DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

saidisescu

saidisescu (saĭ-di-sés-cu) vb IV saidisii (saĭ-di-síĭ), saidiseam (saĭ-di-seámŭ), saidisitã (saĭ-di-sí-tã), saidisiri/saidisire (saĭ-di-sí-ri) – ascultu cu cãshtigã (tinjisescu, nj-bag mintea, dau simasii la) atseali tsi mindueashti i dzãtsi cariva; dau di mãnear; bag oarã, sãldisescu, pãrãstisescu, ancunj
{ro: lua în seamă}
{fr: prendre en considération}
{en: take into consideration}
ex: cãtse nu saidiseats (nu-l dats di mãnear) cãsenlu?; sh-taha tunusirea a mea u saidiseashti (u sãldisea, u da di mãnear) Hristolu?; nu saidisea (nu u dãdea di mãnear, nu u tinjisea) dimãndãciunea-al Dumnidzã

§ saidisit (saĭ-di-sítŭ) adg saidisitã (saĭ-di-sí-tã), saidisits (saĭ-di-sítsĭ), saidisiti/saidisite (saĭ-di-sí-ti) – (zbor, pãreari, minduiri) tsi-lj s-ari datã simasii; a curi zbor easti ascultat; tsi lu-ari datã di mãnear; tsi-lj s-ari bãgatã oarã; pãrãstisit, sãldisit, ancunjat
{ro: luat în seamă}
{fr: pris en considération}
{en: taken into conside-ration}

§ saidisiri/saidisire (saĭ-di-sí-ri) sf saidisiri (saĭ-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva saidiseashti tsiva i pri cariva; sãldisiri, bãgari oarã; pãrãstisiri, ancunjari
{ro: acţiunea de a lua în seamă}
{fr: action de prendre en considération}
{en: action of taking into consideration}

§ nisaidisit (ni-saĭ-di-sítŭ) adg nisaidisitã (ni-saĭ-di-sí-tã), nisaidisits (ni-saĭ-di-sítsĭ), nisaidisi-ti/nisaidisite (ni-saĭ-di-sí-ti) – tsi nu-lj si da simasii; a curi zbor nu easti ascultat; tsi nu-lj s-ari bãgatã oarã; tsi nu-lj si da di mãnear; nipãrãstisit, nisãldisit
{ro: neluat în seamă}
{fr: qui n’est pas pris en considération}
{en: not taken into consideration}
ex: a ocljilor nisaidisits; nisaidisit sãndzi

§ nisaidisiri/nisaidisire (ni-saĭ-di-sí-ri) sf nisaidisiri (ni-saĭ-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu saidiseashti tsiva i pri cariva; nisãldisiri, nibãgari oarã; nipãrãstisiri
{ro: acţiunea de a nu lua în seamă}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

striin

striin (stri-ínŭ) sm, sf, adg striinã (stri-ínã), striinj (stri-ínjĭ), striini/striine (stri-íni) – om tsi yini dit altu crat (i altu loc) di-atsel iu bãneadzã cariva; om tsi easti di-unã altã mileti dicãt atsea dit cari easti cariva; (lucri, prãvdzã, etc.) tsi nu suntu a noastri ma a unui alt om; lucru tsi easti loat di la altsã; xen, axen, xinãtor, axinãtor, xinit, cãsen;
(expr: pungã striinã = paradz loats di la altu, paradz mprumutats)
{ro: străin}
{fr: étranger}
{en: foreigner, foreign}
ex: vãrnu nu s-fatsi avut, cara nu s-vearsã punga striinã (xeanã) tu a lui; gioacã cu punga striinã
(expr: gioacã cu paradz xenj)

§ strin (strí-nŭ) sm, sf, adg strinã (strí-nã), strinj (strí-njĭ), strini/strine (strí-ni) – (unã cu striin)
ex: ari criscutã prit strinj (xenj); strinjlji, tsi gailei va s-aibã ti casa shi ti fumealja-a ta?

§ strinãtati/strinãtate (stri-nã-tá-ti) sf strinãtãts (stri-nã-tắtsĭ) – locuri diparti di-atseali iu s-amintã sh-criscu cariva (largu di soi sh-fumealji); bana tu locuri dipãrtati namisa di xenj; lumea tsi bãneadzã tu xeani; stat tsi s-aflã naparti di sinurli-a statlui iu s-amintã sh-bãnã cariva; xinãtati, xinitii, xinitilji, xeanã, axeanã, cur-beti
{ro: străinătate}
{fr: pays ètranger; (à) l’ètranger}
{en: foreign country}
ex: shidzu tu strinãtati anj di dzãli; lucreadzã cu strinãtatea (xinãtatea, lumea dit xeani

§ nstriinedz (nstri-i-nédzŭ) (mi) vb I nstriinai (nstri-i-náĭ), nstriinam (nstri-i-námŭ), nstriinatã (nstri-i-ná-tã), nstriinari/nstriinare (nstri-i-ná-ri) – pitrec cariva s-bãneadzã (i mi duc singur s-bãnedz) tu xeani; (mi) dipãrtedz di-un loc (un di-alantu); xinitipsescu
{ro: înstrăina, depărta}
{fr: envoyer à l’étranger; dépayser}
{en: send tu foreign lands; expatriate}
ex: nstriinã (s-dipãrtã di) casa pãrinteascã; si nstriinarã (si xinitipsirã) tuts; cara him nstriinats (xinitipsits; icã diparti un di-alantu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

xen

xen (csénŭ) sm, sf, adg xeanã (cseá-nã), xenj (csénjĭ), xeani/xeane (cseá-ni) – om tsi yini dit altu crat (i altu loc) di-atsel iu bãneadzã cariva; om tsi easti di-unã altã mileti dicãt atsea dit cari easti cariva; (lucri, prãvdzã, etc.) tsi suntu a unui alt om (nu a noastri); axen, pataxen, xinãtor, axinãtor, xinit, cãsen, strin, striin
(expr:
1: mãcã pãni xeanã = lucreadzã ca huzmichear;
2: fatsi pãzari xeanã = easti lishor s-facã isapea-a altui;
3: s-nu-l veadã yinlu tu mãnj xeani = (om tsi) sta tut chirolu mbitat)
{ro: străin}
{fr: étranger, qui appartient à quelqu’un d’autre}
{en: foreigner, foreign, which belongs to somebody else}
ex: vidzu om xen; grãdina easti xeanã (a altui om), nu-i a mea; cari, xen (tsi nu easti a lui) cal ãncalicã, n cali discalicã; s-bat caljlji tu pljamitsã xeanã (tsi nu easti a lor, iu nu sta di-aradã); azgunea cucotlu atsel xenlu (tsi nu easti a tãu); aspuni-ts dorlu la omlu-a tãu, sh-nu ti dã a xenlui; lucru xen (a altui), nu tsãni cãldurã; tu mãcari xeanã (tsi nu easti a ta, tsi nu u mãts tini), nu-arucã piper; pãnã s-nu mãts pãni xeanã
(expr: pãnã nu lucredz ca huzmichear), nu-agiundzi domnu vãrãoarã

§ axen (ac-sénŭ) sm, sf, adg axeanã (ac-seá-nã), axenj (ac-sénjĭ), axeani/axeane (ac-seá-ni) – (unã cu xen)
ex: om axen; u mãncarã huzmichearlji shi axenjlji; ca axenlu tsi s-veadi aproapi di hoarã-lj; axenlu ti scarchinã iu nu ti mãcã

§ cãsen (cã-sénŭ) sm, sf, adg cãseanã (cã-seá-nã), cãsenj (cã-sénjĭ), cãseani/cãseane (cã-seá-ni) – (unã cu xen)
ex: cãtse nu saidiseats cãsenlu (nu-l dats di mãnear xenlu)?

§ pataxen (pa-tac-sénŭ) adg pataxeanã (pa-tac-seá-nã), pataxenj (pa-tac-sénjĭ), pataxeani/pataxeane (pa-tac-seá-ni) – tsi easti dip xen
{ro: total străin}
{fr: complètement étranger}
{en: completely foreign}
ex: ca un xen, pataxen, u minteashti hoara; cu-unã limbã axeanã, pataxeanã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn