DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

afan

afan (á-fanŭ) adg afanã (á-fa-nã), afanj (á-fanjĭ), afani/afane (á-fa-ni) – tsi nu s-veadi; tsi s-chiru; afandu, cãipi, stifã, defi, nividzut
{ro: dispărut, invizibil}
{fr: disparu, invisible}
{en: disappeared, invisible}
ex: afan s-featsi (defi s-featsi, s-chiru, fudzi)

§ afandu (á-fan-du) adg afandã (á-fan-dã), afandzã (á-fan-dzã), afandi/afan-de (á-fan-di) – (unã cu afan)

§ afãnisescu (a-fã-ni-sés-cu) (mi) vb IV afãnisii (a-fã-ni-síĭ), afãniseam (a-fã-ni-seámŭ), afãnisitã (a-fã-ni-sí-tã), afãnisiri/afãnisire (a-fã-ni-sí-ri) – fac un lucru s-nu mata s-veadã (si s-chearã, si s-facã afan, stifã, defi, etc.); aspargu dip di dip un lucru, tra s-nu mata armãnã tsiva di el; slãghescu multu dupã unã lãngoari; afãnsescu, cãipusescu, stifusescu, cãtãstrãpsescu, prãpãdescu, sutrupsescu
{ro: dispare, nimici}
{fr: disparaître, anéantir}
{en: disappear, annihilate}
ex: u cãftai tutã dzua, canda s-afãnisi (canda s-featsi cãipi); lj-afãnisirã (cãtãstrãp-sirã) sh-casa sh-tutiputa; mi-afãnisirã bileili; pãnã s-mi shuts s-afãnisi (s-featsi afanã, s-chiru), canda intrã tu loc

§ afãnisit (a-fã-ni-sítŭ) adg afãnisitã (a-fã-ni-sí-tã), afãnisits (a-fã-ni-sítsĭ), afãnisiti/afãnisite (a-fã-ni-sí-ti) – tsi s-ari faptã afan; tsi s-ari aspartã sh-nu-ari armasã tsiva dip; afãnsit, cãipusit, stifusit, cãtãstrãpsit, prãpãdit, sutrupsit
{ro: dispărut, nimicit}
{fr: disparu, anéanti}
{en: disappeared, destroyed}

§ afãnisiri/afãnisire (a-fã-ni-sí-ri) sf afãnisiri (a-fã-ni-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru s-fatsi afan icã s-aspardzi sh-nu mata armãni tsiva dip di el; afãnsiri, cãipusiri, stifusiri, cãtãstrãpsiri, prãpãdiri, sutrupsiri
{ro: acţiunea de a dispare, de a nimici; nimicire}
{fr: action de disparaître, d’anéantir}
{en: action of disappearing, of completely destroying}

§ afãnsescu (a-fãn-sés-cu) (mi) vb IV afãnsii (a-fãn-síĭ), afãnseam (a-fãn-seámŭ), afãnsitã (a-fãn-sí-tã), afãnsiri/afãnsire (a-fãn-sí-ri) – (unã cu afãnisescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aspargu

aspargu (as-pár-gu) (mi) vb III shi II asparshu (as-pár-shĭu), as-pãrdzeam (as-pãr-dzeámŭ), aspartã (as-pár-tã), aspardziri/as-pardzire (as-pár-dzi-ri) shi aspãrdzeari/aspãrdzeare (as-pãr-dzeá-ri) –
1: l-fac un lucru (stamnã, shishi, pheat, etc.) si s-adarã cumãts, si s-facã tsivali; l-fac un lucru s-creapã, s-plãscãneascã, si zdãngãneascã; lu stric, lu tãlãescu un lucru (sãhati, amaxi, etc.) di nu mata neadzi ghini (i nu neadzi dip);
2: bitisescu unã adunari (numtã, cor, bisearicã, etc.) sh-fac lumea s-fugã (si s-arãspãndeascã, s-arãeascã, si sã scrupseascã, etc.);
3: dau paradz tra s-acumpãr lucri; fac exudi cu pãradzlji tsi lj-am (xudipsescu, hãrgiuescu, etc.);
4: l-fac un lucru (casã, hoarã, grãdinã, etc.) tra s-nu mata armãnã mari lucru di el (surpu, azvãrnuescu, bãstisescu, prãpãdescu, cãtãstrãpsescu, afãnisescu);
5: u fac unã hiintsã (yeatsã, pravdã, om, etc.) s-moarã; vatãm, talj, spãstrescu, surpu mpadi, lj-mãc caplu, lj-aprindu tseara, etc.;
6: alãxescu paradz cu tinjii mari (liri) trã paradz cu tinjii ma njicã (piastri, aslanj, etc.);
7: alas un lucru tsi easti bun trã mãcari (lapti, carni, ghelã, etc.) si s-facã nibun (si s-astalj, s-aludzascã, etc.);
8: alãxescu purtarea-a unui om sh-lu fac (di bun tsi eara) s-ducã unã banã arushinoasã (di purnilji, etc.);
9: nj-cher mintea, glãrescu;
10: mi-alãxescu la fatsã (di lãngoari, nidurnjiri, etc.), ãnj cher hroma, fac sufri, aushescu, vishtidzãscu, mãrãnghisescu, etc.
{ro: sparge, strica, termina, dispersa, cheltui, distruge, omorî, schimba, corupe, înnebuni, ofili}
{fr: casser, briser, disperser, achever, dépenser, détruire, tuer, échanger, corrompre, se toquer, se faner}
{en: break, finish, end, disperse, spend, distroy, kill, exchange, corrupt, lose one’s mind, fade, wither}
ex: asparshu (surpai) casa; s-asparsi Muscopulea; asparshu brava ca s-pot s-dishcljid sinduchea; nj-asparsish oara (nj-u featsish sãhatea s-astãmãtseascã shi nu mata nj-aspuni oara cum lipseashti); lj-u-asparshu (lj-u alãxii chefea shi-l feci s-lji parã arãu); s-asparsi numta (bitisi ziafetea sh-lumea fudzi cãtrã casili-a lor); corlu s-asparsi (gioclu bitisi sh-giucãtorlji s-arãspãndirã); carnea s-asparsi (s-aludzã); pãradzlji lj-aspãrdzea (fãtsea exudi, acumpãra lucri) curundu; asparsirã (afãnisirã, azvãrnuirã) tsintsi, shasi hori; s-aspargã (s-u surpã, s-u cãtãstrãpseascã) Gramostea; pri Dina sh-pri tatãl a featãljei lj-asparshu (ãlj vãtãmai); s-nidzem tu muntsã shi s-lji aspãrdzem (sã-lj vãtãmãm, s-lji spãstrim, s-lji tãljem); aspardzi-nj unã lirã (alãxea-nj lira shi dã-nj, trã cãt fatsi lira, paradz ma minuts, cu tinjii ma njicã); asparshu nã migidii albã cã nu-aveam minuts; asparsi (li-alãxi, li featsi pradz) shi fluriili di la veri; asãndzã ficiorlji s-aspargu (sh-alãxescu purtarea shi n-arushineadzã) lishor; s-asparsi di minti (glãri, sh-chiru mintea); cara-lj murirã ficiorlji, s-asparsi niheamã la minti; cãt s-asparsi (s-alãxi, mãrãnghisi) la fatsã!; furã unãoarã cu mari aveari, tora s-asparsirã; li-asparsim doili (chicusim, nã ncãcem); nu puteam s-lj-u-aspargu (chefea) al Tanasi; nu putui cama s-aravdu shi lj-u-asparshu (asparshu chefea)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

astingu

astingu (as-tín-gu) (mi) vb III shi II astimshu (as-tím-shĭu) shi astesh (as-téshĭŭ), astindzeam (as-tin-dzeámŭ), astimtã (as-tím-tã) shi asteasã (as-teá-sã), astindziri/astindzire (as-tín-dzi-ri) shi astindzeari/astindzeare (as-tin-dzeá-ri) – fac s-nu mata ardã foclu i lucrili tsi ardu (cu arcarea di apã, cu suflarea, cu loarea-a vimtului tsi hrãneashti foclu, etc.); astãmãtseashti foclu tsi ardi lucri; (fig:
1: mi-astingu di… (durearea, mirachea, dorlu, seatea, etc. tsi u-aduchescu) = cu-atseali tsi fac (icã-nj si fac) ãnj scadi putearea, slãghescu, nj-cher mirachea di banã, etc. icã-nj si fatsi cãipi durearea (mirachea, dorlu, seatea, etc.) tsi mi plucusea; expr:
2: lu-astingu (di bãteari) = ãlj dau unã bãteari bunã, ãlj dau un shcop;
3: nji s-astindzi cãndila (a banãljei) = mor, lji ncljid ocljilj;
4: lu-astingu (di pri fatsa-a loclui) = lu-aspargu, l-vatãm, ãl fac s-chearã, ãl cãtãstrãpsescu, ãl fac afan;
5: nji s-astindzi ugeaclu = nu-am ficior i featã sh-dupã moartea-a mea nu-armãni vãr di soea-a mea)
{ro: stinge; linişti, calma}
{fr: éteindre; apaiser; calmer}
{en: put out (fire, light, etc.); quiet, calm}
ex: tu gãlita-a dzuãljei astimsirã dumanea; foclu s-asteasi (astãmãtsi) ma dorlu nu s-astimsi (fig: nu chiru); si sh-astingã (fig: si-sh curmã) seatea; s-hibã-arãs di-un ficiuric, nu-lj s-astindzea foclu (fig: nu putea s-isihãseascã, nu-lj si dutsea foclu dit suflit, nu-lj s-agãrsha); lu-asteasim di bãteari
(expr: lj-deadim un shcop, nã bãteari bunã, lu-arupsim di bãteari); lj-asteasi (lji cãtãstrãpsi, lj-featsi afanj, lj-vãtãmã) aproapea tuts dushmanjlji; va lj-astindzi cãndila-a lamnjiljei
(expr: va u mori, va u vatãnj lamnja); sh-tu xeanã n-astindzem di dor
(expr: nã easti dor multu, trãdzem di dor, slãghim, nã s-fatsi afanã mirachea di banã); lã s-astindzi numa
(expr: lã cheari numa); lj-eara, cã-lj s-astindzi casa shi cã nu-alasã hilj si-lj poartã numa; astindzi tabla
(expr: fã s-chearã, ashteardzi, tsi easti scriat pri tablã)

§ astimtu (as-tím-tu) adg astimtã (as-tím-tã), astimtsã (as-tím-tsã), astim-ti/astimte (as-tím-ti) – (foclu) tsi easti faptu s-nu mata ardã (tsi s-chiru, tsi-astãmãtsi);
(expr: (om) astimtu = (i) blãstimat, andihristu, s-lu lja neclu, etc.; (ii) gioni)
{ro: stins; liniştit, calmat}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

burescu2

burescu2 (bu-rés-cu) vb IV burii (bu-ríĭ), buream (bu-reámŭ), buritã (bu-rí-tã), buriri/burire (bu-rí-ri) – l-duc un lucru pãnã la capit; l-fac un lucru pãnã tu bitisitã; agiungu pãnã aclo iu vream s-agiungu; mburescu, bitisescu, bitsescu, sculusescu, susescu, tilescu, apulsescu, mplinescu (fig: burescu = fac s-nu-armãnã tsiva di cariva; vatãm, cãtãstrãpsescu, afãnsescu)
{ro: termina, împlini}
{fr: finir, accomplir, réaliser}
{en: finish, complete, realize}
ex: Faraon s-minduea cu tsi trop si-lj bureascã (fig: si-lj cãtãstrãpseascã)

§ burit2 (bu-rítŭ) adg buritã (bu-rí-tã), burits (bu-rítsĭ), buriti/burite (bu-rí-ti) – (lucru) tsi easti dus pãnã la capit; mburit, bitisit, bitsit, sculusit, susit, tilit, apulsit, mplinit
{ro: terminat, împlinit}
{fr: accompli, achevé, fini}
{en: finished, completed}

§ buriri2/burire (bu-rí-ri) sf buriri (bu-rírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bitiseashti un lucru; mburiri, bitisiri, bitsiri, sculusiri, susiri, tiliri, apulsiri, mpliniri
{ro: acţiunea de a termina, de a împlini; terminari, împliniri}
{fr: action d’accomplir, d’achever, de finir; accomplissement, achèvement, fin}
{en: action of finishing, of completing; completion, end} niburit2 (ni-bu-rítŭ) adg niburitã (ni-bu-rí-tã), niburits (ni-bu-rítsĭ), niburiti/niburite (ni-bu-rí-ti) – tsi nu easti bitisit (burit); tsi nu easti dus pãnã la capit; tsi nu easti etim; nimburit, nibitisit, nibitsit
{ro: neterminat}
{fr: inachevé}
{en: unfinished}

§ niburiri2/niburire (ni-bu-rí-ri) sf niburiri (ni-bu-rírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu biti-seashti, nu bureashti un lucru; nimburiri, nibitisiri, nibitsiri
{ro: acţiunea de a nu termina; neterminare}
{fr: action de ne pas achever}
{en: action of not finishing}

§ mburescu (mbu-rés-cu) vb IV mburii (mbu-ríĭ), mbuream (mbu-reámŭ), mburitã (mbu-rí-tã), mburiri/mburire (mbu-rí-ri) – (unã cu burescu)
ex: mea, azã sã mburirã (s-featsirã, s-bitisirã) tuti, azã s-hãrisescu; di preavãrliga li mburi (li bitisi) tuti,…, nuntru, n bisearicã armasi nimburitã (nibitisitã) di iconj; mburii (bitisii) lucrul tsi-nj didesh; s-dusi pãnã-aclo ma nu mburi (featsi, bitisi) tsiva

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãtã3-

cãtã3- (cã-tã-) prifixu – yini dit limba grãtseascã shi s-bagã nãin-tea-a unor zboarã (ma multu verbi) cu idyea noimã, icã zboarã a curi lã da unã noimã niheam alãxitã. Bunãoarã ashi avem (i) zborlu “cãtãstrãpsescu” tsi ari idyea noimã cu zborlu “sutrup-sescu” shi (ii) zborlu “cãtãdixescu” tsi ari noima di “mi-ariseashti s-fac tsiva cu vreari trã cariva (ma njic, ma slab, etc.); mi tãpinu-sescu n fatsa-a unui (nj-scad tinjia, nj-adun coada, etc.) cãndu fac tsiva” shi zborlu “dixescu” tsi ari noima “ljau (tsiva tsi-nj si da); escu sinfuni cu-atsealj tsi-nj si dzãc; adixescu, aprochi, strãxescu, ahsteptu (ca oaspi, n casã)”; [bãgats oarã cã: (i) prifixul armãni idyiul (cãtã) ti tuti zboarãli; (ii) prifixul va-l bãgãm nãintea-a zborlui fãrã semnul “-“; shi (iii) va dãm aoatsi mash ndauã zboarã cu-aestu prifixu]
{ro: prefix, care menţine sau schimbă puţin sensul cuvântului}
{fr: prefixe, qui garde le même, ou change un peu, le sens du mot}
{en: prefix, that maintains or changes a little the meaning of the word}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãtãstrãpsescu

cãtãstrãpsescu (cã-tãs-trãp-sés-cu) (mi) vb IV cãtãstrãpsii (cã-tãs-trãp-síĭ), cãtãstrãpseam (cã-tãs-trãp-seámŭ), cãtãstrãpsitã (cã-tãs-trãp-sí-tã), cãtãstrãpsiri/cãtãstrãpsire (cã-tãs-trãp-sí-ri) – lu-as-pargu un lucru di nu-armãni tsiva di el; l-fac un lucru s-chearã (si s-facã afan) di pi fatsa-a loclui; spãstrescu (cher) tut tsi am; sutrupsescu, prãpãdescu, pãrpãdescu, afãnisescu, afãnsescu
{ro: ruina, nimici}
{fr: ruiner, anéantir}
{en: ruin, annihilate}

§ cãtã-strãpsit (cã-tãs-trãp-sítŭ) adg cãtãstrãpsitã (cã-tãs-trãp-sí-tã), cãtãstrãpsits (cã-tãs-trãp-sítsĭ), cãtãstrãpsiti/cãtãstrãpsite (cã-tãs-trãp-sí-ti) – tsi fu aspartu (s-ari aspartã) di nu-armasi dip tsiva di el; tsi easti faptu afan di pi fatsa-a loclui; sutrupsit, prãpãdit, pãrpãdit, afãnisit, afãnsit
{ro: ruinat, nimicit}
{fr: ruiné, anéanti}
{en: ruined, annihilated}

§ cãtãstrãpsiri/cãtãstrãpsire (cã-tãs-trãp-sí-ri) sf cãtãstrãpsiri (cã-tãs-trãp-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva easti cãtãstrãpsit; sutrupsiri, prãpãdiri, pãrpãdiri, afãnisiri, afãnsiri
{ro: acţiunea de a ruina, de a nimici; ruinare, nimicire}
{fr: action de ruiner, d’anéantir}
{en: action of ruining, of annihilating}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dirin1

dirin1 (dí-rinŭ) sn dirinuri (di-rí-nurĭ) – atsea tsi-armãni dupã tsi s-dirinã (s-afãnseashti, s-prãpãdeashti) un lucru; afanizmo, halazmo, ciupulic, chiameti
{ro: prăpăd, dezastru}
{fr: ravage; tourment; ruine}
{en: destruction; ravage}
ex: dirinlu (halazmolu, chiametea) i tora n lumi; dirin (mari taxirati) tsi lu-agudi

§ dirin2 (dí-rinŭ) (mi) vb I dirinai (di-ri-náĭ) shi dirnai (dir-náĭ), dirinam (di-ri-námŭ) shi dirnam (dir-námŭ), dirinatã (di-ri-ná-tã) shi dirnatã (dir-ná-tã), dirinari/dirinare (di-ri-ná-ri) shi dirnari/dirnare (dir-ná-ri) – mi curmu multu di copuslu mari tsi-l fac (shi-nj cher multu di putearea tsi u-aveam); nj-aspun durearea cu plãndzeri shi zghiliri, dip canda-nj zmulgu perlji din cap; lu-aspargu dip un lucru tra s-nu mata armãnã tsiva di el; l-fac un lucru s-chearã (si s-facã afan) di pi fatsa-a loclui; (mi) cãpãescu, (mi) deapir, cãhtescu, cãtãstrãpsescu, afãnisescu, afãnsescu, sutrupsescu, prãpãdescu
{ro: (se) zbuciuma, (se) prăpădi, (se) epuiza}
{fr: se déchirer, se consommer, s’épuiser}
{en: consume oneself, tear oneself to pieces, become exhausted}
ex: si s-dirinã (pidipseascã multu, si s-cãtãstrãpseascã) yiu pri loc, sã-lj si frigã limba n foc; plãndzi shi s-dirinã (s-cãpãeashti di plãndzeari); s-dirnarã (s-cãpãirã) di plãngu; s-dirinã (sh-deapirã perlu din cap), lailj-armãnj; corba sorã va si s-dirinã (va si s-deapirã); cãsharea goalã s-dirinã (s-afãnseashti) pisti plai; mi dirinai (mi cãpãii) multu; s-dirinã shi ugeaclu-a lui (s-afãnseashti shi fumealja-a lui)

§ dirinat (di-ri-nátŭ) adg dirinatã (di-ri-ná-tã), dirinats (di-ri-nátsĭ), dirinati/dirinate (di-ri-ná-ti) – tsi easti curmat multu di copuslu mari tsi-l featsi; tsi sh-aspusi durearea cu plãndzeri greali; tsi s-asparsi ahãt multu di nu mata armasi tsiva di el; cãpãit, dipirat, afãnisit, afãnsit, cãhtit, cãtãstrãpsit, sutrupsit, prãpãdit
{ro: zbuciumat, prăpădit, epuizat}
{fr: déchiré, consommé, épuisé}
{en: consumed oneself, torn oneself to pieces, exhausted}

§ dirnat (dir-nátŭ) adg dirnatã (dir-ná-tã), dirnats (dir-nátsĭ), dirnati/dirnate (dir-ná-ti) – (unã cu dirinat)
ex: vinji cu stranjili dirnati (cãtãs-trãpsiti, arupti cumãts); dirnats (cãpãits, avursits multu, vãtãmats) di cali greauã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dizvoc

dizvoc (diz-vócŭ) (mi) vb I dizvucai (diz-vu-cáĭ), dizvucam (diz-vu-cámŭ), dizvucatã (diz-vu-cá-tã), dizvucari/dizvucare (diz-vu-cá-ri) – arup cu dintsãlj (dinjic, disic); arup (talj, aspargu) un lucru tu multi cumãts; portu un stranj pãnã s-fatsi cumãts; dinjic, disic, dirin, arup, talj, aspargu, cãtãstrãpsescu, afãnsescu, etc.;
(expr:
1: mi dizvoc di mãcari = mãc multu di multu, ma multu dicãt lipseashti;
2: (muljarea) dizvoacã (njic) = (muljarea) amintã un njic)
{ro: sfâşia, distruge, dărăpăna}
{fr: mettre en loques, en lambeaux; déchirer, dégrader, délabrer, ruiner}
{en: tear something to shreds (to rags); damage, dilapidate, wreck}
ex: unã dzuã, cãnjlji va mi dizvuca (arupea cu dintsãlj, disica); ornji sh-cãnj au si-ts dizvoacã (aspargã, dinjicã, dirinã) aestu cap tsi-i gol di minti; dizvoacã (aspardzi, cãtãstrãpseashti) tutiputa adunatã cu zahmeti; mi dizvucai
(expr: mi cãpãii, mi umflai) di mãcari; cãndu-lj vinji oara s-dizvoacã
(expr: s-amintã un njic), featsi nã featã

§ dizvucat (diz-vu-cátŭ) adg dizvucatã (diz-vu-cá-tã), dizvucats (diz-vu-cátsĭ), dizvucati/dizvucate (diz-vu-cá-ti) – tsi easti faptu (aruptu, disicat, dinjicat, etc.) tu cumãts; dinjicat, disicat, dirinat, aruptu, tãljat, aspartu, cãtãstrãpsit, afãnsit, etc.
{ro: sfâşiat; distrus, dărăpănat}
{fr: mis en loques, en lambeaux; déchi-ré, dégradé, délabré, ruiné}
{en: torn to shreds (to rags); dama-ged, dilapidated, wrecked}
ex: bucãts dizvucati (arupti) dit stranjili-a ljei

§ dizvucari/dizvucare (diz-vu-cá-ri) sf dizvucãri (diz-vu-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dizvoacã tsiva (cariva); dinjicari, disicari, dirinari, arupeari, tãljari, aspãrdzeari, cãtãstrãp-siri, afãnsiri, etc.
{ro: acţiunea de a sfâşia; de a dărăpăna}
{fr: action de mettre en loques, en lambeaux; déchirer, dégrader, délabrer, ruiner}
{en: action of tearing something to shreds, to rags; of damaging, of dilapidating, of wrecking}

§ nidizvucat (ni-diz-vu-cátŭ) adg nidizvucatã (ni-diz-vu-cá-tã), nidizvucats (ni-diz-vu-cátsĭ), nidizvucati/nidizvucate (ni-diz-vu-cá-ti) – tsi nu easti dizvucat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn