DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

catandisi/catandise

catandisi/catandise (ca-tán-da-si) sf fãrã pl – catastasea (starea, hala) tu cari s-aflã cariva i tsiva; halã, stari, catastasi, cãbuli
{ro: stare, situaţie}
{fr: (en) état, situation}
{en: state, situation}

§ cãtãndii/cãtãndie (cã-tãn-dí-i) sf cãtãndii (cã-tãn-díĭ) – avearea tsi u-ari un om (casã, tutiputã, tutã avearea cu lucrili din casã sh-di nafoarã); lucrili tsi li ari omlu n casã; aveari, catandã, cãtãndii, nicuchiratã, cãtunã, etc.;
(expr: nu easti trã cãtãndii = nu easti bun, nu fatsi hãiri, nu-axizeashti tsiva)
{ro: avere, avut, proprietate}
{fr: avoir, fortune, propriété, bagage}
{en: riches, fortune, property, bagage}
ex: casa shi cãtãndia (avearea) tutã lã eara gãljina sh-cucotlu; lã lja banã sh-cãtãndii (aveari); sculã tuti cãtãndiili (tuti lucrili tsi-avea) cama aleapti din casã; au multã cãtãndii (aveari); nu-ari nitsiun trã cãtãndii
(expr: trã hãiri); li vidzui tuti, vãrnã nu easti ti cãtãndii
(expr: nu easti bunã, nu-axizeashti tsiva)

§ catandã (ca-tán-dã) sf catandi/catande (ca-tán-di) sf – (unã cu cãtãndii)
ex: vatrã sh-catandã (nicuchiratã) la noi suntu asparti

§ cãtãndisescu (cã-tãn-di-sés-cu) vb IV cãtãndisii (cã-tãn-di-síĭ), cãtãndiseam (cã-tãn-di-seámŭ), cãtãndisitã (cã-tãn-di-sí-tã), cãtãndisiri/cãtãndisire (cã-tãn-di-sí-ri) – fac aveari; agiungu tu-unã catandisi bunã; mi-alas di-un lucru (bitisescu cu); (fig: l-cãtãndisescu = l-mutrescu, lj-am cãshtiga, lj-am angãtanlu, lj-portu gailelu, l-frundisescu)
{ro: deveni; ajunge într-o situaţie}
{fr: devenir; réduire; parvenir, finir par}
{en: become; end with or arrive at (a good/poor situation)}
ex: hilj di amirã s-cãtãndisits (s-agiundzets) pri hala-aestã?; cãtãndisirã cu (bitisirã cu, s-alãsarã di) furlichea; cum cãtãndisim (agiumsim) noi lãilji!; cãtãndisi multu-arãu (agiumsi tu-unã halã urutã); di tutiputa tsi-avea, cãtãndisi (agiumsi) di caftã la un sh-la-alantu; nveasta nu-l cãtãndiseashti (fig: nu-l mutreashti ghini, nu lj-ari ngãtan); nu mi cãtãndisish (fig: nu mi mutrish) ghini cãndu earam lãndzit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

halã1

halã1 (há-lã) sf hãljuri (hắ-ljĭurĭ) –
1: stari, catandisi, catastasi;
2: stari (catastasi) greauã sh-urutã; hãljurã, hali, taxirati, derti
{ro: hal, stare proastă, nenorocire, boală}
{fr: triste état, malheur, dégaîne, besoin, peine}
{en: plight, in bad health, misfortune, calamity}
ex: nãsã avea unã halã (catastasi) multu greauã; hala (starea) a ta tora tsi-ts fatsi?; mari halã (bilje) nj-aflai cu aestu drac di pap! nã halã (taxirati) greauã-lj cãdzu pri cap; s-cãtãndisits pri hala-aestã, cu poalã dinãinti!; vã shtiu hala (starea proastã); agiumsirã pri hãljuri greali; halã nu-aveam sh-cu halã mi feci; altã halã nu-i cu tini; tu hala-aestã mi-adusi uspitsãlja atimã; nãs avea sh-unã halã, s-nu s-aspunã cã nu eara om ca tutã lumea; vidzu frati-su pi-ahtari halã sh-acãtsã s-plãngã cu boatsi; cu doi anj ninti, avea pãtsãtã halã; tsi s-tsã spun hãljurli-a meali?

§ hãljurã (hã-ljĭú-rã) sf hãljuri (hã-ljĭúrĭ) – (unã cu halã1)

§ hali1/hale (há-li) sf hãljuri (hắ-ljĭurĭ) – (unã cu halã1)
ex: shtiu halea (catastasea) a loclui; spuni, frate, cum tsã-i halea (catandisea)?; eu nu shtiu tsi va-nj si facã halea (dertea tu cari mi aflu); ea tsi-nj easti halea (catastasea-nj urutã); va lu nveatsã tora halea (taxirãtsli); pri tsi hali (stari) ti-adusi, tu cãmeasha goalã!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mutrescu

mutrescu (mu-trés-cu) (mi) vb IV mutrii (mu-tríĭ), mutream (mu-treámŭ), mutritã (mu-trí-tã), mutriri/mutrire (mu-trí-ri) –
1: nj-aruc ocljilj pri tsiva i cariva tra s-ved cum aspuni; nj-aruc ocljilj; nj-pascu ocljilj;
2: bag oarã la-atseali tsi am dininti i tsi s-fac deavãrliga di mini; nj-am cãshtigã; escu cu cãshtigã;
3: lj-am frundida (cãshtiga, ngãtanlu) a unui; muntrescu, mbrescu, brescu, bruescu, burescu, cãshtighedz, cãtãndisescu, frundisescu, frundixescu; (fig:
1: mutrescu = fac siryeani, siryinsescu; expr:
2: nj-mutrescu lucrul (huzmetea, urfanja, irnjia); nj-mutrescu calea nãinti = (i) nu-am ananghi, nu mi mealã; (ii) nj-ved di lucrul a meu, nu mi-ameastic tu lucri xeani;
3: nj-mutrescu gustul = fac cum ãnj va chefea;
4: mutrescu ghini, cu cãshtigã, cu patru oclji = nj-am cãshtiga, nj-bag ghini oara, patru lj-fac ocljilj;
5: mi mutrescu la yeatru = mi duc s-mi veadã yeatrul ma s-hiu lãndzit, tra sã-nj da vãrã yitrii;
6: l-mutrescu ca soari = l-tsãn ca un lucru (i) tsi-l voi multu, (ii) di cari am mari ananghi;
7: nj-lu mutrescu suflitlu = am multu-angãtan di bana sh-lucrili-a meali;
8: nj-mutrescu di suflit = tsi fac, u fac trã mini, trã sinferlu a meu;
9: l-mutrescu cu agrili = l-mutrescu urut, agru;
10: mutrescu cãtrã tu Ascãpitatã = nu-ashteptu s-mata bãnedz multu chiro;
11: calu tsi-i pishchesi nu s-mutreashti la dintsã = nu va s-lji aflji cusuri a lucrului tsi tsã si da geaba, pishchesi;
12: mãcash prãndzu, mutrea sh-trã astarã = nu-aspardzi tut tsi ai tora, bagã di-unã parti sh-ti ma nãpoi, ti dzua di mãni)
{ro: privi, observa, îngriji}
{fr: regarder, observer, soigner}
{en: look at, observe, take care of}
ex: mutrea (arucã-ts ocljilj) nsus, mutrea nghios; sh-mutri calea nãinti
(expr: sh-mutri di lucrul a lui, fãrã s-lji da vãrã simasii); cãtse nu mutreats lãndzitlu (nu-aveats frundida-a lãndzitlui)?; mutrea ghini
(expr: s-ts-ai cãshtiga) s-nu ti-alash s-ti bashi; s-nã fudzim shi s-nã mutrim lucrul
(expr: s-nu-avem ananghi); Fulga treamburã sh-mutreashti; mutrea-ti cu yeatrul (du-ti s-ti veadã tsi ai di eshti lãndzit); nu-lj mutrea narea, ma mutrea-lj harea; mutrea-u pravda, s-ti mutreascã; cari sh-bati caplu la praglu di nsus, mutreashti la praglu di nghios
(expr: atsel tsi u-ari pãtsãtã cã nu sh-avea angãtanlu, sh-ari angãtan sh-di-aclo iu nu lipseashti); gãljina, tsi-i gãljinã, bea apã sh-mutreashti la Dumnidzã; mutrea-lj hrana si-lj cunoshti bana

§ mutrit (mu-trítŭ) adg mutritã (mu-trí-tã), mutrits (mu-trítsĭ), mutriti/mutrite (mu-trí-ti) – (atsel, atsea) pri cari sh-arucã ocljul cariva s-lu veadã cum aspuni; tsi easti bãgat oarã; tsi lj-ari cãshtiga (ngãtanlu, frundida) cariva; muntrit, mbrit, brit, bruit, burit, cãtãndisit, frundisit, frundixit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

poalã

poalã (pŭá-lã) sf polj (póljĭ) shi poalji/poalje (poá-lji) – lucru tsi-l bagã oaminjlji (di-aradã muljerli) cãndu lucreadzã (pristi stranji, di mesi sh-ma nghios) tra s-nu s-murdãripseascã; mbrustelã, neci, necicã, peci, bistimali, pistimali, pishcimal, pudeauã, pudyeauã, puzgheauã, pureauã, puryeauã; (fig:
1: poalã = (i) partea di nghios a unui lucru (ca bunãoarã: pristi dzinuclji cãndu stai pri scamnu, partea di nghios a muntilui, etc.); (ii) furtia di lucri tsi ncap tu-unã poalã; expr:
2: poalã di poartã = cãnatã di poartã;
3: poali lundzi = muljarea;
4: li vrei n poalã = li vrei etimi; li vrei s-hibã lishor tri fãtseari;
5: nj-bag poalili di brãn = mi ndreg ta s-mi-acats di lucru, ljau unã apofasi;
6: (om) cu poalili dinãinti = huzmichearlu din casã (cã el fatsi lucru cu poala dinãinti);
7: trag di poali = lj-caftu un lucru;
8: bash poalili = (bash partea di nghios a stranjilor ca) semnu di tinjii shi ascultari;
9: mi tsãn di poala-a unui = mi duc dupã cariva;
10: sh-adunã poalili n cap = nu-ari arshini, nu-l mealã cã s-fatsi di-arshini;
11: (capra) sh-anvileashti poalili = (capra) sh-anvileashti chizda)
{ro: poală; partea de jos a unui lucru (munte)}
{fr: tablier, pan; partie inférieure du corps; giron}
{en: apron; lower part of a body (mountain), lap}
ex: ãl tradzi un di poalã; l-trãdzea ficiorlji di poali dzua tutã; cu njitslji tu poalã, plãndzea di tsã s-arupea inima; cum s-nu-nj plãngu, cãndu-s fãrã mãnj, cu njits ãn poalã, tu irnjii greauã, cari-i ca mini?; dizgroapã fluriili, lja nãscãnti n poalã sh-li-aspuni a misurarlui; s-ts-adunj poalili pãn di dzinuclju, s-tsã ved pulpili; di-arshini, di fricã, lu-anvãli cu poala-lj; s-chishe pri sum poali shi fuga s-aducã mãcãri; poala sun brãn; s-acãtsã di poala-a nveastãljei; tradzi cu cheatra, surpã unã poalã di meari (fig: mearili tsi poati s-lji ncapã tu poalã); sh-umpli poala (fig: di lucri) sh-ai s-lj-aducã acasã; si sculã mãrata shi-l lo tu poalã shi dusi mardzinea di-arãu; muljarea poali lundzi sh-minti shcurtã; poalã di sumar; l-tsãnea n poalã; lu mfãshe tu poalã tra s-nu-lj hibã arcoari; s-udã pi poali; shi surpã unã poalã di meari (fig: mearili tsi poati s-li poartã tu-unã poalã); s-nu ts-anvãleascã poalili
(expr: s-nu ts-anvãleascã chizda); nj-murdãrii poljli di fustani (fig: partea di nghios di la fustani); lj-bãshem poala-a amirãlui
(expr: partea di nghios a stranjlui ca semnu di tinjii shi ascultari); hilj di-amirã s-cãtãndisits pri hala-aestã, cu poalã dinãinti!
(expr: huzmicheari); tihea sh-bãgã poalili n brãn

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn