DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cash

cash (cashĭŭ) sn cãshuri (cắ-shĭurĭ) – [pluralu ari shi noima di “ma multi turlii di cash”] – unã soi di lugurii adratã dit laptili ncljigat (cu-unã soi di mãeauã), cãlcat, ndisat, apitrusit sh-tsãnut di-aradã tu-armirã i foalji tra s-nu s-aspargã; numã tsi s-da la tuti turliili di-ahtari lugurii;
(expr: cash bun, cash dultsi = cash dultsi, cash proaspit, cash dit foalji)
{ro: brânză}
{fr: fromage}
{en: cheese}
ex: trã earna-aestã bãgãm doi folj di cash bun
(expr: cash dultsi); pãni cu cash... nu ti saturi vãrnãoarã!; armãnlu tu cãshuri, ca capra tu creacuri; mãcã pãni cu cash; nã armasirã dauã talari di cash; frati, frati, ma cashlu-i cu paradz

§ cãshar (cã-shĭárŭ) sm cãshari (cã-shĭárĭ) – atsel tsi fatsi cashlu; baci
{ro: baci; cel care face brânza}
{fr: fromager}
{en: cheese maker}
ex: a cãsharlor lã da fushti

§ cãshari/cãshare (cã-shĭá-ri) sf cãsheri (cã-shĭérĭ) – loclu (casa, stanea, etc.) iu s-fatsi cashlu; stani, strungã (iu s-fatsi cashlu); cãshãrii (fig:
1: cãshari = (i) aveari, cãtãndii; (ii) loc ngãrdit iu s-tsãn oi, prãvdzã)
{ro: loc unde se face brânza}
{fr: fromagerie}
{en: place where the cheese is made}
ex: iu bãgash cãshari? (stani); nu shtii tsi-i la cãsheri (stãnj); mi duc la cãshari (strungã); cãsharea s-hibã ghini, cã oili psusirã; cãshari di portsi s-nu fats!; cu gumarlu-adrash cãshari (fig: aveari)?; omlu aestu nu-adarã cãshari (fig: aveari); tsi cãshari ari? (fig: tsi aveari ari? cãt avut easti?); ncljidi oili tu cãshari (loclu ngãrdit); nu-adari cãshari tini (fig: nu va fats cãtãndii cã nu eshti om tsi ti-arãseashti lucrul, nu eshti cilistisitor)

§ cãshãrii/cãshãrie (cã-shã-rí-i) sf cãshãrii (cã-shã-ríĭ) – (unã cu cãshari)
ex: la cãshãrii, bacilu-nj deadi s-mãc ushmar; bacilu nã dusi la cãshãrii sh-nã deadi cash dultsi

§ cãshãrishti/cãshãrishte (cã-shã-rísh-ti) sf cãshãrishti (cã-shã-ríshtĭ) – loclu iu-avea nãoarã sh-un chiro unã cãshari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãvac

cãvac (cã-vácŭ) sm cãvats (cã-vátsĭ) – numã datã la ma multi turlii di arburi analtsã, cu lumãchi subtsãri, ndriptati cãtrã nsus, cu coaja duzi icã cripatã, di hromã albã-sãinã, frãndzã uvali, cu coada lungã, di multi ori cu hromã di asimi pi partea di dinãpoi, sh-tsi s-leagãnã shi asunã lishor cu vimtul tsi bati, cu lilici njits adunati tu arapuni sh-cu lemnul moali shi albu; plup, plop, pljop, pliop, lefcã
{ro: plop}
{fr: peuplier}
{en: poplar, aspen}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

danã

danã (dá-nã) sf dãnj (dắnjĭ) – cap (cumatã mari) di cash i cãshcãvac, tsi s-aflã tu giumitatea-a furtiiljei purtatã di-unã parti di-un cal
{ro: bucată mare de brânză, jumătatea de încărcătură purtată de un cal}
{fr: fromage en pain formant une des deux parties de la charge d’un cheval}
{en: big piece of cheese, making up half of the horse load}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lefcã

lefcã (léf-cã) sf leftsi (léf-tsi) – numã datã la ma multi turlii di arburi analtsã, cu lumãchi subtsãri, ndriptati cãtrã nsus, cu coaja duzi icã cripatã, di hromã albã-sãinã, frãndzã uvali, cu coada lungã, di multi ori cu hromã di asimi pi partea di dinãpoi, sh-tsi s-leagãnã shi asunã lishor cu vimtul tsi bati, cu lilici njits adunati tu arapuni sh-cu lemnul moali shi albu; plup, plop, pljop, pliop, cãvac; (fig: lefcã = om analtu shi slab, lipsit di minti shi fãrã giudicatã tu zbor i tu fapti; ahmac, anoit, cshura, ciulja, chirut, tabolja, divanã, glar, hahã, hazo, hazuscu, hut, hljara, hasca, leangã, lishor, shapshal, shabsha, shamandur, tivichel, temblã, turlu, uzun, etc.)
{ro: plop}
{fr: peuplier}
{en: poplar, aspen}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

plup

plup (plúpŭ) sm pluchi (plúchĭ) – numã datã la ma multi turlii di arburi analtsã, cu lumãchi subtsãri, ndriptati cãtrã nsus, cu coaja duzi icã cripatã, di hromã albã-sãinã, frãndzã uvali, cu coada lungã, di multi ori cu hromã di asimi pi partea di dinãpoi, sh-tsi s-leagãnã shi asunã lishor cu vimtul tsi bati, cu lilici njits adunati tu arapuni sh-cu lemnul moali shi albu; pliop, pljop, plop, lefcã, cãvac;
(expr: crescu meari n pluchi; adunãm poami di pri pluchi = lucru tsi nu s-fatsi cã pluplu nu fatsi meari, necã poami!)
{ro: plop}
{fr: peuplier}
{en: poplar, aspen}
ex: scãndurã di plup; sh-pluplu-i mari, sh-aumbrã nu ari; ca doi pluchi tu ubor; arãdãrichea-a pluchilor; eara aclo noauã pluchi; alinã-ti sti plup, c-alumtrea tsã si bitisirã dzãlili; murarlu s-angãrlimã sti plup; vombira acãtsã cu dintsãlj sã-l surpã pluplu atsel; shidea pri cutsurlu di plup tãljat; pluchilji suschirã trã njilã shi vãzescu chinjlji di tsã si mutã perlu di fricã; va creascã meari n pluchi
(expr: lucru tsi nu s-fatsi vãrãoarã! cã pluplu nu fatsi meari); s-adunãm poami di pri pluchi
(expr: s-fãtsem un lucru tsi nu-ari fãtseari)

§ plop (plópŭ) sm plochi (plóchĭ) – (unã cu plup)
ex: ploplu easti-analtu ma umbrã nu fatsi

§ pliop (plĭópŭ) sm pliochi (plĭóchĭ) – (unã cu plup)

§ pljop (pljĭópŭ) sm pljochi (pljĭóchĭ) – (unã cu plup)
ex: pljoplu easti analtu shi ndreptu; di pljochi s-fac scãnduri shi duretsi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã