DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

caceac

caceac (ca-cĭácŭ) sm caceachi (ca-cĭáchĭ) shi caceats (ca-cĭátsĭ) shi caceacheanj (ca-cĭá-chĭanjĭ) – un tsi ari fudzitã dit ascheri fãrã izini; un tsi ari ishitã fur; fur, chisãgi; (fig: caceac adg = avinat, cãftat di-ascheri, di chivernisi)
{ro: dezertor; brigand, tâlhar}
{fr: déserteur, fugitif, brigand}
{en: deserter, fugitive, bandit}
ex: caceaclu si-aripidinã aspãreat tu-aumbrã; s-fugã caceac; yin caceachi di la Cãljarlu; lj-inshirã caceatslji n trap shi-l vãtãmarã; aushlu ishi (s-featsi) caceac; di trei dzãli imnã caceac (fig: avinat)

§ caceaclãchi/caceaclãche (ca-cĭa-clắ-chi) sf caceaclãchi (ca-cĭa-clắchĭ) – bana (tehnea, purtarea) di caceac; chisãgilãchi, furlichi
{ro: tâlhărie}
{fr: banditisme}
{en: banditism}
ex: bãneadzã cu caeaclãchi di cu njic

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chishigi

chishigi (chi-shi-gí) sm chishigeadz (chi-shi-gĭádzĭ) – fur turcu tsi alagã ncãlar, chisigi, chisãgi
{ro: chesăgiu, hoţ turc}
{fr: brigand qui va à cheval, brigand turque}
{en: bandit on horse, turk bandit}
ex: ascundi-ti, cã yini un chishigi cu armatli s-ti vatãmã

§ chishigescu (chi-shi-gés-cu) adg chishigeascã (chi-shi-gĭás-cã), chishigeshtsã (chi-shi-gésh-tsã), chishigeshti (chi-shi-gésh-ti) – tsi ari s-facã cu chishigilu, di chishigi
{ro: de chesăgiu}
{fr: qui tient d’un “chishigi”}
{en: that has to do with a “chishigi”}
ex: cal chishigescu (di fur turcu); s-mi dai tu mãnj chishigeshti (di chisigi)

§ chisãgi (chi-sã-gí) sm chisãgeadz (chi-sã-gĭádzĭ) – (unã cu chishigi)
ex: doi chisãgeadz si zmulsirã ncãlar

§ chisigi (chi-si-gí) sm chisigeadz (chi-si-gĭádzĭ) – (unã cu chishigi)
ex: ishirã tu muntsã multsã chisãgeadz

§ chisigiu (chi-si-gí) sm chisigii (chi-si-gíĭ) – (unã cu chishigi)

§ chisãgilãchi/chisãgilãche (chi-sã-gi-lắ-chi) sf chisãgilãchi (chi-sã-gi-lắchĭ) – bana (tehnea, purtarea) di chisigi; caceaclãchi, furlichi
{ro: tâlhărie în drumul mare}
{fr: banditisme}
{en: banditism}
ex: di cãndu vinji n caplu-a vilaetiljei pãshelu-aestu, chisãgilãchi nu s-fac

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fur1

fur1 (fúrŭ) sm furi (fúrĭ) shi fur2 (fúrŭ) adg furã (fú-rã), furi (fúrĭ), furi/fure (fú-ri) – atsel tsi lja peascumta, cu zorea shi fãrã volja-a nicuchirlui un lucru tsi nu easti a lui; afur, furcudar, haramiu, hãrãmit, chisãgi, caceac;
(expr:
1: dau pãni a furlor = (i) lj-aprochi furlji n casã, lj-agiut, lj-ascundu; (ii) om nitinjisit; muljari nitinjisitã, dosã, putanã; tsi da pãni a furlor peascumta;
2: es fur = mi (duc tu muntsã s-mi) fac fur)
{ro: hoţ}
{fr: voleur}
{en: thief, robber}
ex: furlu acatsã furlu; fure, fure, nu ts-u-arshini?; sotslj-a mei s-cunushtea cu furlji; l-dispuljarã furlji cãndu dipunea calea; a furlui, fã-ti fur shi giumitati; cãndu nu s-avdu furi, atumtsea s-ti-aveglji di nãsh; furlu, sh-furã sh-giurã; intrarã furlji la noi, nu him ghini; shi s-pãrea ca doauã furi; acãtsai un fur, lu-alas, nu mi-alasã; nãsã da pãni a furlor n hoarã
(expr: da agiutor, lj-aproachi n casã furlji); aidi s-ishim
(expr: s-nã fãtsem) furi

§ afur1 (a-fúrŭ) sm afuri (a-fúrĭ) shi afur2 (a-fúrŭ) adg afurã (a-fú-rã), afuri (a-fúrĭ), afuri/afure (a-fú-ri) – (unã cu fur1 shi fur2)
ex: s-featsi prot afur tru munti

§ furac (fu-rácŭ) sm furats (fu-rátsĭ) – fur njic
{ro: hoţ mic}
{fr: jeune voleur}
{en: young thief, young robber}
ex: un furac apala scoati

§ furcudar (fur-cu-dárŭ) sm furcudari (fur-cu-dárĭ) – (unã cu fur1)
ex: picurari, lai furcudari!

§ furami/furame (fu-rá-mi) sf furãnj (fu-rắnjĭ) – multimi di furi
{ro: număr mare de hoţi}
{fr: nombre de voleurs}
{en: number of thieves}
ex: armatili a furamiljei (a furlor); iu tut urdinã furãnj (ceti di furi); au tricutã ahãti furãnj (ceti di furi)

§ furtu (fúr-tu) sn furturi (fúr-turĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva lja peascumta i cu zorea un lucru tsi nu easti a lui; furari, afurari, furilji, furlichi, hãrãmitlãchi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

zurbã

zurbã (zur-bắ) sm zurbadz (zur-bádzĭ) – om tsi si scoalã (s-mutã, s-rebilipseashti) contra-a unei puteari (a unui tsi-l stãpueashti, a statlui iu bãneadzã, etc.); om tsi lu-arãsescu cãvgadzlji; rebil, arebil, epanastat, caceac, cãvgãgi
{ro: zurbagiu, rebel}
{fr: rebelle, révolté}
{en: rebel}
ex: cã-i gioni sh-ma zurbã; zurbadzlji tuts njilush lj-adrash

§ zorba2 (zor-bá) sm zorbadz (zor-bádzĭ) – (unã cu zurbã)

§ zurbãlãchi/zurbãlãche (zur-bã-lắ-chi) sf zurbãlãchi (zur-bã-lắchĭ) – alumta tsi u dutsi un rebil contra-a statlui; purtarea di cãvgãgi (stanjolu) a unui zurbã; rebilipsiri, mintiturã, mintireaji, alumtã, fortsã, stanjo
{ro: zurbalâc, violenţă}
{fr: violence}
{en: violence}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã