DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

cãfasi1/cãfase

cãfasi1/cãfase (cã-fá-si) sf cãfãsh (cã-fắshĭ) – unã soi di cutii njicã (cãsicã di lemnu, her i plasticã) adratã maxus trã tsãnearea-a puljlor (cãntãtori) ãn casã; unã soi di cutii mari (cãsicã di lemnu, scãnduri i her) tu cari suntu tsãnuti ncljisi pricili agri tra s-nu s-facã znjii; cãfesi, cluvii, culuvii, cãfashi; (fig: cãfasi = hapsi, filichii, ncljisoari, etc.)
{ro: colivie}
{fr: cage}
{en: cage}
ex: nj-ahãrzi nã cãfasi; tsãnea aslanjlji tu cãfasi di her; bãgã puljlu tu-unã cãfasi (culuvii) shi-l hrãnea; cãfasea-i spindzuratã di dureclu dit chioshi; escu tu cãfasi (fig: ncljis ca tu filichii) n casa aestã

§ cãfashi1/cãfashe (cã-fá-shi) sf cãfãsh (cã-fắshĭ) – (unã cu cãfasi1)

§ cãfesi/cãfese (cã-fé-si) sf cãfesh(?) (cã-féshĭ) – (unã cu cãfasi1)
ex: arslan mari ncljis tu cãfesi di her

§ ncãfãsescu (ncã-fã-sés-cu) vb IV ncãfãsii (ncã-fã-síĭ), ncãfãseam (ncã-fã-seámŭ), ncãfãsitã (ncã-fã-sí-tã), ncãfãsiri/ncãfãsire (ncã-fã-sí-ri) – ncljid (un pulj, unã agru-prici) tu-unã culuvii (cãfasi); (fig: ncãfãsescu = (i) ascundu videarea; astup videarea di nafoarã, prit firidã, n casã; (ii) bag (ncljid) cariva tu hapsi)
{ro: pune în colivie sau cuşcă}
{fr: fermer dans une cage}
{en: put in a cage}
ex: turtsãlj au adetea si shi ncãfãseascã pingerli
(expr: astupã videarea prit pingeri)

§ ncãfãsit (ncã-fã-sítŭ) adg ncãfãsitã (ncã-fã-sí-tã), ncãfãsits (ncã-fã-sítsĭ), ncãfãsiti/ncãfãsite (ncã-fã-sí-ti) – tsi easti ncljis tu-unã cãfasi
{ro: pus în colivie sau cuşcă}
{fr: fermé dans une cage}
{en: put in a cage}
ex: sh-la bisearicã, loclu a muljerlor easti ncãfãsit
(expr: ascumtu di videarea-a bãrbatslor)

§ ncãfãsi-ri/ncãfãsire (ncã-fã-sí-ri) sf ncãfãsiri (ncã-fã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un pulj (unã agru-prici) easti ncljis tu-unã cãfasi
{ro: acţiunea de a pune în colivie sau cuşcă}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãfasi2/cãfase

cãfasi2/cãfase (cã-fá-si) sf cãfãsh (cã-fắshĭ) – verdzi di lemnu (her) astãsiti sh-ligati unã ningã-alantã cu loc gol namisa di eali cari s-bagã la firidz (tra s-nu intrã xenj), la mardzinea di-avlii, la mardzinea di scarã, di balconi (tra si s-tsãnã lumea shi s-nu cadã), etc.; verdzi di lemnu (metal) acãtsati unã di-alantã tsi s-bagã la firidã tra s-nu-alasã lunjina s-treacã, dzua i noaptea; canghil, pãrmac, parmac, pãrmachi, pãrmãclãchi
{ro: grilaj, jaluzele}
{fr: grille, jalousie}
{en: grate, grill, window blinds}

§ cãfashi2/cã-fashe (cã-fá-shi) sf cãfãsh (cã-fắshĭ) – (unã cu cãfasi2)

§ cãfãsar2 (cã-fã-sárŭ) sm cãfãsari (cã-fã-sárĭ) – atsel tsi fatsi i vindi cãfãsi
{ro: fabricant sau vânzător de grilaje, jaluzele}
{fr: fabriquant ou vendeur de grilles ou jalousies}
{en: maker or seller of grates or window blinds}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

canghil

canghil (cán-ghilŭ) sn canghili/canghile (cán-ghi-li) – verdzi di her (lemnu) astãsiti sh-ligati unã ningã-alantã cu loc gol namisa di eali (cari s-bagã la mardzinea di balconi, udã, scarã tra si s-tsãnã lumea shi s-nu cadã); cãfasi, pãrmac, parmac, pãrmachi, pãrmãclãchi
{ro: zăbrea}
{fr: grille, grillage}
{en: grate, grill}
ex: pri canghili ma-nj ti-alinai; canghili di her avea balconea; canghili di lemnu dispãrtsa udadzlji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cãrnash

cãrnash (cãr-náshĭŭ) sm cãrnash (cãr-náshĭ) – prici njicã, cu truplu moali, tsi sta di-aradã tut chirolu tu-unã soi di casã (gãoaci, burlidã, cãfasi) shutsãtã, pri cari u poartã cu ea tuti locurli iu s-dutsi, tu cari s-tradzi shi s-apãnghiseashti cãndu da di piriclju, sh-cari s-tradzi azvarna pri loc sh-alasã unã urmã mãzgoasã pri-aclo iu treatsi; zmelciu, melcu
{ro: melc}
{fr: escargot, colimaçon}
{en: snail}
ex: njarsirã ti cãrnash (dusirã s-adunã zmelci); cãrnash s-aflã tu preasinj pit arudz; cãfasea-a cãrnashlui (casa-a zmelciului)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cavaz

cavaz (ca-vázŭ) sm cavaji (ca-vájĭ) – un (multi ori un stratiot) tsi easti bãgat s-aveaglji locuri di-a chivernisiljei, a cunsulatilor xeani, etc.; cafas, avigljitor, strajã, etc.
{ro: cavas, gardian}
{fr: garde (attaché aux services des missions et des consulats étrangers, des écoles étrangères, etc.)}
{en: guard (attached to foreign embassies, consulates, foreign schools, etc.)}

§ cafas (ca-fásŭ) sm cafash (ca-fáshĭ) – (unã cu cavaz)
ex: cafaslu-aestu easti turcu

§ gãvaz (gã-vázŭ) sm gãvaji (gã-vájĭ) – (unã cu cavaz)
ex: consulu pitricu gãvazlu (straja) s-lu cljamã

§ gãvãzlãchi (gã-vãz-lắ-chi) sf gãvãzlãchi (gã-vãz-lắchĭ) – tehnea sh-lucrul tsi-l fatsi un gãvaz (cavaz)
{ro: meseria de cavas}
{fr: métier de garde}
{en: profession of a guard}
ex: gãvãzlãchea easti urfanji curatã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

chioshi/chioshe

chioshi/chioshe (chĭó-shi) sf chiosh (chĭóshĭ) – loclu iu s-adunã trei mãrdzinj a unui lucru; loclu dit casã iu s-andãmusescu doauã stizmi; capitlu-a unei sucachi iu s-andãmuseashti cu-unã altã sucachi; chiuse, chiushe, cohi, angunã, angun, cornu;
(expr:
1: u trag chiosha (dumneashti) = duc unã banã di domnu, multu bunã;
2: tu patrulji chiushadz a lumiljei = tu lumea ntreagã, pristi tut tu lumi)
{ro: ungher, colţ}
{fr: angle, coin, encoignure}
{en: angle, corner}
ex: casa albã dit chiosha di cali; ari multi chiosh; bagã-l si sta tu chioshi; cljimarã yeatsrã dit patruli chioshi a lumiljei; cãfasea-i spindzuratã di dureclu dit chioshi

§ chiushe (chĭu-shĭé) sm chiushedz (chĭu-shĭédzĭ) shi chiushadz (chĭu-shĭádzĭ) – (unã cu chioshi)
ex: patru frats si ved ãn fatsã, shi nu pot tra si s-acatsã (angucitoari: chiushadzlji); tu un chiushe (un cornu) di sucachi; bãna unãoarã noauã furi avdzãts, tu patrulji chiushadz a lumiljei
(expr: tu tutã lumea)

§ chiuse (chĭu-sé) sm chiusedz (chĭu-sédzĭ) – (unã cu chioshi)
ex: chiuselu (cornul) a sucachiljei

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cluvii/cluvie

cluvii/cluvie (clu-ví-i) sf cluvii (clu-víĭ) – unã soi di cutii (cãsicã di lemnu, her i plasticã) adratã maxus trã tsãnearea-a puljlor (cãntãtori) ãn casã; culuvii, cãfasi, cãfashi
{ro: colivie}
{fr: cage}
{en: bird-cage}

§ culuvii/culuvie (cu-lu-ví-i) sf culuvii (cu-lu-víĭ) – (unã cu cluvii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

dit

dit (dítŭ) prip [tsi yini di la dauãli zboarã di shi tu] – zbor tsi-aspuni ligãtura tsi u-ari un lucru cu loclu iu s-aflã tsiva (loclu di iu si scoati tsiva, di iu yini cariva, di iu nchiseashti tsiva, etc.); din, ditru, di;
(expr:
1: nu lj-es dit zbor = lu-acultu, fac tut tsi-nj dzãtsi;
2: nj-si mutã perlji dit cap = lãhtãrsescu;
3: ãnj ljau perlji dit cap sh-fug = fug di-iuva, agonja sh-lãhtãrsit;
4: nj-deapir (nj-trag, nji zmulgu) perlji din (dit) cap = nj-yini si-nj trag perlji dit cap di plãndzearea shi aurlarea tsi fac sh-di durearea tsi-aduchescu)
{ro: din}
{fr: de}
{en: from}
ex: loclu tut lu-alagã shi dit loc nu s-minã (angucitoari: mintea); dit oauã hearti, pot s-easã pulj?; ascãpã dit cãfasi; nu lj-es dit zbor

§ ditru (dí-tru) prip – (unã cu dit)
ex: mizi ascãpai ditru-aesti mintireji; lu-ascãpã ditru hãpsani; easi ditru odã

§ din (dín) prip – (unã cu dit)
ex: geamurli din hoarã; lu scoasim din casã; perlji din cap sh-dipira; yin din pãduri

§ ditrã (dí-trã) cong – di itia cã; dirtã, trã, cã, cãtse
{ro: pentru, pentru că}
{fr: pour, à cause de}
{en: for, because of}
ex: ditrã (trã) tini stau; ditrã tini (di itia-a ta) mi ncãceai

§ dirtã (dír-tã) cong – (unã cu ditrã)

§ dintrã (dín-trã) cong (shi forma shcurtã dintr-) – dit, din, di ningã, din fatsã, etc.
{ro: din, dintre}
{fr: de, d’entre, près de}
{en: of, from, between}
ex: dintrã (di ningã) grãdinã u loai; calea dintrã (namisa di) sesti dauã hori; l-va dintr-inimã (dit inimã); s-fugã dintrã ea (di ningã ea, din fatsa-a ljei); li chiru dintr-oclji (dit fatsa-a ocljilor); fug dintrã tini (din fatsa-a ta, di ningã tini)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã