DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bir

bir (bírŭ) sm biri (bírĭ) – zbor cu cari s-diznjardã njitslji, cu noima di “ficior gioni, livendu”; bircu, birciu, etc.
{ro: fiu brav}
{fr: enfant vaillant}
{en: brave child}
ex: birlu (gionili) a meu

§ bircu (bír-cu) adg bircã (bír-cã), birtsi (bír-tsi), birtsi/birtse (bír-tsi) – zbor cu cari s-diznjardã njitslji, cu noima di “gioni, dash, scumpu, vrut”; bir, birciu
{ro: drăguţ, voinic, gentil}
{fr: gentil, joli, brave}
{en: dear, gentle, brave}
ex: soarli, bircul (dashlu), dãdea

§ birciu (bír-cĭu) adg birci/birce (bír-ci), birci (bír-ci), birtsi/birtse (bír-tsi) – (unã cu bircu)

§ biro (bí-ro) sm invar – (vocativlu-a zborlui “bir”) – numã di uspitsãlji cu cari-l cunushtem un om tsi-l lugursim gioni, shi-l tinjisim trã giunaticlu tsi-aspuni
{ro: bade}
{fr: terme d’amicale admiration envers un homme que l’on considère vaillant}
{en: friendly name given to someone considered brave}
ex: aide, o, biro, aide!; sh-di-atsia, vre biro, Catirina; la noi, vre biro-m; aide, biro, curcubetã

§ biroanji/biroanje (bi-rŭá-nji) sf biroanji/biroanje (bi-rŭá-nji) – muljari tsi easti ndruminã, gioni, ca un bãrbat; bãrbatã, bãrbãtoanji, birbeacã
{ro: femeie bravă}
{fr: femme vaillante}
{en: valiant woman}
ex: muljerli-a lor suntu biroanji (birbeatsi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cati2

cati2 (ca-tí) sm catadz (ca-tádzĭ) – atsel (om bãgat di chivernisi) tsi giudicã tu unã crisi (huchiumati); cãthir, giudic, giudicãtor;
(expr:
1: easti unã cu catilu = li ndreapsi lucrili cu catilu, s-ari aduchitã cu giudicãtorlu;
2: mi scoalã la cati = mi dutsi n fatsa-a catilui s-mi giudic)
{ro: judecător}
{fr: juge}
{en: judge}
ex: lj-deadi pi mãna-a catilui (a giudicãtorlui); geaba mi giudic, cã el easti unã cu catilu (s-ari-aduchitã cu giudicãtorlu); catilu nu giudicã ghini; mi sculã la cati (mi-adusi la giudicatã, nãintea-a catilui) tra sã-nj lja oili; catilu (giudicãtorlu) tsi-l giudica eara ligat di unlu oclju

§ cãtir (cã-thírŭ) sm cãtiri (cã-thírĭ) – (unã cu cati2)
ex: sh-caftã pradz multsã cãtirlu (giudicãtorlu)

§ catilãchi/catilãche (ca-ti-lắ-chi) sf catilãchi (ca-ti-lắchĭ) – tehnea-a unui cati
{ro: meseria de judecător}
{fr: métier de juge}
{en: profession of a judge}

§ catili/catile (ca-tí-li) adv – (om) tsi easti multu-arãu, fãrã di nom, tsi calcã leadzea, shi chivernisea caftã s-lu-arucã tu-ahapsi tra s-nu mata poatã s-facã arãu la lumi; un tsi utsidi oaminj, tsi vatãmã lumi
{ro: criminal}
{fr: méchant, assassin}
{en: wicked, murderer}
ex: catili oaminj suntu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cingãrshescu

cingãrshescu (cin-gãr-shĭés-cu) (mi) vb IV cingãrshii (cin-gãr-shíĭ), cingãrsham (cin-gãr-shĭámŭ), cingãrshitã (cin-gãr-shí-tã), cingãrshiri/cingãrshire (cin-gãr-shí-ri) – ciucutescu un lucru di-un altu cu un vrondu tsi s-avdi ghini; cingrãshescu, cingrishescu, ciucutescu, agudescu, asun, cicãtescu;
(expr: mi cingãrshescu cu cariva = mi-alumtu, mi ncaci mi ciucutescu cu cariva)
{ro: ciocni}
{fr: (se) choquer, toquer}
{en: strike, knock, clink (glasses)}
ex: cingãrshescu (ciucutescu) yiliili di yin; trã Pashti cingãrshim (ciucutim) oauã aroshi; sfurlili s-cingãrshirã (s-agudirã unã di-alantã); bãinetili tsi s-cingãrsha; furlji s-cingãrshirã
(expr: s-agudirã, s-alumtarã) cu ascherea

§ cingãrshit (cin-gãr-shítŭ) adg cingãrshitã (cin-gãr-shí-tã), cingãrshits (cin-gãr-shítsĭ), cingãrshi-ti/cingãrshite (cin-gãr-shí-ti) – (lucru) tsi s-ari aguditã (ciucutitã) di-un altu lucru; cingrãshit, cingrishit, ciucutit, agudit, asunat, cicãtit
{ro: ciocnit}
{fr: choqué, toqué; heurté}
{en: striken, knocked, clinked (glasses)}
ex: oauã cingãrshiti (ciucutiti, cu cojili asparti)

§ cingãrshiri/cingãrshire (cin-gãr-shí-ri) sf cingãrshiri (cin-gãr-shírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ciucutescu doauã lucri
{ro: acţiunea de a ciocni; ciocnire}
{fr: action de (se) choquer, de toquer; choc, heurt, rencontre}
{en: action of striking, of knocking, of clinking (glasses)}
ex: capitili-a voastri vor cingãr-shiri (ciucutiri, cicãtiri); arauã cingãrshire (ciucutiri) sh-au faptã

§ cingrãshescu (cin-grã-shĭés-cu) (mi) vb IV cingrãshii (cin-grã-shíĭ), cingrãsham (cin-grã-shĭámŭ), cingrãshitã (cin-grã-shí-tã), cingrãshiri/cingrãshire (cin-grã-shí-ri) – (unã cu cingãrshescu)

§ cingrãshit (cin-grã-shítŭ) adg cingrãshitã (cin-grã-shí-tã), cingrãshits (cin-grã-shítsĭ), cingrãshiti/cingrãshite (cin-grã-shí-ti) – (unã cu cingãrshit)

§ cingrãshiri/cingrãshire (cin-grã-shí-ri) sf cingrãshiri (cin-grã-shírĭ) – (unã cu cingãrshiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cioc1

cioc1 (cĭócŭ) sn ciocuri (cĭó-curĭ) – hãlati adratã di-unã coadã (di-aradã di lemnu), cari ari la capitlu-a ljei unã cumatã di her (lemnu, lastic, etc.) cu cari s-agudescu (s-ciucutescu) lucri (penuri); ciucan, daimac;
(expr:
1: intrã-lj-u cu cioclu = agudea-l cu cioclu;
2: cari cu cioclu, cari cu-amonea = unlu dzãtsi unã sh-alantu altã)
{ro: ciocan}
{fr: marteau}
{en: hammer}
ex: favrul sh-adrã penuri mãri shi un cioc; agudeam penura cu cioclu; ahiurhi s-batã cu cioclu (daimaclu): ceac, ciuc; dã-nj cioclu sh-cleashtea si ncaltsu caljlji; cãndu hii cioc, agudea!; hii amoni, aravdã, hii cioc umflã; intrã-lj cu cioclu aestu
(expr: nchisea s-lu-agudeshti cu cioclu-aestu), s-vedz cum ts-aspuni

§ ciucan (cĭu-cánŭ) sn ciucani/ciucane (cĭu-cá-ni) – (unã cu cioc1)

§ cioc3 (cĭócŭ) invar – vrondul tsi s-avdi cãndu cioclu agudeashti tsiva sãnãtos; ceac, ciuc, cioca!, toca!
{ro: sunetul de ciocan}
{fr: le son de marteau}
{en: sound of hammer}
ex: cioc! bãtea cu cioclu

§ ceac (cĭácŭ) invar – (unã cu cioc3)

§ ciuc (cĭúcŭ) invar – (unã cu cioc3)
ex: ahiurhi s-batã cu cioclu (daimaclu): ceac, ciuc

§ ciocut (cĭó-cutŭ) sn ciocuti/ciocute (cĭó-cu-ti) – ciucutirea tsi u-aducheashti omlu dit unã aranã tsi coatsi (tsi-adunã, tsi fatsi pronj); ciucutirea tsi u-aducheashti omlu di la inima tsi bati; ciucutiri; lãngoari di inimã cu cicãniri vãrtoasi
{ro: zvâcnitură dureroasă, boală de inimă, cord}
{fr: battement causé par un pus ou par une plaie douloureuse, corde}
{en: throb caused by an infection; heart illness}
ex: nj-u da ciocuti (nj-ciucuteashti, nj-cicãneashti) la mãnã; nj-da ciocuti la dzeadzitlu tsi nj-adunã; nu putui s-dormu tutã noaptea di ciocuti; yiradzlji-nj da ciocuti (cicãniri); amintã lãngoari di inimã, ciocut

§ ciocuta (cĭó-cu-ta) adv – ciucutirea (agudirea) tsi sh-u fac dauã lucri un di-alantu; ciucutiri;
(expr: fac ciocuta = s-agudescu dauã lucri (chelchi, oauã, etc.), cap ãn cap, un di-alantu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn