DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

acareti/acarete

acareti/acarete (a-ca-ré-ti) sf acarets (a-ca-rétsĭ) – adãrãmintu (ca unã casã, bisearicã, spitalj, ahuri, etc.) tsi s-analtsã (si scoalã) pri loc, iu s-poatã si s-adunã lumi (prãvdzã, lucri, etc.) tra si sta nuntru (s-bãneadzã, si s-apãnghiseascã, etc.); binã, binai, adãrãmintu, casã;
(expr: bag acareti = fac aveari; adar cãtunã; adar cãshari; acats cljag; bag zvercã; etc.)
{ro: clădire}
{fr: immeuble}
{en: building}
ex: sh-vindurã tuti acaretsli; bãgã acareti
(expr: featsi aveari) tu xeani

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãlivã

cãlivã (cã-lí-vã) sf cãlivi/cãlive (cã-lí-vi) shi cãlivi (cã-lívĭ) – soi di casã njicã, adratã di-arada tu pãduri sh-trã putsãn chiro, di leamni sh-alumãchi, acupiriti di palji, tu cari shadi lumea oarfãnã, icã tu cari lumea sh-prãvdzãli pot si sh-aflã apanghiu di ploai sh-arcoari; colibã, caleauã, cãtunã; (fig: cãlivã = casã njicã, proastã sh-oarfãnã, adratã di lemnu, cheatrã i chirãmidã, tsi sh-u-adutsi cu-unã cãlivã)
{ro: colibă, bordei}
{fr: cabane, chaumière}
{en: hut, shack, thatched cottage}
ex: am nã cãlivã mplinã cu njelj, pãn s-nu u frãndzi nu dai di elj (angucitoari: himuniclu); armasi la cãlivã s-adarã mãcarea; cãlivili al Gogã; pri la cãlivi nu tritseam; putsãni hori armãneshti au cãlivi, tuti au casi di cheatrã; s-acãtsa di praglu di nsus ali cãlivã di nu s-intra; s-ai mash unã cãlivã, ma a ta s-hibã

§ colibã (có-li-bã shi co-lí-bã) sf colibi/colibe (có-li-bi shi co-lí-bi) – (unã cu cãlivã)
ex: ascundi-ti tru coliba di dupã casã

§ caleauã (ca-leá-ŭã) sf calei (ca-lèĭ) – (unã cu cãlivã)
ex: va-nj fac unã caleauã...

§ cãlivoci/cãlivoce (cã-li-vó-ci) sf cãlivoci/cãlivoce (cã-li-vó-ci) – cãlivã njicã
{ro: colibioară}
{fr: petite chaumière}
{en: small hut, small shack}
ex: cãlivocea-a mea di palji

§ cãlivuci/cãlivuce (cã-li-vú-ci) sf cãlivuci/cãlivuce (cã-li-vú-ci) – (unã cu cãlivoci)
ex: cãlivucea eara adratã di putsãn chiro

§ cãlivucicã (cã-li-vúcĭ-cã) sf cãlivucitsi/cãlivucitse (cã-li-vúcĭ-tsi) – (unã cu cãlivoci)
ex: agiumsi tu cãlivucica dit mardzinea-a hoarãljei; nã cãsicã, cãlivucicã (ca unã cãlivucicã)

§ cãlivushcã (cã-li-vúsh-cã) sf cãlivushtsi/cãlivushtse (cã-li-vúsh-tsi) – (unã cu cãlivoci)
ex: vrea s-dzacã tu cãlivushca iu s-featsi; eara nã cãsicã, cãlivushcã fãrã geamuri, fãrã ush

§ cãlivar (cã-li-várŭ) sm, sf, adg cãlivarã (cã-li-vá-rã), cãlivari (cã-li-várĭ), cãlivari/cãlivare (cã-li-vá-ri) – om tsi bãneadzã tu-unã cãlivã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

catandisi/catandise

catandisi/catandise (ca-tán-da-si) sf fãrã pl – catastasea (starea, hala) tu cari s-aflã cariva i tsiva; halã, stari, catastasi, cãbuli
{ro: stare, situaţie}
{fr: (en) état, situation}
{en: state, situation}

§ cãtãndii/cãtãndie (cã-tãn-dí-i) sf cãtãndii (cã-tãn-díĭ) – avearea tsi u-ari un om (casã, tutiputã, tutã avearea cu lucrili din casã sh-di nafoarã); lucrili tsi li ari omlu n casã; aveari, catandã, cãtãndii, nicuchiratã, cãtunã, etc.;
(expr: nu easti trã cãtãndii = nu easti bun, nu fatsi hãiri, nu-axizeashti tsiva)
{ro: avere, avut, proprietate}
{fr: avoir, fortune, propriété, bagage}
{en: riches, fortune, property, bagage}
ex: casa shi cãtãndia (avearea) tutã lã eara gãljina sh-cucotlu; lã lja banã sh-cãtãndii (aveari); sculã tuti cãtãndiili (tuti lucrili tsi-avea) cama aleapti din casã; au multã cãtãndii (aveari); nu-ari nitsiun trã cãtãndii
(expr: trã hãiri); li vidzui tuti, vãrnã nu easti ti cãtãndii
(expr: nu easti bunã, nu-axizeashti tsiva)

§ catandã (ca-tán-dã) sf catandi/catande (ca-tán-di) sf – (unã cu cãtãndii)
ex: vatrã sh-catandã (nicuchiratã) la noi suntu asparti

§ cãtãndisescu (cã-tãn-di-sés-cu) vb IV cãtãndisii (cã-tãn-di-síĭ), cãtãndiseam (cã-tãn-di-seámŭ), cãtãndisitã (cã-tãn-di-sí-tã), cãtãndisiri/cãtãndisire (cã-tãn-di-sí-ri) – fac aveari; agiungu tu-unã catandisi bunã; mi-alas di-un lucru (bitisescu cu); (fig: l-cãtãndisescu = l-mutrescu, lj-am cãshtiga, lj-am angãtanlu, lj-portu gailelu, l-frundisescu)
{ro: deveni; ajunge într-o situaţie}
{fr: devenir; réduire; parvenir, finir par}
{en: become; end with or arrive at (a good/poor situation)}
ex: hilj di amirã s-cãtãndisits (s-agiundzets) pri hala-aestã?; cãtãndisirã cu (bitisirã cu, s-alãsarã di) furlichea; cum cãtãndisim (agiumsim) noi lãilji!; cãtãndisi multu-arãu (agiumsi tu-unã halã urutã); di tutiputa tsi-avea, cãtãndisi (agiumsi) di caftã la un sh-la-alantu; nveasta nu-l cãtãndiseashti (fig: nu-l mutreashti ghini, nu lj-ari ngãtan); nu mi cãtãndisish (fig: nu mi mutrish) ghini cãndu earam lãndzit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãtun

cãtun (cã-túnŭ) sn cãtuni/cãtune (cã-tú-ni) – unã adunãturã njicã di casi huryiteshti, tsi fac ca unã hoarã multu njicã, ahãntu njicã cã, di-arada, nu au dimarhu i pulitslu-a lor
{ro: cătun}
{fr: hameau}
{en: hamlet}
ex: cãtunlu durnja greu; easti cãtunlu-a meu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sat1

sat1 (sátŭ) sn sati/sate (sá-ti) – unã adunari di casi (multu ma njicã di un cãsãbã) iu bãneadzã ma multu lumea tsi s-lja cu lucrarea-a agrilor; hoarã
{ro: sat}
{fr: village}
{en: village}
ex: cãtunlu Palcãnj durnja greu, eara tãcut ca un sat-mãnãstir

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã