DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãlatã

cãlatã (cã-lá-thã) sf cãlãti (cã-lắthĭ) – hãlati adratã di mplitituri di verdzi suptsãri (palji, etc.) trã purtari lucri di mãnã (zãrzãvãts, poami, etc.); cosh, cãnestrã, cushori, cãrinã, cãnistealã, cushelj, cufinã, shportã, zãmbilã
{ro: coş}
{fr: corbeille, panier}
{en: basket}
ex: acumpãrai nã cãlatã cu frandzã; cãlatã di cãshcãval; adutsea aua di la-ayinji, cãlãtili mplini

§ cãlãticã (cã-lã-thí-cã) sf cãlãtitsi/cãlãtitse (cã-lã-thí-tsi) – cãlatã njicã; cãlãtici
{ro: coşuleţ}
{fr: petite corbeille, petit panier}
{en: small basket}

§ cãlãtici/cãlãtice (cã-lã-thí-ci) sf cãlãtici/cãlãtice (cã-lã-thí-ci) – (unã cu cãlãticã)

§ cãlãtar (cã-lã-thárŭ) sm, sf, adg cãlãtarã (cã-lã-thá-rã), cãlãtari (cã-lã-thárĭ), cãlãtari/cãlãtare (cã-lã-thá-ri) – atsel (atsea) tsi fatsi i vindi cãlãti
{ro: împletitor sau vânzător de coşuri}
{fr: fabricant ou marchand de corbeilles}
{en: basket maker or seller}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cap

cap (cápŭ) sn capiti/capite (cá-pi-ti) – partea di nai ma nsus a trup-lui di om iu s-aflã ncljisã midua (acupiritã prisuprã di per, sh-cu fatsa iu s-aflã ocljilj, narea, urecljili, gura, etc.); (fig:
1: cap = atsel tsi easti ma mari tu-unã parei di oaminj, cãp, cãpii, ma marli, mãimar; expr:
2: cap-di-cãni = yeatsã (hiintsã) dit pãrmiti tsi easti ca unã soi di lamnji cu truplu di om shi caplu di cãni;
3: cap di alj (tseapã, prash) = arãdãtsina-a aljlui (a tseapãljei, a prashlui) tu cari s-aflã partea tsi s-mãcã (dupã tsi easti curat di peaji);
4: nu-ari nitsiun cap di alj = easti multu ftoh, cã nu-ari macar un cap di alj tra s-mãcã;
5: cap di cãshcãval = aroatã ntreagã di cãshcãval;
6: cap di tsãtsã = gurgulj, chipita-a tsãtsãljei (dit cari sudzi njiclu, laptili di mumã);
7: cap di-arãu = ahiursiri di-arãu, izvur;
8: caplu-a corlui = atsel tsi s-aflã tu nchisita (caplu) a corlui shi, giucãndalui, lu tradzi dupã el;
9: cap di vearã, a vearãljei = nchisita, intrata-a vearãljei;
10: cap di paradz, cap = capital, capitalj, paradz bãgats tu-unã alishvirishi;
11: (ljau, ahiursescu, apãrnjescu) di la cap = nchisescu ditu-ahiurhitã;
12: cap di carni = cap lishor, tsi nu mindueashti ghini;
13: cap di gai = om tsi easti niheamã ca glar, lishor di minti, etc.;
14: cap di cheatrã, cap gros; cap greu; cap di tar (di crinã, di grij, di shinic, di tãgari, di mulari, di schizari, di ghegan, di vurgar, etc.) = om tsi easti cãpos, tsi u tsãni pi-a lui sh-atumtsea cãndu tuts alantsã dzãc altã soi, tsi nu para easti dishteptu, tsi-aducheashti greu sh-peanarga atseali tsi-lj si dzãc, etc.;
15: cap gol = (i) cap neacupirit di mãndilã i cãciulã shi (ii) un tsi nu-ari tsiva n cap, tsi nu mindueashti ghini, tsi easti lishor tu minti, glar;
16: dupã cap sh-cãciula = cata cum easti omlu, ashi-lj si uidisescu tuti;
17: nu-am minti n cap = (i) hiu multu nvirinat; (ii) nu minduescu (giudic) ghini, glãrii di minti di fac ahtãri glãrinj, etc.;
18: caplu fatsi, caplu tradzi; cap ai, tsi u vrei mãdua?; cap ai, minti tsi-ts lipseashti!; iu nu-i cap, cavai di cicioari = zbor tsi s-dzãtsi a unui tsi pati tsiva, cãndu lucrili-lj si duc tuti anapuda shi (i) cãndu stepsul easti a lui, (ii) cãndu li fatsi tuti lucrili dupã mintea-a lui, fãrã sã ntreabã pri altu, (iii) cãndu nu s-mindueashti ghini ninti ca s-lu facã un lucru, etc.;
19: pãnã s-nu dai cu caplu di praglu di nsus, nu vedz praglu di nghios; cari sh-bati caplu la praglu di nsus, mutreashti la praglu di nghios = zborlu tsi-lj si dzãtsi a unui tsi u bagã mintea mash dupã tsi-l pati un lucru, tsi nu shtii ca si s-afireascã pãnã cãndu nu u pati ninti;
20: caplu tsi nu ntreabã multi vai tragã = zborlu tsi-lj si dzãtsi a unui tsi nu caftã urnimii di la altsã, ninti ca s-lu-adarã un lucru;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cash

cash (cashĭŭ) sn cãshuri (cắ-shĭurĭ) – [pluralu ari shi noima di “ma multi turlii di cash”] – unã soi di lugurii adratã dit laptili ncljigat (cu-unã soi di mãeauã), cãlcat, ndisat, apitrusit sh-tsãnut di-aradã tu-armirã i foalji tra s-nu s-aspargã; numã tsi s-da la tuti turliili di-ahtari lugurii;
(expr: cash bun, cash dultsi = cash dultsi, cash proaspit, cash dit foalji)
{ro: brânză}
{fr: fromage}
{en: cheese}
ex: trã earna-aestã bãgãm doi folj di cash bun
(expr: cash dultsi); pãni cu cash... nu ti saturi vãrnãoarã!; armãnlu tu cãshuri, ca capra tu creacuri; mãcã pãni cu cash; nã armasirã dauã talari di cash; frati, frati, ma cashlu-i cu paradz

§ cãshar (cã-shĭárŭ) sm cãshari (cã-shĭárĭ) – atsel tsi fatsi cashlu; baci
{ro: baci; cel care face brânza}
{fr: fromager}
{en: cheese maker}
ex: a cãsharlor lã da fushti

§ cãshari/cãshare (cã-shĭá-ri) sf cãsheri (cã-shĭérĭ) – loclu (casa, stanea, etc.) iu s-fatsi cashlu; stani, strungã (iu s-fatsi cashlu); cãshãrii (fig:
1: cãshari = (i) aveari, cãtãndii; (ii) loc ngãrdit iu s-tsãn oi, prãvdzã)
{ro: loc unde se face brânza}
{fr: fromagerie}
{en: place where the cheese is made}
ex: iu bãgash cãshari? (stani); nu shtii tsi-i la cãsheri (stãnj); mi duc la cãshari (strungã); cãsharea s-hibã ghini, cã oili psusirã; cãshari di portsi s-nu fats!; cu gumarlu-adrash cãshari (fig: aveari)?; omlu aestu nu-adarã cãshari (fig: aveari); tsi cãshari ari? (fig: tsi aveari ari? cãt avut easti?); ncljidi oili tu cãshari (loclu ngãrdit); nu-adari cãshari tini (fig: nu va fats cãtãndii cã nu eshti om tsi ti-arãseashti lucrul, nu eshti cilistisitor)

§ cãshãrii/cãshãrie (cã-shã-rí-i) sf cãshãrii (cã-shã-ríĭ) – (unã cu cãshari)
ex: la cãshãrii, bacilu-nj deadi s-mãc ushmar; bacilu nã dusi la cãshãrii sh-nã deadi cash dultsi

§ cãshãrishti/cãshãrishte (cã-shã-rísh-ti) sf cãshãrishti (cã-shã-ríshtĭ) – loclu iu-avea nãoarã sh-un chiro unã cãshari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dzãr

dzãr (dzắrŭ) sn dzãruri (dzắ-rurĭ) – muljiturã (i) tsi-armãni dit lapti cãndu s-fatsi cashlu, (ii) tsi s-aleadzi dit mãrcat cãndu s-fatsi unã guvã, (iii) dit dalã cãndu s-fatsi ghiza, etc.
{ro: zer}
{fr: petit lait}
{en: whey}
ex: dzãrlu di cãshcãval, dupã tsi-l hirbem, scoati mindzitrã; dzãrlu di dalã ãl dãm la cãnj; sh-mãrcatlu scoati dzãr; dzãrlu curã dit dala bãgatã tu stricãtori sh-armãni ghiza; biui dzãr cã mi-arãsea; cati dimneatsã bea nã scafã cu dzãr

§ zer (zérŭ) sn zeruri (zé-rurĭ) – (unã cu dzãr)
ex: umtul avea multu zer; veara-aestã bium multu zer

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pleamitsã

pleamitsã (pleá-mi-tsã) sf pleamitsã (pleá-mi-tsã) – udã cama aratsi tsi s-aflã di-aradã sum casã, iu s-tsãn trã ma multu chiro (trã earnã) lucri (di-aradã trã mãcari sh-beari ca, bunãoarã, talari cu cash, yinuri, etc.); pleamnitsã, pleavnitsã, pimnitsã, bimtsã, catoyi, catoi, tsilar, tsãlar, tsãlari, chilar, izbã, zimnic; (fig: pleamitsã = hapsi, di-aradã sum loc; budrumi, pudrumi)
{ro: pivniţă, beci, subsol}
{fr: cellier, cave, sous-sol}
{en: cellar, basement}
ex: casã cu pleamitsã; s-u ncljidets tu pleamitsã (fig: budrumi)

§ pleamnitsã (pleám-ni-tsã) sf pleamnitsã (pleám-ni-tsã) – (unã cu pleamitsã)
ex: casã cu pleamitsã (catoyi); avea bãgatã multi cheri di earbã tu pleamnitsã (izbã)

§ pleavnitsã (pleáv-ni-tsã) sf pleavnitsã (pleáv-ni-tsã) – (unã cu pleamitsã)

§ pimnitsã (pím-ni-tsã) sf pimnitsã (pím-ni-tsã) – (unã cu pleamitsã)
ex: un puts dit pimnitsã (izbã)

§ bimtsã (bím-tsã) sf bimtsã (bím-tsã) – (unã cu pleamitsã)
ex: cãshcãvalu, yinlu sh-lãpturli s-tsãn tu bimtsã (izbã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

stifani2/stifane

stifani2/stifane (sti-fá-ni) sf stifãnj (sti-fắnjĭ) – loclu tu cari s-bagã cãshcãvalu tra si si nvãrtushadzã
{ro: locul unde se pune caşcavalul să se întărească}
{fr: forme de badines tressées dans laquelle on fait durcir le fromage appelé “cashcaval”}
{en: the place where the cheese “cashcaval” is put to harden}
ex: la gãlets, lãngã stifãnj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tigani1/tigane

tigani1/tigane (ti-gá-ni) sf tigãnj (ti-gắnjĭ) – vas stronghil cu coadã lungã sh-cu mardzinea apusã, tu cari s-pãrjileashti carni (oauã, pãni, aloat, etc.);
(expr:
1: pescul tu-amari, sh-tiganea pri foc = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu-ari (sh-nu va lu-aibã) un lucru, ma si ndreadzi dip canda va lu-aibã;
2: ca pescul tu tigani mi fripsi = mi tirãnsi multu; mi tsigãripsi ca peashtili pri foc)
{ro: tigaie}
{fr: poêle à frire}
{en: frying pan}
ex: nã cãlugãritsã cu unã cusitsã (angucitoari: tiganea); di prisuprã nã tigani, di prighios tutã bumbac, dinãpoi ca foarticã (angucitoari: lãndurã); lo tiganea, u bãgã pi foc, u umplu cu untulemnu; tucheashti usãndza tu tigani; fã fisulj tu tigani; peshtilj intra tu tigani dipriunã; diunoarã tu tigani inshirã dzatsi peshti bunj shi nostinj

§ tigani2/tigane (ti-gá-ni) sf tigãnj (ti-gắnjĭ) – unã soi di aloat (criscut cu mãeauã) tsi s-pãrjileashti tu unã tigani iu s-bagã multã grãsimi (adetea easti si s-facã tigãnj shi si s-li ducã la unã lihoanã);
(expr:
1: tigãnj pi ploaci = unã soi di tigãnj tsi s-mãcã ti preasinj;
2: s-tsã mãcãm tigãnjli = s-tsã da Dumnidzã s-ai (s-tsã facã nveasta) un njic)
{ro: un fel de gogoaşă macedonească}
{fr: pâtisserie soufflée}
{en: Aromanian type of a fried donut}
ex: tigãnjli li-adrãm tu tigani; tigãnj cu umtu; mi dush cu tigãnj la tadi, cã-lj featsi nveasta un ficior

§ tigãnjauã (ti-gã-njĭá-ŭã) sf tigãnjei (ti-gã-njĭéĭ) – cumãts di carni di porcu pãrjiliti (tigãnsiti)
{ro: bucăţi de carne de porc prăjite}
{fr: viande de porc frite dans une poêle à frire}
{en: pieces of porc fried in a pan}
ex: dada nã featsi unã tigãnjauã cu prash

§ tigãnsescu (ti-gãn-sés-cu) vb IV tigãnsii (ti-gãn-síĭ), tigãnseam (ti-gãn-seámŭ), tigãnsitã (ti-gãn-sí-tã), tigãnsiri/tigãnsire (ti-gãn-sí-ri) – bag carni (oauã, pãni, etc.) tu tigani pri (pira di) foc, tra si s-pãrjileascã tu grãsimi; frig, pãrjescu, pãrjilescu, tsigãrsescu, tsãgãrsescu, tignisescu, tsigãripsescu, tigãnjisescu, tigãnisescu
(expr:

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

yermu

yermu (yĭér-mu) sm yernji (yĭér-nji) – yeatsã cu truplu moali, lungu, fãrã cicioari, tsi s-minã cu trãdzearea azvarnã sh-cari poati s-bãneadzã tu loc (apã, poami, carni putridã, matsãli-a omlui, etc.); cãciumolj
(expr:
1: yermu di cufal = yermul tsi aroadi, fatsi guvi tu lemnu;
2: am yernji la cur; am yermu la inimã, mi mintescu ca yermul = escu sirsen, pirudrum; mi min tut chirolu, nu-am isihii sh-nu pot sã stau tu-un loc; nu mi tsãni (nu mi-ari, nu mi-acatsã) loclu; am furnits la cicioari;
3: l-mãcã yernjilj = bãneadzã multu murdar, dip canda va s-acatsã yernji di murdãrilji;
4: s-nu-l mãcã yernjilj tu groapã = blãstem: s-nu-lj putridzascã oasili tu groapã)
{ro: vierme}
{fr: ver}
{en: worm}
ex: l-mãcã yernjilj; va u mãcarã tsiva yernji, dzãsi ghiftul; suntu poami cu yernji; yermul atsel njiclu, pescul atsel mari acatsã; casa-a ljei taha easti mplinã di yernji; tu loc di yernji, mash chetri shi chitritseali di yeamãndzã; va s-lu mãcã yernjilj
(expr: va ducã nã banã multu murdarã) fãrã nãsã; s-nu-l mãncã yernjilj tu groapã
(expr: s-nu-lj putridzascã oasli tu murmintu); tuts atselj dzac tu laea tsarã, iu-lj mãcã pondzãlj yernji
(expr: iu va-lj putridzascã oasili); ved cã ficiorlu-ts ari yermu la inimã
(expr: nu-l tsãni loclu); timbelu, yernjilj ãl mãcã
(expr: va ducã nã banã multu murdarã)

§ yirminos (yir-mi-nósŭ) adg yirminoasã (yir-mi-nŭá-sã), yirminosh (yir-mi-nóshĭ), yirminoasi/yirminoase (yir-mi-nŭá-si) – tsi easti cu yernji; tsi ari (featsi, acãtsã) yernji; cu yernji;
(expr:
1: om yirminos = om tsi nu-i bun ti tsiva, pezevenghiu, tihilai, arãu;
2: dinti yirminos = dinti tsi ari unã guvã, tsi easti cufchiu)
{ro: viermănos}
{fr: vereux, qui contient des vers}
{en: wormy}
ex: unã cãciubã yirminoasã, sum cãciubã nã livadi, sum livadi dauã-arveli, sum arveli doi purunghi, sum purunghi un shoput cu dauã shulinari, sum shoput unã moarã, sum moarã un cioc (angucitoari: caplu-a omlui); cireashili lãi suntu yirminoasi (cu yernji); cara bumbunã ti Sãnt Ilii, nutsli ishirã yirminoasi (cu yernji); di-afoarã arosh, di nuntru yirminos; lji s-ari umflatã falca di la unã mãseauã yirminoasã
(expr: cufchi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn