|
|
câtsei
RO:jocu pe vine la ceamcu … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:31552>2014-05-14 22:31:02.673417 »
cãtsei
cãtsei (cã-tséĭ) sf pl – minãri (frãndzeri) di-a truplui alãsat pri dzinucljilj nduplicats, cu aminarea-a cicioarilor cãndu nãinti, cãndu di-unã parti, cãndu di-alantã, atumtsea cãndu omlu tradzi corlu i gioacã ceamcul; cãts
{ro: lăsările corpului pe vine, cu genunchii îndoiţi, ale celui ce dansează anumite “ceamcuri” şi care, în acest timp, azvârle alternativ din picioare, când înainte, când lateral}
{fr: figure de danse}
{en: a particular type of body and leg movements made by a dancer, while performing some Aromanian folk dance “ceamcu”}
§ cãts (cắtsĭ) sf pl – (unã cu cãtsei)
ex: ashtearnã (fã minãrli) cãts
cãtsescu
cãtsescu (cã-tsés-cu) vb IV cãtsii (cã-tsíĭ), cãtseam (cã-tseámŭ), cãtsitã (cã-tsí-tã), cãtsiri/cãtsire (cã-tsí-ri) – trag (cos) un hir (di-aradã albu), cu ntsãpãturi lishoari sh-arari di ac (tra s-tsãnã putsãn chiro), tu locurli iu pistipsescu cã va-l cos ma nãpoi stranjlu cum lipseashti, trã totna; nshulãrescu
{ro: însăila, coase rar}
{fr: faufiler une étoffe}
{en: stitch}
§ cãtsit2 (cã-tsítŭ) adg cãtsitã (cã-tsí-tã), cãtsits (cã-tsítsĭ), cãtsiti/cãtsite (cã-tsí-ti) – (stranj) tsi easti cusut cu ntsãpãturi lishoari sh-arari di ac, ninti ca stranjlu s-hibã cusut cum lipseashti, trã totna; nshulãrit
{ro: însăilat, cusut rar}
{fr: (étoffe) qu’on a faufilé}
{en: stitched}
§ cãtsiri/cãtsire (cã-tsí-ri) sf cãtsiri (cã-tsírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un stranj easti cãtsit; nshulãriri, shulari
{ro: acţiunea de a însăila, de a coase rar}
{fr: action de faufiler une étoffe}
{en: action of stitching}
adun
adun (a-dúnŭ) (mi) vb I adunai (a-du-náĭ) shi anai (a-náĭ), adunam (a-du-námŭ) shi anam (a-námŭ), adunatã (a-du-ná-tã) shi anatã (a-ná-tã), adunari/adunare (a-du-ná-ri) shi anari/anare (a-ná-ri) – aduc (tra si s-aflã deadun tu idyiul loc) lucri tsi au idyea hari ma s-aflã arãspãnditi; culeg poami di pri ponj (di-aradã, cãndu suntu-asiti); bag di-unã parti lucri (tra s-li am tri ma nãpoi); lixescu, silixescu, culeg, pitrec, fac sutsatã, andãmusescu, astalj, stãvru-sescu, aprochi, ljau, shcurtedz, etc.;
(expr:
1: u-adun = mi bati cariva, mãc shcop;
2: u-adun (coada) = fug;
3: u-adun mintea = isihãsescu;
4: nj-adun suflitlu = uhtedz multu, suschir amar, isihãsescu cu suschirlu tsi-l fac;
5: nj-adun oasili = mor, lji ncljid ocljilj;
6: nj-adun pãltãrli = fac cusor, mi ncusuredz;
7: nj-adun mãnitsli = mi scumbusescu;
8: nj-adunã = fatsi pronj;
9: lu-adun ãn cali = lu-astalj, lu-andãmusescu;
10: u-adun fustanea; li-adun mãnitsli = u fac ma shcurtã fustanea; li fac mãnitsli ma shcurti;
11: u-adun tu fuljinã = bag tu stumahi, mãc, ascapit)
{ro: aduna, acompania, întâlni, reuni, culege, primi}
{fr: amasser, assembler, accompagner, rencontrer, reunir, recevoir}
{en: gather, assemble, accompany, meet, unite, receive, collect}
ex: adunã cãndu hii tinir, s-ai cãndu-ausheshti; adunai (adush, feci s-hibã deadun) patru suti di inshi; mãni va s-adunãm (bãgãm tu-un loc) stranjili; li-adunãm tuti tu-un loc unã pristi-alantã; Andrushlu sh-adunã cioaritslji; lj-adunã (arupsi sh-lj-adusi) lãludz; sh-mea nu shtiu ti tsi s-adunã (cãtse s-andãmusescu); munti cu munti nu s-adunã, ma om cu om s-adunã; s-adunarã aushaticlu tra s-arucã (sã mpartã) hãrgili; featili seara aestã s-adunã la voi; cu luchilji s-adunã (fatsi sutsatã), ca nãsh vai aurlã; sã s-adunã (si s-andãmu-seascã) cu sora; iu va n-adunãm (va n-aflãm, va n-andãmusim) astarã?; mi adunai (mi-andãmusii, mi-astãljai) cu el ãn cali; ahiursi s-adunã (culeagã) auã; dusirã s-adunã ayinja; cu anjlji, cioara-a omlui s-adunã (sã shcurteadzã); gãrnutslu nj-adunã
(expr: ãnj coatsi, fatsi pronj); mi ntsãpai cu un schin shi tora nj-adunã
(expr: nj-acãtsã pronj) mãna; u-adunarã coada
(expr: fudzirã) cãnili cu cãtusha; adunã-li
(expr: fudz) di-aoa; s-u-adun
(expr: sã nchisescu, s-fug) trã la vuloagã; si ncaci caljlji, li-adunã
(expr: suntu agudits; l-mãcã shcoplu) gumarlji; pãnã s-nu li-adunj
am1
am1 (ámŭ) vb II avui (a-vúĭ), aveam (a-veámŭ), avutã (a-vú-tã), aveari/aveare (a-veá-ri) – (tsãn tsiva tsi) easti a meu;
(expr:
1: am, ari, etc. = escu, hiu, mi aflu, easti, s-aflã, etc.;
2: am arshini = nj-easti-arshini, mi-arushinedz;
3: am njilã = hiu njilos, mi curmã njila;
4: am arcoari = nj-easti-arcoari;
5: am inimã, curai = nu nj-easti fricã;
6: lu am tru inimã = l-voi multu;
7: lu-am tru nãri = nu-l voi;
8: lu-am tr-arcari = nu-l voi, lu cãtãfronjisescu;
9: lu am tru minti, tru oclju = mi minduescu la el;
10: nj-am menga, mintea, cãshtiga = bag oarã;
11: nu mi-ari loclu = nu-am isihii, ashteptu cu nearãvdari; nu mi tsãni loclu;
12: nj-u am = lugursescu, pistipsescu;
13: avem zbor = nã aduchim;
14: lj-am unã = lu-agudescu, lj-dau unã, lj-amin unã;
15: (am ahãti di) nu-am iu s-li bag = am multi;
16: muljarea ari ficior = muljarea amintã ficior; etc., etc., etc.)
{ro: avea, poseda}
{fr: avoir, posséder}
{en: have, own}
ex: io am oclji, voi avets ureclji; elj au semnu tu frãmti; ari
(expr: s-aflã) leamni tu pãduri; ari
(expr: easti, tricu) un mes di cãndu muri; nu lu-ari loclu
(expr: nu-ari isihii, nu-l tsãni loclu); ashi avem zbor
(expr: n-aduchim); lj-ari unã
(expr: ãlj da unã, lu-agudeashti) cu cioclu; foc lj-ari nãoarã
(expr: lj-aminã unãoarã cu tufechea); mbitatlu sh-u-ari
(expr: pistipseashti) cã nãs i amirã; chirutlu sh-u-ari
(expr: lugurseashti) cã altu ca nãs nu ari; sh-u-avurã
(expr: pistipsirã) cã suntu hicati; tsi-u ai
(expr: lugurseai) cã aduchea tsiva di banã?; tsi oarã-avem
(expr: tsi oarã easti), Nicola?; ma nu-ari
(expr: nu tricurã) trei minuti; estan nu ari
(expr: nu s-aflã) oi multi tu muntsã; nu s-ari avutã (nu-ari faptã, nu-ari criscutã) ahãtã earbã; aoa lj-ari
(expr: easti s-lj-acatsã), aclo lj-ari, lj-agiumsi; tsi om ari
(expr: easti, s-aflã) la shoput?; shtits cã ari
(expr: suntu, s-aflã) stihii aoatsi?; trã tse nu ari
(expr: nu suntu, nu es, nu s-fac) ghiftsã furi?; avea
(expr: eara, s-afla) tru-un loc un preftu; nu lu-avea
anatimã
anatimã (a-ná-thi-mã) sf fãrã pl – darea nafoarã a unui crishtin dit bisearicã, di itia cã ari faptã lucri multu uruti trã pistea crishtinã; anatemã, afurisiri, blãstem, cãtarã, afurizmo
{ro: afurisenie, anatemă, blestem}
{fr: excommunication, anathème}
{en: excomunication, ban, curse}
§ anatemã (a-ná-the-mã) sf fãrã pl – (unã cu anatimã)
§ anatima (a-ná-thi-ma) adv, sf fãrã pl – blãstem, blãstimat, afurisit
{ro: blestem}
{fr: anathéme}
{en: curse}
ex: anatima (blãstem s-cadã pri-atsel) cari deadi xeana; anatima-lj oara (blãstimatã s-hibã oara), iu scoasish atsel zbor
§ anatema (a-ná-the-ma) adv, sf fãrã pl – (unã cu anatima)
§ natimã (ná-thi-mã) adv, sf fãrã pl – (unã cu anatimã)
§ natemã (ná-the-mã) adv, sf fãrã pl – (unã cu anatimã)
§ nahima (na-hi-má) adv – (unã cu anatima)
ex: nahima-lj mã-sa-ali Ceapi
§ natima (ná-thi-má) adv, sf – (unã cu anatima)
ex: natima (blãstimat s-hibã atsel) cari scoasi xeana; natima-ts mã-ta, moi featã
§ natema (ná-the-ma) adv, sf fãrã pl – (unã cu anatima)
§ anatim1 (a-ná-thimŭ) adg anatimã (a-ná-thi-mã), anatinj (a-ná-thinj), anati-mi/anatime (a-ná-thi-mi) – anãtimat, anatimat, natimat, nãtimat, anahimat, anãhimat, blãstimat, afurisit
{ro: afurisit, blestemat}
{fr: excommunié, anathématisé, maudit}
{en: excomunicated, cursed}
ex: cusurin-tu easti un ahtari anatim (blãstimat), cã di nãs, cama nclo, altu nu-ari; ficiorlu aestu easti anatim (afurisit)
§ anãtimedz (a-nã-thi-médzŭ) vb I anãtimai (a-nã-thi-máĭ), anãtimam (a-nã-thi-mámŭ), anãtimatã (a-nã-thi-má-tã), anãtima-ri/anãtimare (a-nã-thi-má-ri) – aruc anatima pri cariva; (trã lucrili uruti tsi ari faptã) lu scot cariva nafoarã dit bisearicã (bisearica nu-l mata ari ti crishtin); anatimusescu, anãhimedz, anathim, nãthi-medz, afurisescu, cãtãrãsescu, catãryisescu, blastim, blastin, cu-ledz, huledz, uryisescu
arãu2
arãu2 (a-rắŭ) adg arauã (a-rá-ŭã), arãi (a-rắĭ), arali/arale (a-rá-li) – tsi lu-ariseashti s-facã lucri uruti; tsi ari hãri multu slabi (lãi, nibuni); narãu, nibun, slab, lai, tihilai, afishcu, andihristu, urut, cãni, ursuz, pãngãn, vombir, cãtrãcearcu, etc.; (fig:
1: arãu = tsi easti cu puteari; vãrtos, sãnãtos, etc.; expr:
2: ti bag arãu = spun la chivernisi (i altã lumi) lucri tsi-ai faptã shi nu vrei si sã shtibã; ti spun;
3: sh-nãinti arãu (apã tsi curã) sh-nãpoi vali arauã (urutã, lai) = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu shtii tsi s-facã cã, nu poati s-aflã tsi cali s-lja, cã tuti cãljurli suntu lãi)
{ro: rău, crud, câinos, ticălos; viguros}
{fr: mauvais, méchant, cruel, affreux; vigoureux}
{en: bad, wicked, evil, cruel; strong, vigorous}
ex: muljarea aestã easti arauã (tihilai); yeatrul ãnj deadi yitrii arali (uruti); cã-i fricã sh-lumea-arauã (slabã); va-nj ts-aflji moartea-arauã; arauã (vãrtoasã) mbãirari fatsi catãrca
§ rãu2 (rắŭ) adg rauã (rá-ŭã), rãi (rắĭ), rali/rale (rá-li) – (unã cu arãu2)
§ arãu3 (a-rắŭ) sn arali/arale (a-rá-li) shi arauã3 (a-rá-ŭã) sf arali/arale (a-rá-li) – hãrli tsi-l fac un lucru s-hibã multu-arãu (s-nu hibã dip bun); arãeatsã, lãeatsã, taxirati, ghideri, etc.;
(expr: araua = mira-atsea laea)
{ro: rău, răutate, nenorocire}
{fr: mal, méchanceté, malheur}
{en: evil, misfortune, calamity}
ex: nu s-adutsi n cali ni cu-arãulu (cu-arãeatsa) ni cu bunlu; cari ti nveatsã tr-arãu, nu ts-va bunlu; s-nu u-aflã arãulu (arãeatsa, taxirãtsli); s-nu u patã arãulu (s-nu cadã pri ea tuti lãetsli); cã eu, di-arãu (lãets), nu pot s-tsã spun; si-arucã n arãului (lj-cad tuti lãetsli pri cap); pats arãulu ma nu-ts talji; mash cã trapshu multi-arali (lãets, ghideri); acats-u feata cã lj-u-adusi araua
(expr: mira-lj lai)!; noaptea-aestã easti-arauã (lãeatsã); vinji oara-a arauãljei
(expr: a mirãljei atsea laea, a taxiratiljei)
§ arãeatsã (a-rã-ĭá-tsã) sf arãets (a-rã-ĭétsĭ) – (unã cu arãu3)
ex: arãetsli (lãetsli) a loclui cãdzurã pristi noi; tsi arãeatsã (taxirati) mari pãtsãm!; undzãli hirbea di arãeatsã; arãslu-a lui eara mplin di-arãeatsã
aveglju
aveglju (a-vé-gljĭu) (mi) vb I avigljai (a-vi-gljĭáĭ), avigljam (a-vi-gljĭámŭ), avigljatã (a-vi-gljĭá-tã), avigljari/avigljare (a-vi-gljĭá-ri) – l-pãzescu un lucru tra s-nu-l lja cariva (s-nu-l furã, s-nu s-aspargã, s-nu chearã, etc.); nj-bag ghini mintea cãndu mutrescu un lucru; u trec noaptea dishtiptat la un mortu; stau dishtiptat (di-aradã noaptea) la caplu a unui lãndzit tra s-lu mutrescu (ma s-aibã ananghi di tsiva); mi-afirescu di tsiva; mi-afirescu (caftu) s-nu fac tsiva; avigljedz, vigljedz, veglju, priveglju, pizescu, pãzescu, pãdzescu, mi-afirescu, mi firescu
{ro: veghea, păzi}
{fr: veiller, garder}
{en: guard, watch, watch over}
ex: elj aveaglji tu coacã; meslu-aestu aveaglji-ti (ai-tsã mintea, afirea-ti); cãtse s-nu-aveglji?; cari sh-aveaglji limba, caplu-a lui sh-aveaglji; eara lãndzit arãu, avigljem tutã noaptea (shidzum dishtiptats la caplu-a lui); cãnili aveaglji casa (pãdzeashti casa); aveaglji-l (mutrea-l) s-nu cadã; vor s-lu vatãmã ma s-aveaglji (s-afireashti); s-nu s-avea avigljatã putsãn (s-nu s-avea afiritã) va lu-agudea n cap; cãndu nu s-avdu furi, atumtsea s-ti-aveglji (s-ti-afireshti) di nãsh; cãndu va s-aveaglji luplu pãstrãmãlu; badz luplu picurar shi vrei s-ts-aveaglji oili?
§ avigljedz (a-vi-gljĭédzŭ) (mi) vb I avigljai (a-vi-gljĭáĭ), avigljam (a-vi-gljĭámŭ), avigljatã (a-vi-gljĭá-tã), aviglja-ri/avigljare (a-vi-gljĭá-ri) – (unã cu aveglju)
§ avigljat (a-vi-gljĭátŭ) adg avigljatã (a-vi-gljĭá-tã), avigljats (a-vi-gljĭátsĭ), aviglja-ti/avigljate (a-vi-gljĭá-ti) – (lucru) tsi easti pãzit; (om) tsi-lj sta noaptea cariva la cap s-lu-aveaglji, s-lu mutreascã; tsi easti afirit; vigljat, privigljat, pizit, pãzit, pãdzit, afirit, firit
{ro: vegheat, păzit}
{fr: veillé, gardé}
{en: guarded, watched, watched over}
§ avigljari/avigljare (a-vi-gljĭá-ri) sf avigljeri (a-vi-gljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva aveaglji tsiva; vigljari, privigljari, piziri, pãziri, pãdziri, afiriri, firiri
{ro: acţiunea de a veghea, de a păzi; veghere, păzire; veghe, pază}
{fr: action de veiller, de garder}
{en: action of guarding, of watching, of watching over}
§ veglju (vé-gljĭu) (mi) vb I vigljai (vi-gljĭáĭ), vigljam (vi-gljĭámŭ), vigljatã (vi-gljĭá-tã), vigljari/vigljare (vi-gljĭá-ri) – (unã cu aveglju)
ayiu1
ayiu1 (a-yíŭ) adv – tsi li fatsi lucrili agonja; (lucru) tsi s-fatsi unãshunã; cu dealaga; cu agunjii; anyii, ayii, deayii, yii, anghiu, aghiu, agonja, gonja, aghonja, agunja, curundu
{ro: cu grabă, iute, repede, devreme}
{fr: (en) hâte, (en) vitesse, vite, hâtivement, de bonne heurre}
{en: swift, with haste, fast, soon}
ex: ayiu (agonja) feata s-u scutets; ayiu (agonja) va s-nicã tutã hoara; easti ficior ayiu sh-pute nu va s-chearã; deadi alaga ayiu la fãntãnã
§ anghiu (an-ghíŭ) adv – (unã cu ayiu1)
§ anyii/anyie (an-yí-i) adv – (unã cu ayiu1)
ex: fudz anyii (agonja, unãshunã); du-ti cu-anyii, s-ti tornji cu-anyii; yinea anyii, anyii (agonja, agonja)
§ aghiu (a-ghíŭ) adg aghii/aghie (a-ghí-i), aghii (a-ghíĭ), aghii/aghie (a-ghíĭ) – sertu, sarpit, ayiu
{ro: ager, agil}
{fr: vif, agile}
{en: agile}
§ ayii2/ayie (a-yí-i) adv – (unã cu ayiu1)
§ deayii/deayie (dĭa-yí-i) adv – (unã cu ayiu1)
ex: cu deayii (mizi) ascãpã
§ nghii/nghie (nghí-i) adv – (unã cu ayiu1)
§ nyii/nyie (nyí-i) adv – (unã cu ayiu1)
ex: nyii (cu-agunjii) s-njerdzi; furlu avdzã shi vinji nyii (cu-agunjii, avrapa); tra s-imnã nyii (agonja); fudz nyii (agonja, unãshunã) di-aoa!; cari alagã, nyii s-curmã
§ yii2/yie (yí-i) adv – (unã cu ayiu1)
ex: nãsã, yii-yii (cu-agunjii, avrapa-avrapa) yini-acasã; lucrul cu yii (cu-agunjii), orbu va lu-adari; du-ti cu yii (du-ti cu dealaga, agunjisea-ti)
§ ayiusescu2 (a-yĭu-sés-cu) (mi) vb IV ayiusii (a-yĭu-síĭ), ayiuseam (a-yĭu-seámŭ), ayiusitã (a-yĭu-sí-tã), ayiusiri/ayiusire (a-yĭu-sí-ri) – caftu (voi) tra si s-facã cama agonja; agunjisescu, curundedz, (mi) arãchescu, viisescu, pristinisescu
{ro: grăbi}
{fr: (se) hâter}
azboair
azboair (az-bŭá-irŭ) vb I azbuirai (az-bu-i-ráĭ shi az-buĭ-ráĭ), azbuiram (az-bu-i-rámŭ shi az-buĭ-rámŭ), azbuiratã (az-bu-i-rá-tã shi az-buĭ-rá-tã), azbuirari/azbuirare (az-bu-i-rá-ri shi az-buĭ-rá-ri) – mi min prit vimtu fãrã s-dau di loc, azbor;
(expr:
1: lj-azboairã mintea = (i) easti ninga njic, nu mindueashti ashi cum lipseashti; (ii) lj-si dutsi mintea;
2: li-azboairã naparti = li-arucã, li-astradzi lucrili naparti;
3: azbuirã boulu = dusi, easti-un lucru tsi nu poati si s-facã vãrnãoarã;
4: azbuirã puljlu (tsi-l vreai) = dusi, lu-ascãpash trã totna (lucrul tsi-l vreai);
5: itsi azboairã nu s-mãcã = lucrul tsi pari bun, nu easti totna bun, nu va-ts facã totna huzmetea;
6: lj-azboairã mintea (gaea); easti un azbuirat = glãreashti di minti; easti lishor di minti)
{ro: zbura}
{fr: s’envoler}
{en: fly}
ex: azboairã di pri un arburi pri-alantu; azboairã ca vimtul dupã elj, cu limba scoasã nã palmã; omlu-i faptu s-imnã, cum i puljlu s-azboairã; alãndurli trec azbuirãnda; lu-azbuirã
(expr: l-featsi s-azboairã, lu-aguni) feata puljlu, lu-aspãre di-aclo; alãndurli trec azbuirãnda; lja furca cu fuslu shi li-azboairã
(expr: li-arucã) nafoarã tu-avlii
§ azbuirat (az-bu-i-rátŭ shi az-buĭ-rátŭ) adg azbuiratã (az-bu-i-rá-tã shi az-buĭ-rá-tã), azbuirats (az-bu-i-rátsĭ shi az-buĭ-rátsĭ), azbuirati/azbuirate (az-bu-i-rá-ti shi az-buĭ-rá-ti) – tsi s-minã (s-ari minatã) prit aerã (sh-fãrã s-da di loc), azburat
{ro: zburat}
{fr: envolé}
{en: flown}
§ azbuirari/azbuirare (az-bu-i-rá-ri shi az-buĭ-rá-ri) sf azbuirãri (az-bu-i-rắrĭ shi az-buĭ-rắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu s-minã prit aerã fãrã s-da di loc, azburari
{ro: acţiunea de a zbura; zburare}
{fr: action de s’envoler}
{en: action of flying}
ex: avdi un troput, unã ca-azbuirari, ca peani
§ zboair (zbŭá-irŭ) vb I zbuirai (zbu-i-ráĭ shi zbuĭ-ráĭ), zbuiram (zbu-i-rámŭ shi zbuĭ-rámŭ), zbuiratã (zbu-i-rá-tã shi zbuĭ-rá-tã), zbuirari/zbuirare (zbu-i-rá-ri shi zbuĭ-rá-ri) – (unã cu azboair)
§ zbuirat (zbu-i-rátŭ shi zbuĭ-rátŭ) adg zbuiratã (zbu-i-rá-tã shi zbuĭ-rá-tã), zbuirats (zbu-i-rátsĭ shi zbuĭ-rátsĭ), zbuirati/zbuirate (zbu-i-rá-ti shi zbuĭ-rá-ti) – (unã cu azbuirat)
biuzuri/biuzure
biuzuri/biuzure (bĭu-zú-ri) sf biuzuri (bĭu-zúrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un (om) nu easti-alãsat arihati, cãndu lji s-aspardzi chefea; aspãrdzeari a chefiljei; nealãsari a unui (om) tra si sh-aflã arihatea; biuzurlãchi, angulciri, pirãxiri, cãrtiri
{ro: deranj}
{fr: déran-gement}
{en: disturbance}
ex: l-avea faptã biuzuri (lj-avea pirãxitã, angulcitã, cãrtitã) di-ahãnti ori
§ biuzurlãchi/biuzurlãche (bĭu-zur-lắ-chi) sf biuzurlãchi (bĭu-zur-lắchĭ) – (unã cu biuzuri)
ex: cãtse s-am biuzurlãchi (cãtse s-nu hiu alãsat arihati) n casã cãndu nj-escu ghini sh-ashi
§ biuzuros (bĭu-zu-rósŭ) adg biuzuroasã (bĭu-zu-rŭá-sã), biuzurosh (bĭu-zu-róshĭ), biuzuroasi/biuzuroase (bĭu-zu-rŭá-si) – tsi nu ti-alasã si stai arihati; tsi ts-aspardzi chefea; tsi ti cãrteashti; biuzurlui
{ro: care deranjază, supărător}
{fr: qui dérange}
{en: who disturbs}
ex: nu-l voi cã easti biuzuros
§ biuzurlui (bĭu-zur-lúĭŭ) adg biuzurlui/biuzurlue (bĭu-zur-lú-i), biuzurlui (bĭu-zur-lúĭ), biuzurlui (bĭu-zur-lúĭ) – (unã cu biuzuros)
bucatã
bucatã (bu-cá-tã) sf bucãts (bu-cắtsĭ) – parti (tãljatã, aruptã, disfaptã, etc.) dit un lucru (corpu, trup); tutã mãcarea tsi poati si s-bagã nãoarã n gurã, si s-measticã shi si sã ngljitã; mãshcãturã; cumatã, grundã, grunghi, bucã, peatic;
(expr: bucãts di bucãts = tu multi cumãts)
{ro: bucată, îmbucătură}
{fr: morceau, bouchée}
{en: piece, morsel, mouthful}
ex: armili cad bucãts (cumãts) adrati; bucãts (cumãts) fã-nj-ti, scumpã, tini; s-u facã di bucãts (cumãts); va-nj mi facã bucãts di bucãts; fustanea faptã bucãts di bucãts
(expr: tutã cumãts, mash peatitsi); mãcai unã bucatã (cumatã) di pãni
§ bucã3 (bú-cã) sf buts (bútsĭ) – (unã cu bucatã)
ex: unã bucã (mãshcãturã, cumatã) di pãni; nveasta sh-loa cãti unã masinã tu bucã (mãshcãturã); u lja omlu sh-tu-unã bucã (mãshcãturã) u-archiushurã ãn gurã
§ bucãtici/bucãtice (bu-cã-tí-ci) sf bucã-tici (bu-cã-tícĭ) – bucatã njicã, cumãtici, cumãtush
{ro: bucăţică}
{fr: petit morceau, petite bouchée}
{en: small piece, little morsel, small mouthful}
ex: dã-nj nã bucãtici (cumãtici) di pãni; ãndreptsã suntu s-mi facã bucãtici (cumãtici)
§ mbucãtsedz (mbu-cã-tsédzŭ) (mi) vb I mbucãtsai (mbu-cã-tsáĭ), mbucãtsam (mbu-cã-tsámŭ), mbucãtsatã (mbu-cã-tsá-tã), mbucãtsari/mbucãtsare (mbu-cã-tsá-ri) – lu-adar (l-fac, l-talj, l-frãngu tu, lu-aspargu, etc.) bucãts un lucru; cumãtisescu, mpartu
{ro: îmbucătăţi, împărţi}
{fr: mettre (casser) en morceaux, tronçonner, diviser}
{en: cut (break, etc.) something into pieces, divide}
ex: mbucãtsai (u feci cumãts, u cumãtãsii) pãnea trã mpãrtsãri; mbucãtsarã (li mpãrtsãrã tu cumãts) ayinjli sh-agrili
§ mbucãtsat (mbu-cã-tsátŭ) adg mbucã-tsatã (mbu-cã-tsá-tã), mbucãtsats (mbu-cã-tsátsĭ), mbucãtsa-ti/mbucãtsate (mbu-cã-tsá-ti) – faptu (tãljat) bucãts; cumãtisit, mpãrtsãt
{ro: îmbucătăţit, împărţit}
bugat
bugat (bu-gátŭ) adg bugatã (bu-gá-tã), bugats (bu-gátsĭ), bugati/bugate (bu-gá-ti) – tsi ari multã aveari (avutsami, tutiputã); mbugat, ãmbugat, avut, arhundu, arhundã, zinghin, tsinghin, nicuchir
{ro: bogat}
{fr: riche}
{en: rich}
ex: si s-facã bugats (avuts)
§ mbugat (mbu-gátŭ) adg mbugatã (mbu-gá-tã), mbugats (mbu-gátsĭ), mbugati/mbugate (mbu-gá-ti) – (unã cu bugat)
ex: cãtse la oarfánj shi nu la mbugats?; s-asparsi mushata shi mbugata hoarã armãneascã Gramusti
§ ãmbugat (ãm-bu-gátŭ) adg ãmbugatã (ãm-bu-gá-tã), ãmbugats (ãm-bu-gátsĭ), ãmbuga-ti/ãmbugate (ãm-bu-gá-ti) – (unã cu bugat)
§ bugãtsãlji/bu-gãtsãlje (bu-gã-tsắ-lji) sf bugãtsãlj (bu-gã-tsắljĭ) – lucrili (casã, loc, paradz, tutiputã, etc.) tsi li ari cariva (un om, unã fumealji, un cãsãbã, etc.); bugutsãlji, aveari, avutsãlji, avutsami, maltã, yishteari, tutiputã, periusii
{ro: avere}
{fr: richesse, opulence}
{en: wealth}
ex: bugãtsãlji (aveari) n tser
§ bugutsãlji/bugutsãlje (bu-gu-tsắ-lji) sf bugutsãlj (bu-gu-tsắljĭ) – (unã cu bugãtsãlji)
§ mbugãtsãlji/mbugãtsãlje (bu-gã-tsắ-lji) sf mbugãtsãlj (mbu-gã-tsắljĭ) – (unã cu bugãtsãlji)
§ mbugutsãlji/mbugutsãlje (mbu-gu-tsắ-lji) sf mbugutsãlj (mbu-gu-tsắljĭ) – (unã cu bugãtsãlji)
§ bugãtlãcã (bu-gãt-lắ-cã) sf bucãtlãts(?) (bu-cã-tlắtsĭ) – (unã cu bugãtsãlji)
§ mbugãtsãscu (mbu-gã-tsắs-cu) (mi) vb IV mbugãtsãi (mbu-gã-tsắĭ), mbugãtsam (mbu-gã-tsámŭ), mbugãtsãtã (mbu-gã-tsắ-tã), mbugãtsãri/mbugãtsãre (mbu-gã-tsắ-ri) – agiungu avut; mi fac avut; ãnj creashti avearea; mbugãtsescu, avutsãscu
{ro: îmbogăţi}
{fr: s’enrichir}
{en: grow rich}
ex: si ti mbugãtsascã (avutsascã) Dumnidzã; nu va sã si mbugãtsascã (s-avutsascã)
cãtsé
RO:de ce; pentru că
EN:why; because
FR:pourquoi; parce que
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015