DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

alatru

alatru (a-lá-tru) vb I alãtrai (a-lã-tráĭ), alãtram (a-lã-trámŭ), alãtratã (a-lã-trá-tã), alãtrari/alãtrare (a-lã-trá-ri) – (cãnili) scoati unã boatsi; scot dit gurã unã boatsi ca-atsea scoasã di-un cãni; latru; (fig: alatru = (i) cãtigursescu, aurlu, ncaci; (ii) bag schinj, bag zizanj, fac muzavirlãchi; (iii) zburãscu di-arãu, dzãc minciunj di cariva; cacu-zburãscu)
{ro: lătra}
{fr: aboyer}
{en: bark}
ex: avdzãrã c-alãtra (scutea unã boatsi) un cãni; cãnjlji alatrã ca la lunã; cãnili bãgã s-alatrã cãndu-l vidzu la poartã; cãnili cari-alatrã, nu mãshcã; tsi-au di-alatrã cãnjlji n dzeanã?; tsi-ai di-alatri noaptea tutã?; cãnd ti-alavdã unã lumi, tsi-ai cã ti alatrã-un cãni?

§ alãtrat1 (a-lã-trátŭ) adg alãtratã (a-lã-trá-tã), alãtrats (a-lã-trátsĭ), alãtrati/alãtrate (a-lã-trá-ti) – (omlu) tsi easti alãtrat di un cãni; (cãnili) tsi ari scoasã unã boatsi; lãtrat
{ro: lătrat}
{fr: aboyé}
{en: barked}

§ alãtrari/alãtrare (a-lã-trá-ri) sf alãtrãri (a-lã-trắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un (cãni) alatrã; lãtrari
{ro: acţiunea de a lătra, lătrare}
{fr: action d’aboyer}
{en: action of barking}
ex: dãdea nãs tu shtiri cu alãtrarea; dupã alãtrari ducheai cã suntu tsiva oaminj xenj; alãtrãri di cãnj

§ alãtrat2 (a-lã-trátŭ) sn alãtraturi (a-lã-trá-turĭ) – boatsea tsi u scoati cãnili cãndu alatrã; alãtrari, alãtrãturã, lãtrãturã, lãtrat
{ro: lătrat}
{fr: aboi, aboiement}
{en: bark, barking}
ex: avdzãi alãtratlu a cãnjlor; nu-avdu nitsiun alãtrat di cãni; nu-ari bun alãtrat aestu cãni

§ alãtrãtor (a-lã-trã-tórŭ) adg alãtrãtoari/alãtrãtoare (a-lã-trã-tŭá-ri), alãtrãtori (a-lã-trã-tórĭ), alãtrãtoari/alãtrãtoare (a-lã-trã-tŭá-ri) – (cãnili) tsi lu-ariseashti s-alatrã; (cãnili) tsi alatrã; lãtrãtor
{ro: lătrător}
{fr: qui aboie, aboyeur}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aravdu

aravdu (a-ráv-du) (mi) vb I arãvdai (a-rãv-dáĭ), arãvdam (a-rãv-dámŭ), arãvdatã (a-rãv-dá-tã), arãvdari/arãvdare (a-rãv-dá-ri) – dixescu cripãrli tsi-nj cad pri cap (taxirãtsli, niputerli, durerli, vasanli, etc.) fãrã s-mi plãngu i s-cãtigursescu pri cariva; mi tsãn sh-armãn ashi cum hiu (aclo iu hiu) trã multu chiro (fãrã s-mi-alãxescu, fãrã s-mi-aspargu); nu mi-alas azvimtu di niputeari (cripãri, dushmanj, etc.); ravdu, trag, tsãn, vãsãnipsescu, mundu-escu, mi pidipsescu, apufirsescu; dãnãsescu, dinãsescu, di-nisescu, dãnisescu, dãnsescu, dãinsescu, dindisescu, dãndãsescu, vãstãxescu
{ro: răbda; îndura, suporta, suferi; dura, rezista}
{fr: patienter; supporter, souffrir; durer, résister}
{en: be patient; endure, suffer; last, resist}
ex: aravdã (tsãni, dãnãsea) nica niheamã; nu cama pot s-aravdu (s-tsãn, s-dãnãsescu); lu-arãvdai (trapshu cu el) shasi mesh di dzãli; cari aravdã amintã; aravdã shi tats macã s-vrei s-bãnedz; nu lj-arãvdã (tsãnu) inima; aestã jali s-nu u-aravdzã (s-nu u tradz, portsã); aravdã (s-pidipseashti, tradzi) ca un cãni; nu pot s-aravdu (s-mi pidipsescu; icã s-dãnãsescu) ahãt; aravdã (tsãni, dãnãseashti) multã zãmani; stranjili arãvdarã (tsãnurã, dãnãsirã, nu s-arupsirã) multsã anj; nu-nj pari cã chealea-aestã poati s-aravdã (s-tsãnã) ahãtã griutati

§ arãvdat (a-rãv-dátŭ) adg arãvdatã (a-rãv-dá-tã), arãvdats (a-rãv-dátsĭ), arãvdati/arãvdate (a-rãv-dá-ti) – tsi ari dixitã cripãrli tsi-lj cãdzurã pri cap; tsi ari armasã ashi cum easti trã multu chiro (fãrã si s-alãxeascã, fãrã si s-aspargã); cari nu s-alasã azvimtu di niputeari; rãvdat, traptu, tsãnut, vãsãnipsit, munduit, pidipsit, apufirsit; dãnãsit, dinãsit, dinisit, dãnisit, dãnsit, dãinsit, dindisit, dãndãsit, vãstãxit
{ro: răbdat; suportat, suferit; durat, rezistat}
{fr: patienté; supporté, souffert; duré, résisté}
{en: who has been patient; endured, suffered; lasted, resisted}

§ arãvdari/arãvdare (a-rãv-dá-ri) sf arãvdãri (a-rãv-dắrĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu cariva aravdã tsiva;
2: atsea hari tsi u-ari atsel tsi poati s-aravdã multi; ipumunii, arãvdãciuni, rãvdari, trãdzeari, tsãneari, vãsãnipsiri, munduiri, pidipsiri, apufirsiri; dãnãsiri, dinãsiri, dinisiri, dãnisiri, dãnsiri, dãinsiri, dindisiri, dãndãsiri, vãstãxiri
{ro: acţiunea de a răbda; de a îndura, de a suporta, de a suferi; de a dura, de a rezista; răbdare; suportare, suferire; durare, rezistare; suferinţă, rezistenţă}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bag

bag (bágŭ) (mi) vb I bãgai (bã-gáĭ), bãgam (bã-gámŭ), bãgatã (bã-gá-tã), bãgari/bãgare (bã-gá-ri) – fac un lucru tra s-intrã iuva nuntru; fac un lucru (mãcarea) si sta pi tsiva (measã); mi-ashternu tu-un loc (la measã, pi-unã crivati, etc.); apun, pun, culcu, curdisescu, ashternu;
(expr:
1: mi bag (s-fac un lucru) = nchisescu (mi-acats s-fac un lucru);
2: mi bag (sã-nj si facã un lucru) = mi-angrec (tra si s-facã un lucru);
3: bãgai minti = nvitsai, nu va mata fac ahtari lucru;
4: bag ghini tu minti (tu cornu, tru cap, tu carafetã, tu ureclji, etc.) = ascultu ghini tsi si zburashti, aduchescu ghini shi va nj-u-aduc aminti ma nãpoi, nu va s-u-agãrshescu;
5: nj-u bag tu (pri) minti, nj-bag cu mintea, mi bag = am nietea, ljau apofasea;
6: nj-u (ãnj) bag mintea = nj-am cãshtiga, mutrescu ghini s-nu pat tsiva;
7: nu-nj bag mintea cu… = nu dau simasii la-atseali tsi dzãtsi i fatsi cariva, cã easti glar, ageamit, etc.;
8: lj-bag oarã; lj-bag semnu = mutrescu ghini tra s-li ved tuti cum lipseashti;
9: mi bag (s-dormu) = mi culcu s-dormu, intru tu-ashtirnut tra s-dormu;
10: mi bag cu cariva = mi bag tu-ashtirnut cu-unã muljari (bãrbat) s-u (s-lu) ambair; ampihiur, ciumulescu, ncalic, fut;
11: ãl bag di cali = ãl cãndãrsescu, lu-anduplic, lu-apuaduc;
12: bag boatsea = (nchisescu di) aurlu;
13: bag tsiva n gurã = mãc tsiva;
14: nu-nj si bagã tsiva n gurã = (di cripãrli tsi li am) escu mãrãnat (shi nu-am orixi ta s-mãc);
15: nu bag ghini n gurã cã… = unãshunã, cãt u bãgai macãrea n gurã;
16: nu bag somnu ntr-oclji = nu dormu dip, nu ncljid ocljilj;
17: nj-bag lãili = intru tu jali (cã-nj muri cariva di soi);
18: l-bag yiu tu groapã = lj-fac mãri cripãri, lj-aduc mãri taxirãts;
19: bag angrãnj namisa di… = ãlj fac si s-cãrteascã, si sã ncaci;
20: ti bag tu mãnã = ti-acats, va pot s-ti fac s-adari tsi voi mini;
21: bag cariva tu pãni; bag pri pãni, bag huzmichear = ãl ljau cu-arugã, lu-arughedz;
22: bag carni tu ureclji; bag zvercã = mi ngrash;
23: li bag mpadi (armili) = mi prudau;
24: bag (zaire) = acumpãr lucri tra s-li am (s-li lucredz, s-li crescu, ti arniu, etc.);
25: nu-lj si bagã mãnã = nu pots s-lu tsãnj, nu poati s-hibã astãmãtsit, nu poati s-hibã azvimtu;
26: easti tri bãgari pri-aranã = easti multu bun;
27: lj-bag frica tu oasi = lu-aspar, lu lãhtãrsescu multu);
28: u bag nãinti = trag ninti, mi ljau dupã cariva;
29: l-bag nãinti = lu-aurlu; lu-avin, lu-agunescu, lu mpingu;
30: l-bag dinãpoi = lu ncaci, lu-aurlu, lu cãtigursescu, lu-avin;
31: multu mi bag = cilihtisescu;
32: lj-bag cutsutlu la gushi = l-furtsedz s-facã un lucru tsi nu lu-ariseashti;
33: l-bag tu-ahapsi = lu ncljid tu-ahapsi;
34: nj-bag stranjili = mi nvescu;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bumbuneadzã

bumbuneadzã (bum-bu-neá-dzã) vb I unipirs bumbunidzã (bum-bu-ni-dzắ), bumbunidza (bum-bu-ni-dzá), bumbunidzatã (bum-bu-ni-dzá-tã), bumbunidzari/bumbunidzare (bum-bu-ni-dzá-ri) – s-avdi un vrondu mari, cãndu ascapirã shi sfuldzirã (dit tserlu ncãrcat cu niori); bubuneadzã, ditunã, tunã
{ro: tuna}
{fr: tonner}
{en: thunder}
ex: shi cãndu-i sirin bumbuneadzã; cãt bãgã s-bumbuneadzã, s-ascapirã shi s-fuldzirã; bumbunidzã noaptea

§ bumbunedz (bum-bu-nédzŭ) vb I bumbunidzai (bum-bu-ni-dzáĭ), bumbunidzam (bum-bu-ni-dzámŭ), bumbunidzatã (bum-bu-ni-dzá-tã), bumbunidzari/bumbunidzare (bum-bu-ni-dzá-ri) – fac un vrondu mari (di-aradã cu-unã boatsi-analtã, sãnãtoasã shi apreasã) ca-atsel faptu di niorlji ncãrcats cãndu ascapirã; lu-aurlu sh-lu cãtigursescu pri cariva cu boatsi multu-analtã; bubunedz, ditun, tun;
(expr:
1: bumbuneadzã-ti di-aoa = fudz di-aoa shi s-nu ti mata ved n fatsã; du-ti la drats; s-ti lja neclu;
2: bumbuneadzã-l = arucã-l, dã-l nafoarã;
3: l-bumbuneadzã Dumnidzã = lu curbiseashti, l-lupuseashti, lu urghiseashti Dumnidzã)
{ro: tuna}
{fr: tonner}
{en: thunder}
ex: boatsi leanga nu-ari, sh-bumbuneadzã di strigari (angucitoari: tufechea); nã featã cãnd tushadzã, tut loclu bumbuneadzã (angucitoari: tufechea); strigã cu boatsi sãnãtoasã, di bumbunidza muntsãlj tuts; tu vatrã foclu bumbuneadzã (cãrtsãneashti vãrtos); talji nãscãntsã buciunj, cutsuri shi adarã un foc, tsi bumbuneadzã; bumbunidza (aurla) sh-cãrtsãnea dintsãlj; bumbuneadzã-ti
(expr: s-ti lja neclu, fudz di-aoa) chirute!; arapi feata sh-u bumbuneadzã
(expr: sh-arucã-u) tu cireap

§ bumbunidzat (bum-bu-ni-dzátŭ) adg bumbunidzatã (bum-bu-ni-dzá-tã), bumbunidzats (bum-bu-ni-dzátsĭ), bumbu-nidzati/bumbunidzate (bum-bu-ni-dzá-ti) –
1: (vrondu) tsi s-avdi cãndu ascapirã shi sfuldzirã;
2: (om) tsi easti aurlat sh-cãtigursit cu boatsi multu-analtã; bubunidzat, ditunat, tunat
{ro: tunat}
{fr: tonné}
{en: thundered}
ex: om bumbunidzat
(expr: urghisit, curbisit, stuhinat) di Dumnidzã

§ bumbunidzari/bumbuni-dzare (bum-bu-ni-dzá-ri) sf bumbunidzãri (bum-bu-ni-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu (cariva, tserlu) bumbuneadzã; vrondul tsi s-avdi cãndu bumbuneadzã; bubunidzari, ditunari, tunari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cacu-

cacu- (cá-cu-) prifixu – zbor tsi s-bagã nãintea-a unor zboarã (ma multu verbi) tra s-lã alãxeascã niheamã noima, s-u facã di bunã, niheamã ca nibunã. Bunãoarã, zborlu “cacuzburãscu” (scriat shi “cacu-zburãscu”) ari noima di: “lu zburãscu di-arãu pri cariva lu cãtigursescu, dzãc minciunj shi lucri slabi trã cariva, aruc muhtãnj pri cariva, sãhunescu, etc.”; [bãgats oarã cã: (i) prifixul armãni idyiul (cacu) ti tuti zboarãli, cã suntu verbi, adgictivi, masculini i fiminini; (ii) cum fãtsem sh-cu-alanti prifixi, zborlu cu prifixu va-l bãgãm tu fumealja-a zborlui; (iii) di-aradã, prifixul – dupã cum dzãtsi sh-numa – va-l bãgãm nãintea-a zborlui sh-va lu-alichim di el fãrã semnul “-“; ma, cãtivãrãoarã, prifixul va-l videm ngrãpsit ahoryea di zbor; sh-tu soni (iv) va dãm aoatsi mash ndauã zboarã cu-aestu prifixu]
{ro: prefix, care adaugă cuvântului un sens pejorativ}
{fr: prefixe, qui ajoute au mot un sens péjoratif (défavorable)}
{en: prefix, that adds to a word a disparaging meaning}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cap

cap (cápŭ) sn capiti/capite (cá-pi-ti) – partea di nai ma nsus a trup-lui di om iu s-aflã ncljisã midua (acupiritã prisuprã di per, sh-cu fatsa iu s-aflã ocljilj, narea, urecljili, gura, etc.); (fig:
1: cap = atsel tsi easti ma mari tu-unã parei di oaminj, cãp, cãpii, ma marli, mãimar; expr:
2: cap-di-cãni = yeatsã (hiintsã) dit pãrmiti tsi easti ca unã soi di lamnji cu truplu di om shi caplu di cãni;
3: cap di alj (tseapã, prash) = arãdãtsina-a aljlui (a tseapãljei, a prashlui) tu cari s-aflã partea tsi s-mãcã (dupã tsi easti curat di peaji);
4: nu-ari nitsiun cap di alj = easti multu ftoh, cã nu-ari macar un cap di alj tra s-mãcã;
5: cap di cãshcãval = aroatã ntreagã di cãshcãval;
6: cap di tsãtsã = gurgulj, chipita-a tsãtsãljei (dit cari sudzi njiclu, laptili di mumã);
7: cap di-arãu = ahiursiri di-arãu, izvur;
8: caplu-a corlui = atsel tsi s-aflã tu nchisita (caplu) a corlui shi, giucãndalui, lu tradzi dupã el;
9: cap di vearã, a vearãljei = nchisita, intrata-a vearãljei;
10: cap di paradz, cap = capital, capitalj, paradz bãgats tu-unã alishvirishi;
11: (ljau, ahiursescu, apãrnjescu) di la cap = nchisescu ditu-ahiurhitã;
12: cap di carni = cap lishor, tsi nu mindueashti ghini;
13: cap di gai = om tsi easti niheamã ca glar, lishor di minti, etc.;
14: cap di cheatrã, cap gros; cap greu; cap di tar (di crinã, di grij, di shinic, di tãgari, di mulari, di schizari, di ghegan, di vurgar, etc.) = om tsi easti cãpos, tsi u tsãni pi-a lui sh-atumtsea cãndu tuts alantsã dzãc altã soi, tsi nu para easti dishteptu, tsi-aducheashti greu sh-peanarga atseali tsi-lj si dzãc, etc.;
15: cap gol = (i) cap neacupirit di mãndilã i cãciulã shi (ii) un tsi nu-ari tsiva n cap, tsi nu mindueashti ghini, tsi easti lishor tu minti, glar;
16: dupã cap sh-cãciula = cata cum easti omlu, ashi-lj si uidisescu tuti;
17: nu-am minti n cap = (i) hiu multu nvirinat; (ii) nu minduescu (giudic) ghini, glãrii di minti di fac ahtãri glãrinj, etc.;
18: caplu fatsi, caplu tradzi; cap ai, tsi u vrei mãdua?; cap ai, minti tsi-ts lipseashti!; iu nu-i cap, cavai di cicioari = zbor tsi s-dzãtsi a unui tsi pati tsiva, cãndu lucrili-lj si duc tuti anapuda shi (i) cãndu stepsul easti a lui, (ii) cãndu li fatsi tuti lucrili dupã mintea-a lui, fãrã sã ntreabã pri altu, (iii) cãndu nu s-mindueashti ghini ninti ca s-lu facã un lucru, etc.;
19: pãnã s-nu dai cu caplu di praglu di nsus, nu vedz praglu di nghios; cari sh-bati caplu la praglu di nsus, mutreashti la praglu di nghios = zborlu tsi-lj si dzãtsi a unui tsi u bagã mintea mash dupã tsi-l pati un lucru, tsi nu shtii ca si s-afireascã pãnã cãndu nu u pati ninti;
20: caplu tsi nu ntreabã multi vai tragã = zborlu tsi-lj si dzãtsi a unui tsi nu caftã urnimii di la altsã, ninti ca s-lu-adarã un lucru;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãrinti/cãrinte

cãrinti/cãrinte (cã-rín-ti) sm cãrintsã (cã-rín-tsã) – un di dintsãlj lundzã shi sumigosh tsi s-aflã di-unã parti sh-di-alantã di dintsãlj tãljitosh din fatsa-a gurãljei; dintsãlj tsi es niheamã nastãnga sh-nandreapta dit gura-a agruporcului; (fig:
1: cãrinti = agiutor, aradzim, apanghiu; expr:
2: lj-aspun cãrintsãlj = l-fuvirsescu cã va-l mãshcu cu dintsãlj, cu cãrintsãlj; l-cãrintedz;
3: lj-bag un cãrinti = l-mãshcu cu cãrintsãlj, cu dintsãlj; l-cãrintedz;
4: lj-am trã dari un cãrinti; lj-portu un cãrinti; lj-am un cãrinti = voi s-lj-u tornu tr-atseali lucri slabi tsi nj-ari faptã; voi s-lj-u pãltescu; lj-u voi;
5: lj-trag un cãrinti = lu-aurlu, l-bag dinãpoi, l-cãtigursescu;
6: hiu vãrtos, sãnãtos tu cãrinti = am putearea s-tsã u fac, s-tsã u pãltescu, sã-nj scot ahtea tsi tsã u-am)
{ro: canin; colţ de mistreţ}
{fr: dent canine; broche de sanglier}
{en: canine tooth; “tooth” of the wild boar (showing out of his mouth)}
ex: tradzi mãnã, s-nu-ts bagã vãrnu cãrinti
(expr: s-nu tsã facã tsiva tsi nu ti-ariseashti); nã ursã acãtsã s-lj-aspunã cãrintsãlj
(expr: s-lu fuvirseascã); lj-trapsi un cãrinti
(expr: lu-aurlã, l-bãgã dinãpoi, l-cãtigursi); cãnili lu-avinã luplu, di cãrinti nu-lj da; cãrintsãlj di porcu s-ved fuvirosh; am cãrinti (fig: agiutor, aradzim), nu mi-aspar; ma ghini-i cãrintili (fig: atsel tsi ti-agiutã, ti apãrã) di pãrintili; avu zori pãnã scoasi cãrintili; ari un cãrinti pi tini
(expr: ts-u va, el va s-ts-u pãlteascã)

§ crinti/crinte (crín-ti) sm crintsã (crín-tsã) – (unã cu cãrinti)
ex: ursa-lj bãgã mash un crinti
(expr: l-mãshcã mash cu-un cãrinti); di multu-lj poartã a ljei un crinti
(expr: di multu lj-u va, lj-ari ahti, va s-lj-u pãlteascã); vãrtos hiu eu tu crinti
(expr: am putearea s-tsã fac tsiva, sã-nj scot ahtea pri tini)

§ cljinti/cljinte (cljín-ti) sm cljintsã (cljín-tsã) – (unã cu cãrinti)

§ cãrintsos (cã-rin-tsósŭ) adg cãrintsoasã (cã-rin-tsŭá-sã), cãrintsosh (cã-rin-tsóshĭ), cãrintsoasi/cãrintsoase (cã-rin-tsŭá-si) – tsi ari cãrintsãlj mãri sh-ishits cãtã nafoarã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãtigurii/cãtigurie

cãtigurii/cãtigurie (cã-ti-gu-rí-i) sf cãtigurii (cã-ti-gu-ríĭ) – zboarãli greali tsi li-aruc a unui cãndu lu ncaci (lu-aurlu) tr-atseali tsi ari faptã; zboarãli slabi tsi li dzãc (li ngrãpsescu) trã un cari, dupã mintea-a mea, nu-ari faptã un lucru cum lipsea fãtseari; minciunã dzãsã maxus ca sã-lj s-aspargã numa-lj bunã a unui om tinjisit; zburãrea di-arãu tsi u fac trã cariva; cãtigurilji, ncãceari, vãryiri, efterii, muhtani, cacuzburãri, pãrãturã
{ro: reproş, acuzaţie, critică, calomnie}
{fr: reproche, accusation, blâme, critique}
{en: blame, accusation, critique}
ex: atumtsea aduchi cã ficiorlu nu-avea faptã cãtiguria tsi-lj fãtsea muljari-sa; afirea-mi, Doamne, di cãtigurii ghifteascã shi di uspitsãlji turtseascã

§ cãtigurilji/cãtigurilje (cã-ti-gu-rí-lji) sf cãtigurilj (cã-ti-gu-ríljĭ) – (unã cu cãtigurii)

§ cãtigursescu (cã-ti-gur-sés-cu) (mi) vb IV cãtigursii (cã-ti-gur-síĭ), cãtigurseam (cã-ti-gur-seámŭ), cãti-gursitã (cã-ti-gur-sí-tã), cãtigursiri/cãtigursire (cã-ti-gur-sí-ri) – lj-fac unã cãtigurii; lj-dzãc a unui cã el easti cu stepsu tu-atseali tsi ari faptã; cã nu hiu sinfuni trã un lucru tsi featsi, mi ncaci cu cariva shi, cu-unã boatsi apreasã lj-aruc zboarã greali, l-vãryescu; l-bag dinãpoi pri cariva tr-atseali tsi featsi; l-zburãscu pri cariva di-arãu; dzãc zboarã (di-aradã minciunoasi) a unui om tinjisit, maxus ca sã-lj s-aspargã numa-lj bunã; ncaci, lu-aurlu, cacuzburãscu, sãhunescu
{ro: reproşa, acuza, critica, defăima}
{fr: reprocher, accuser, blâmer, critiquer, calomnier}
{en: reproach, accuse, blame, criticize, slander}
ex: nãinti di mãrtari, sh-cãtigursi (lu zburã di-arãu) bãrbatlu; featili suntu buni, nu li cãtigursescu; tsi ma cãtigurseshti featili-a noastri? (li zburãshti di-arãu; lã dzãts cã eali au stepsu sh-nu featsirã ghini?); featili suntu buni, nu li cãtigursescu; cati dzuã ãl cãtigursea la bãrbat-su

§ cãtigursit (cã-ti-gur-sítŭ) adg cãtigursitã (cã-ti-gur-sí-tã), cãtigursits (cã-ti-gur-sítsĭ), cãtigursiti/cãtigursite (cã-ti-gur-sí-ti) – tsi easti ncãceat sh-aurlat ti-atseali tsi ari faptã; tsi-lj s-ari dzãsã cã ari faptã un lucru (tsi nu para-i bun) sh-cã stepsul easti a lui; tsi easti zburãt arãu; ncãceat, aurlat, cacuzburãt, sãhunit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn