DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ai2!

ai2! (aĭ) inter – zbor tsi lj-ascapã a omlui dit gurã cãndu sh-aspuni durearea, njila, dipirarea tsi u-aducheashti cariva (sh-cãtivãroarã mirachea, lãhtara, haraua, nearãvdarea, etc.); au, ah, vai, cavai, mar, lele, a-lele, oi-lele, bobo, oi-bobo, alimunu, mãrãcui!
{ro: vai, aoleu oh!, of!, etc.}
{fr: eh!, hélas!, mon Dieu!, malheur!, hélas, etc.}
{en: alas!, oh!, no!, oh dear!, poor me!, etc.}
ex: ai! (vai), ai! (vai), corba-nj di eu!

§ au2! (áŭ) inter – (unã cu ai2)
ex: au! featsi tsal Dina

§ ah! (áh) inter – (unã cu ai2)
ex: bãnedz cu ah sh-cu vai

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

alimunu

alimunu (a-lí-mu-nu) inter – zbor tsi lj-ascapã a omlui dit gurã cãndu sh-aspuni durearea, njila, dipirarea tsi u-aducheashti n fatsa-a unui lucru slab (sh-cãtivãroarã mirachea, lãhtara, haraua, nearãvdarea, etc.); ai, au, vai, cavai, mar, lele, a-lele, oi-lele, bobo, oi-bobo, o-popo, mãrãcui!; etc.
{ro: cavai, vai}
{fr: hélas! malheur!}
{en: oh dear, oh poor me!}
ex: alimunu (cavai) di eali!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãtivãrnãoarã

cãtivãrnãoarã (cã-ti-vãr-nã-ŭá-rã) adv – (tsi s-fatsi) nu tut chi-rolu ma di cãndu-cãndu; un chiro trãninti (di ma nclo) ti cari nu s-dzãtsi tamam cãndu; cãtivãrnoarã, cãtivãrãoarã, cãtivãroarã, niscãntiori, nãscãntiori, cãtiunãoarã, cãtiunoarã, cãtinãoarã, cãtinoarã
{ro: căteodată, din când în când}
{fr: quelquefois, parfois, des fois}
{en: sometimes, from time to time}
ex: ashi-i omlu cãtivãrnãoarã (di cându-cându); cãtivãrnãoarã (niscãntiori) nu shtim tsi s-fãtsem

§ cãtivãrnoarã (cã-ti-vãr-nŭá-rã) adv – (unã cu cãtivãrnãoarã)

§ cãtivãrãoarã (cã-ti-vã-rã-ŭá-rã) adv – (unã cu cãtivãrnãoarã)

§ cãtivãroarã (cã-ti-vã-rŭá-rã) adv – (unã cu cãtivãrnãoarã)

§ cãtiunãoarã (cã-ti-u-nã-ŭá-rã shi cã-tĭu-nã-ŭá-rã) adv – (unã cu cãtivãrnãoarã)
ex: cãtiunãoarã nã lja dorlu di casã

§ cãtiunoarã (cã-ti-u-nŭá-rã shi cã-tĭu-nŭá-rã) adv – (unã cu cãtivãrnãoarã)

§ cãtinãoarã (cã-ti-nã-ŭá-rã) adv – (unã cu cãtivãrnãoarã)

§ cãtinoarã (cã-ti-nŭá-rã) adv – (unã cu cãtivãrnãoarã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gal

gal (gálŭ) adg galã (gá-lã), galj (gáljĭ), gali/gale (gá-li) – cari ari un hromã tsi s-aproachi tu lai (tsi da cãtã tu lai); sumulai; numã tsi s-da cãtivãroarã a unei pravdã (mulã, gumar) sumulai; (fig: gal = mãrat, corbu)
{ro: negricios, nume dat unui catâr negricios}
{fr: noirâtre; nom qu’on donne aux mulets noirâtres}
{en: blackish, darkish; name given to blackish mules}
ex: am nã mulã galã (sumulai); Gala (mula sumulai cu numa Galã) nchiseashti, nu s-agioacã; iu njerdzi, lai gale (fig: mãrate)?

§ galan2 (ga-lánŭ) sm galanj (ga-lánjĭ) – cãni sumulai
{ro: câine negricios la culoare}
{fr: chien noirâtre}
{en: blackish dog}

§ gãlãits (gã-lã-ítsŭ) adg gãlãitsã (gã-lã-í-tsã), gãlãits (gã-lã-ítsĭ), gãlãitsã (gã-lã-í-tsã) – cari ari un hromã ncljisã tsi s-aproachi tu lai-lutsitã
{ro: neguriu}
{fr: noir foncé et luisant}
{en: black and shining}
ex: cireashi coapti, lãi gãlãitsã; iu creashti masina gãlãitsã; ocljilj gãlãits ca masina; cu dzeana lai gãlãitsã; mearili, gortsãli, cireashili gãlãitsã-l gãdila

§ gãili/gãile (gã-í-li) invar –
1: tsi ari unã hromã lai-cãrbuni shi nyilicioasã;
2: tsi ari unã hromã ashtearsã, salbitã
{ro: spălăcit; negru şi lucitor}
{fr: pâle; tout à fait noir et luisant}
{en: pale; very black and shiny}
ex: ocljilj nj-si featsirã gãili (di-unã hromã salbitã); niveasti cu oclji lãi-gãili (lãi-cãrbuni shi nyiliciosh)

§ ngãledz (ngã-lédzŭ) vb I ngãlai (ngã-láĭ), ngãlam (ngã-lámŭ), ngãlatã (ngã-lá-tã), ngãlari/ngãlare (ngã-lá-ri) – (cu lãvushirea) l-fac un lucru s-lja unã hromã ca sumulai (galã); murdãripsescu, ncarcu, lirusescu, lichisescu, lãvãshescu, lãvushescu, putusescu, dãmcusescu, chic, chicusescu, mãryescu, smãryescu
{ro: murdări}
{fr: salir, souiller}
{en: dirty, soil}
ex: nu li spilã ghini cãmeshli ma li ngãlã; nji si ngãlã (nji si lãi shi ciufuli di nilari) perlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

jigãrditsã

jigãrditsã (ji-gãr-dí-tsã) sf fãrã pl – ploai amisticatã cu neauã sh-cãtivãroarã sinjac sh-negurã; neaua tsi s-dizgljatsã amisticatã cu apã; jugurditsã, zãgãrdici, lapã, lapovitsã, lãpãitsã, vlaturã, vlãtsurã, sloatã, asloatã, zloatã
{ro: măzăriche, lapoviţă, moină}
{fr: grésil, giboulée, pluie melée de neige}
{en: sleet, thaw, rain mixed with snow}

§ jugurditsã (jĭu-gur-dí-tsã) sf fãrã pl – (unã cu jigãrditsã)

§ zãgãrdici2 (zã-gãr-dícĭŭ) sn zãgãrdiciuri (zã-gãr-dí-cĭurĭ) – (unã cu jigãrditsã)
ex: cãdzu zãgãrdici

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lapã

lapã (lã-pã) sf pl(?) – (furtunã) ploai amisticatã cu neauã sh-cãtivãroarã sinjac sh-negurã; neaua tsi s-dizgljatsã amisticatã cu apã; lapuvitsã, lãpãitsã, asloatã, sloatã, zloatã, jigãrditsã, jugurditsã, vlaturã, vlãtsurã
{ro: lapoviţă, moină}
{fr: grésil, giboulée, pluie melée de neige}
{en: sleet, thaw, rain mixed with snow}
ex: nu s-easi dit casã tu lapa-aestã, fãrã zori; deadi nã lapã cu frig di eara s-chirem pi cali

§ lapuvitsã (lá-pu-vi-tsã) sf pl(?) – (unã cu lapã)
ex: s-featsi lapuvitsã nafoarã

§ lãpãitsã (lã-pã-í-tsã) sf pl(?) – (unã cu lapã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lele3

lele3 (lé-le) (scriat shi le-le) inter – zbor tsi-ascapã dit gura-a omlui cãndu sh-aspuni durearea, njila, dipirarea tsi u-aducheashti n fatsa-a unui lucru slab (sh-cãtivãroarã mirachea, lãhtara, haraua, nearãvdarea, etc.); ai, au, vai, cavai, mar, a-lele, oi-lele, bobo, oi-bobo, alimunu, mãrãcui!; etc.
{ro: aoleu, vai, ah!}
{fr: malheur!, ah!}
{en: alas! oh, oh dear, oh poor me!}
ex: lele, gione-al Giuvara!; lele, mamã!; lele, corba-nj di io!; lele, cheale, tsi-ari s-patã!; lele-nj cheale, lele-nj cheale! (o, mãratlu-nj!)

§ a-lele (a-le-lé) interg – (unã cu lele3)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã