DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cadã

cadã (cá-dã) sf cãdz (cắdzĭ) – vas mari tu cari omlu poati s-facã banji; vas mari di lemnu tu cari s-fatsi (shi s-tsãni) yinlu (arãchia); vas mari, di-aradã dishcljis, di lemnu (metal, etc.) tu cari s-tsãn muljituri (apã, lapti, yin, etc.)
{ro: cadă, putină mari}
{fr: cade; cuve, tine}
{en: bath-tub; large cask}

§ cadzã (cá-dzã) sf cãdz (cắdzĭ) – (unã cu cadã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cad

cad (cádŭ) vb II cãdzui (cã-dzúĭ), cãdeam (cã-deámŭ), cãdzutã (cã-dzú-tã), cãdeari/cadeare (cã-deá-ri) – mi min di nsus cãtrã nghios (cu vreari i fãrã vreari) cã mi tradzi greatsa sh-nu mata am tsiva pi cari si stau; mi disfac di loclu iu hiu acãtsat sh-mi min (cãtrã nghios); mi-arucutescu (cãtrã nghios); arunic sh-dau di padi; (casã, punti, etc.) si surpã, si survuljiseashti, s-arãvulseashti, etc.; chic; arãvulsescu, surpu, survuljisescu, dãrãm, aruvuescu, aruvul-sescu, etc.;
(expr:
1: nj-cadi; nj-si cadi = nji si-undzeashti; easti ndreptul a meu; ahãrzescu s-am tsiva, sã-nj si da tsiva, s-hiu tinjisit, etc.;
2: zborlu-nj cadi mpadi = zborlu nu-nj easti ascultat; nu saidiseashti (sãldiseashti, ascultã) vãrnu zborlu tsi-l fac; nu nj-ancunji vãrnu zborlu, zborlui a meu nu-lj da vãrnu di mãnear;
3: cad niputut, lãndzit = lãndzidzãscu;
4: cad di... = escu azvimtu, nvinsu di...;
5: cad nafoarã = (i) lãndzidzãscu di-unã lãngoari greauã (ca, bunãoarã, ipilipsii i tifus) tsi s-aspuni cu cãdearea mpadi, nishtearea di-atseali tsi s-fac deavãrliga di mini, cu heavrã mari, cu trimburãri di trup, etc.; (ii) nj-cher tutã avearea, fac falimentu, mufluzlãchi;
6: nu cad ma nghios di altsã = nu mi-alas s-mi-astreacã altsã;
7: cad pri dzinuclji (n fata-a unui) = ndzinucljedz tra s-caftu ljirtari, s-lu pãlãcãrsescu pri cariva, s-mi prudau, etc.;
8: cad pri minduiri = stau, mi minduescu cum s-fac, tsi apofasi s-ljau, etc.;
9: cad pri measã = yin tamam cãndu s-mãcã la measã;
10: (mãcarea) nj-cadi greu tu stumahi = (macarea) nu s-hunipseashti lishor sh-mi aduchescu cu stumahea umflatã;
11: nj-cadi greu (milii) = (i) (un zbor) mi cãrteashti, nu mi-arãseashti, mi mvirineadzã; (ii) nj-yini arãu shi mi-aduchescu multu slab di lãn-goari (nimãcari, seati, multã avursiri, copuslu faptu, etc.); nj-yini lishin;
12: cad tufechi = s-avdu aminãri, plãscãnituri di tufechi;
13: cad pristi cariva = (i) tihiseashti s-mi-adun cu cariva, s-dau di cariva; (ii) mi-aruc, mi hiumusescu pristi cariva;
14: lj-cad (rigeai, cu pãlãcãrii) = lj-pricad, mi-angrec multu tra sã-nj facã un bun;
15: iu cadi tsiva i cariva = iu s-aflã tsiva i cariva;
16: nu-nj cadi tu pãzari = nu-nj si ndreadzi huzmetea tu pãzari, u-aflu scumpu trã mini);
17: nj-cadi s-lu-adar mini lucrul = lipseashti, prindi mini s-lu-adar lucrul, easti arada-a mea;
18: (feata) nj-cãdzu tu vreari, tu mirachi, tu sivdai = (feata) mi-arãseashti, u voi;
19: cad pri tufechi = agiungu tu-un loc piricljos iu s-aminã cu tufechea;
20: cãdzu (mortu) = muri, l-vãtãmarã;
21: cãdzu pri mintsã = sh-vinji tu aeari (di-aclo iu nu shtia tsi s-fatsi deavãrliga di el);
22: s-lu sufli, cadi = easti multu slab; etc., etc., etc.)
{ro: cădea; (se) prăbuşi}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãlcadzã

cãlcadzã (cãl-cá-dzã) sf fãrã pl – soi di tsupatã cu lipida ncu-suratã, shutsãtã niheamã, cu cari s-talji alumãchi, erghi i ljanurã; tsupatã, clãdiftir
{ro: mărceţ, secure mare şi curbată}
{fr: grosse serpe, gouet serpentaire}
{en: bill-hook}
ex: arucã unã mutritã la earbã shi, cãndu vidzu cãlcadza, lji si trihirã truplu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

clãrsescu

clãrsescu (clãr-sés-cu) (mi) vb IV clãrsii (clãr-síĭ), clãrseam (clãr-seámŭ), clãrsitã (clãr-sí-tã), clãrsiri/clãrsire (clãr-sí-ri) – talj alu-mãchi di la un pom, i di la un arburi (tra s-lu fac lemnul fãrã noduri, s-lu fac s-creascã ma mushat, ma sãnãtos, s-lu fac tra s-da yimishi ma mãri, ma multi, etc.); cur unã ayitã di alumãchili di cari nu-ari ananghi; cãlãrsescu, clãdipsescu, ciulescu, nciulescu, scrãshtescu, scrishtescu
{ro: tăia ramurile unui arbore; elaga}
{fr: élaguer, émonder}
{en: prune (tree), lop (branches)}

§ clãrsit (clãr-sítŭ) adg clãrsitã (clãr-sí-tã), clãrsits (clãr-sítsĭ), clãrsi-ti/clãrsite (clãr-sí-ti) – (pom, arburi, ayitã) a curi lji s-ari tãljatã alumãchi; (alumachi) tsi fu tãljatã dit un pom (arburi, ayitã); cãlãrsit, clãdipsit, ciulit, nciulit, scrãshtit, scrishtit
{ro: ramură tăiată dintr-un arbore; elagat}
{fr: (branche, arbre) élagué, émondé}
{en: pruned (branch or tree), lopped (branches)}
ex: ayinea easti clãrsitã

§ clãrsiri/clãrsire (clãr-sí-ri) sf clãrsiri (clãr-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un pom easti clãrsit; cãlãrsiri, clãdipsiri, ciuliri, nciuliri, scrãshtiri, scrishtiri
{ro: acţiunea de a tăia ramurile unui arbore; de a elaga; elagare}
{fr: action d’élaguer, d’émonder}
{en: action of pruning (tree), of lopping (branches)}

§ clãsturi (clãs-turĭ) sf pl – lumãchi clãrsiti (tãljati) dit arburi
{ro: ramuri elagate}
{fr: branches élaguées}
{en: pruned branches}

§ cãlãrsescu (cã-lãr-sés-cu) (mi) vb IV cãlãrsii (cã-lãr-síĭ), cãlãrseam (cã-lãr-seámŭ), cãlãrsitã (cã-lãr-sí-tã), cãlãrsi-ri/cãlãrsire (cã-lãr-sí-ri) – (unã cu clãrsescu)
ex: n pãduri criscui, n pãduri mi cãlãrsii sh-acasã cum mi-adusirã, divarliga nji s-apusirã (angucitoari: measa)

§ cãlãrsit (cã-lãr-sítŭ) adg cãlãrsitã (cã-lãr-sí-tã), cãlãrsits (cã-lãr-sítsĭ), cãlãrsiti/cãlãrsite (cã-lãr-sí-ti) – (unã cu clãrsit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

trihiredz

trihiredz (tri-hi-rédzŭ) (mi) vb I trihirai (tri-hi-ráĭ), trihiram (tri-hi-rámŭ), trihiratã (tri-hi-rá-tã), trihirari/trihirare (tri-hi-rá-ri) – l-fac pri cariva s-asparã multu; l-fac pri cariva s-treamburã di-aspãreari; nj-trec hiori prit trup di fricã; trihir, nhiuredz, hiuredz, aspar, lãhtãrsescu, cutreambur, treambur, etc.
{ro: înfiora, tremura (de frică, de frig, de nerăbdari)}
{fr: frissoner; frémir de peur}
{en: shiver (from cold, fever), shudder, shake, be thrilled}
ex: nj-si trihirã (nj-si nhiurã) tut truplu

§ trihir (trí-hirŭ) (mi) vb I trihirai (tri-hi-ráĭ), trihiram (tri-hi-rámŭ), trihiratã (tri-hi-rá-tã), trihira-ri/trihirare (tri-hi-rá-ri) – (unã cu trihiredz)
ex: arucã unã mutritã la earbã shi, cãndu vidzu cãlcadza, lji si trihirã truplu

§ trihirat (tri-hi-rátŭ) adg trihiratã (tri-hi-rá-tã), trihirats (tri-hi-rátsĭ), trihira-ti/trihirate (tri-hi-rá-ti) – tsi easti faptu si s-asparã multu; tsi treamburã di-aspãreari; tsi-lj trec hiori prit trup di-arcoari; nhiurat, hiurat, aspãreat, lãhtãrsit, tsi treamburã, etc.
{ro: înfiorat, care tremură (de frică, de frig, de nerăbdari)}
{fr: frissoné; frémissant de peur}
{en: who is shivering (from cold, fever), shuddering, shaking, being thrilled}

§ trihirari/trihirare (tri-hi-rá-ri) sf trihirãri (tri-hi-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva trihireadzã; nhiurari, hiurari, aspãreari, lãhtãrsiri, cutrimburari, trimburari, etc.
{ro: acţiunea de a (se) înfiora, de a tremura (de frică, de frig, de nerăbdari); înfiorare, tremurare}
{fr: action de frissoner; de frémir de peur; frissonnement, frémissement de peur}
{en: action of shivering (from cold, fever), of shuddering, of shaking, of being thrilled}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã