfetã groasã (di crinã, di shinic, di tãgari, vurgãreascã, etc.) = om tsi nu para easti dishteptu, tsi-aducheashti greu, tsi easti cãpos, tsi u tsãni pi-a lui sh-atumtsea cãndu tuts alantsã dzãc altã soi, etc.;
2: ãnj talji cãrãfeta = aduchescu lishor tsi-nj si dzãtsi, nu-nj yini greu;
3: u bag tu cãrãfetã = u-aduchescu sh-u bag ghini tu minti tra s-nu u-agãrshescu;
4: nj-umplu carafeta = mi cãndãrsi)
{ro: craniu, cap}
{fr: crâne, tête, caboche}
{en: skull, head}
ex: lo dauãli cãrãfets (capiti, cafcali, cranii) di mortu; ahãt ãlj tãlja cãrãfeta
(expr: ahãt putea el s-aducheascã); iu s-lji s-umplã cãrãfetea-lj
(expr: iu s-lu facã s-aducheascã, s-lu bagã di cali, s-lu cãndãrseascã); scoasi cãrãntana dit pungã-lj, lj-u deadi s-acumpãrã tsi-lj talji cãrãfeta (cum va-lj va mintea, inima, cum va sã shtibã, cum va s-aleagã el)

§ cãrfetã (cãr-fé-tã) sf cãrfeti/cãr-fete (cãr-fé-ti) shi cãrfets (cãr-fétsĭ) – (unã cu cãrãfetã)

§ cãra-pã (cã-rá-pã) sf cãrapi/cãrape (cã-rá-pi) shi cãrãchi (cã-rắchĭ) – oasili-a caplui di om sh-di prãvdzã tsi ncljid nãuntru midua; cãpitsãnã, cãpãtsãnã, craniu, cafcalã, cafcã, cãrãfetã, cãrfetã, cocã, cofã
{ro: craniu}
{fr: crâne}
{en: skull}

§ cãrtsunã2 (cãr-tsú-nã) sf cãrtsuni/cãrtsune (cãr-tsú-ni) – (unã cu cãrãfetã)

§ ciufutinã (cĭu-fu-tí-nã) sf ciufutini/ciu-futine (cĭu-fu-tí-ni) – (unã cu cãrãfetã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cocã1

cocã1 (có-cã) sf fãrã pl – partea di ma nsus a truplui di om iu s-aflã ncljisã midua (acupiritã prisuprã di per shi n fatsã cu oclji, nari, ureclji, gurã, etc.); oasili-a caplui di om sh-di prãvdzã tsi ncljid nãuntru midua; cap, cãrãfetã, cãrfetã, cãpitsãnã, cãpãtsãnã, craniu, cafcalã, cafcã, cãrapã, cofã, ciufutinã, ftinã, puscar, cãrtsunã, ciuturã, curcubetã;
(expr:
1: ãnj talji coca = nu hiu glar, nu-nj yini greu s-aduchescu;
2: nu ari miduã tu cocã = nu giudicã ghini, nu-aducheashti lishor;
3: u bag tu cocã = u-aduchescu sh-u bag ghini tu minti tra s-nu u-agãrshescu)
{ro: craniu, cap}
{fr: crâne, tête}
{en: skull, head}
ex: u bãgã sh-aestã tu cocã
(expr: u-aduchi ghini tra s-u tsãnã minti shi s-nu u-agãrshascã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãduã2

mãduã2 (mã-dú-ŭã shi mã-dú-ã) sf mãduã (mã-dú-ŭã shi mã-dú-ã) shi mãdui (mã-dúĭ) – luguria moali tsi umpli cafcala-a caplui sh-iu s-aflã mintea-a omlui; miduã, minduã, midulj, crier; (fig:
1: mãduã = minti, dishtiptãciuni; expr:
2: li bag tu mãduã = li bag tu minti, aduchescu, nu va li-agãrshescu;
3: nu-ari mãduã (n cap), easti fãrã mãduã, lj-lipseashti mãdua = nu-ari minti, nu giudicã ghini, nu para easti dishteptu, easti ca glar;
4: nj-scoasi (njishcã) mãdua = nj-scoasi mintea, mi glãri di minti;
5: nj-si vearsã mãdua = nji sã nfarmãcã, nj-u cher mintea)
{ro: creier}
{fr: cervelle}
{en: brain}
ex: tãtsets, cã-nj scoasit mãdua (miduljlu, crierlu; icã expr: mi glãrit di minti cu aurlãrli-a voastri); aflã-lj dzua, scoati-lj mãdua; ficiorlu li bãgã tu mãduã (tu crier; icã expr: li aduchi ghini sh-nu va li agãrshascã); om fãrã mãduã
(expr: tsi nu-ari minti, tsi nu easti sh-ahãt dishteptu); lj-si virsã mãdua
(expr: shi nfãrmãcã mintea, sh-chiru mintea); cari ãlj lipsea mãdua
(expr: cari nu-avea minti); nu-ari mãduã tu cocã
(expr: nu-ari minti n cap, nu easti dishteptu)

§ miduã2 (mi-dú-ŭã shi mi-dú-ã) sf miduã (mi-dú-ŭã shi mi-dú-ã) shi midui (mi-dúĭ) – (unã cu mãduã2)
ex: nu lipseashti ficiorlji s-mãcã miduã cã nu nveatsã carti; nj-si njishcã midua
(expr: mi glãreashti di minti)

§ minduã2 (min-dú-ŭã shi min-dú-ã) sf minduã (min-dú-ŭã shi min-dú-ã) shi mindui (min-dúĭ) – (unã cu mãduã2)

§ midulj (mi-dúljĭŭ) sn midulji/midulje (mi-dú-lji) – (unã cu mãduã2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

oclju

oclju (ó-clju) sm oclji (ó-clji) – un di dauãli mãdulari dit fatsa-a omlui cu cari el veadi tsi s-fatsi deavãrliga; (fig:
1: oclju = (i) videari, lunjinã; (ii) yilii, matuyeali; (iii) bãshari (pi oclju); expr:
3: oclju di lãpudã = alatslu di la lãpudã tsi sh-u-adutsi cu ocljul;
3: oclju di tisagã = unã di dauãli giumitãts di tisagã (ureclji), di-unã parti sh-di-alantã ca dauã gechi, tu cari s-bagã lucri;
4: oclju di moarã = arocutlu di cheatrã di la moarã cu cari s-chiseadzã grãnili;
5: ocljul di oi = nai ma buna oai;
6: oclji di dubãrac = oclji ca ishits dit cafcalã, cãtã nafoarã, ca ocljilj di dubãrac, burduljac;
7: ari ocljiu di ornju = veadi multu ghini, di multu diparti, ca ornjul;
8: nj-aruc ocljilj, trag cu ocljul = mutrescu;
9: peanã di oclju = perlji njits tsi s-aflã la mardzinea-a cãpachiljei di oclju; cãpachea di oclju; dzeana di oclju;
10: cãpachi di oclju; dzeanã di oclju = chealea (cu peri tu mardzinea di nghios a ljei) cu cari s-acoapirã ocljul cãndu omlu va s-lu ncljidã (tra s-doarmã, s-nu veadã tsiva, etc.); peanã di oclji;
11: nj-pascu ocljilj = mutrescu cu cãshtigã, pristi tut;
12: dau ocljilj cu cariva; dau cu ocljilj di cariva = l-ved; mi ved (mi-adun) cu cariva;
13: dau ocljilj = bitisescu;
14: nj-alghescu (nj-ascapirã) ocljilj (ti cariva, ti-un lucru) = voi multu; nj-easti multu dor (di cariva); am multu-ananghi di-atsel lucru;
15: nj-alghescu ocljilj (dupã ea); u voi ca ocljilj din cap; u mãc (sorbu, beau) cu ocljilj; u hascu ntr-oclji; lj-fac ocljilj bãcãri (dupã ea); etc. = u voi multu di multu, ca lucrul tsi-am ma scumpul tu lumi; mor sh-cher dupã nãsã;
16: s-ts-algheascã ocljilj = s-urgheshti;
17: lj-gioacã (lj-ascapirã) ocljilj (di dishteptu tsi easti) = easti multu dishteptu (shpirtu, pirã, foc), itru;
18: dau oclji a unui, lj-dishcljid ocljilj = l-fac s-aducheascã, lu nvets tsi s-facã;
19: easti cu patru oclji = easti multu nvitsat, ari faptã multsã anj tu sculii shi nvitsã multã carti;
20: nj-am ocljul, nj-fac (nj-am) ocljilj patru = nj-bag ghini mintea, bag ghini oarã, nj-am cãshtigã, mutrescu cu multã cãshtigã, etc.;
21: lji ncljid ocljilj = (i) mi-acatsã somnul; (ii) mor, nj-dau suflitlu; (iii) nu voi si shtiu tsi s-fatsi;
22: lji ncljid ocljilj (sh-fac tsiva) = ljau unã apofasi, apufãsescu, mi fac mucaeti (s-fac tsiva) fãrã s-mi mata minduescu ghini;
23: l-fac un lucru cu ocljilj ncljish = (i) l-fac lucrul dip lishor, fãrã s-mi minduescu (cã lu-am faptã sh-altãoarã, multi ori); (ii) l-fac un lucru fãrã sã shtiu ligãturli di simasii tsi poati s-li aibã cu alti lucri, sh-fãrã s-mi minduescu ghini la urmãrli tsi poati s-aibã ma nclo fãtsearea-a lui;
24: dishcljidi-ts ocljilj = (i) bagã ghini oara, vedz s-nu ti-arãdã cariva, etc.; (ii) nveatsã carti, s-hii dishteptu, etc.;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn