DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

amaxi/amaxe

amaxi/amaxe (a-mác-si) sf amãxi (a-mắc-si) – unã soi di cutii mari pi-arocuti, cu cari s-minã oaminj i poartã lucri (traptã di calj tu chirolu veclju i minatã cu gaz tu chirolu di-adzã); (fig: amaxi = furtia ncãrcatã sh-purtatã tu-unã amaxi); cãrutsã, carotsã; paitoni, cucii, landoni, etc.
{ro: căruţă, trăsură, maşină}
{fr: charrette, voiture}
{en: cart, coach, carriage, vehicle, car}
ex: vinj cu amaxea (carotsa, paitonea)

§ amãxã (a-mãc-sắ) sm amãxadz (a-mãc-sádzĭ) – omlu tsi cãrteashti (urseashti) amaxea shi-lj fatsi caljlji s-tragã amaxea cãtrã loclu iu va el si s-ducã; cãrutsar, cãrutser, cucigi, cucear, sindush
{ro: căruţaş, birjar}
{fr: charretier, cocher}
{en: carter, coachman}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

carotsã

carotsã (ca-ró-tsã) sf carotsã (ca-ró-tsã) – unã soi di cutii mari pi-arocuti (traptã di calj tu chirolu veclju i minatã cu gaz tu chirolu di-adzã), cu cari s-minã oaminj i s-poartã lucri; furtia ncãrcatã sh-purtatã tu-unã carotsã; cãrutsã, amaxi; paitoni, cucii, landoni, etc.
{ro: căruţă, trăsură}
{fr: charrette, voiture}
{en: cart, carriage, coach}
ex: carotsã (amaxi) cu doi calj; isha a priimnari tu carotsã (paitoni, caleashcã)

§ cãrutsã (cã-rú-tsã) sf cãrutsã (cã-rú-tsã) – (unã cu carotsã)

§ cãrutsar (cã-ru-tsárŭ) sm cãrutsari (cã-ru-tsárĭ) – omlu tsi cãrteashti (urseashti) carotsa shi-lj fatsi caljlji s-tragã amaxea cãtrã loclu iu va el si s-ducã; cãrutser, amãxã, cucigi, cucear, sindush
{ro: căruţaş, birjar}
{fr: charretier, cocher}
{en: carter, coachman}

§ cãrutser (cã-ru-tsérŭ) sm cãrutseri (cã-ru-tsérĭ) – (unã cu cãrutsar)

§ car (carŭ) sn cari (cá-ri) – unã soi di amaxi traptã di prãvdzã (calj, boi) cu cari huryeatslji poartã lucri, biricheti, etc.; cherã, carotsã;
(expr:
1: turcul lu-acatsã ljepurlu cu carlu = cu diplumãtsii [zborlu yini di-aclo cã turcul easti arãvdãtor, ashtiptãndalui preanarga-anarga si s-facã lucrul tsi-l va nãs];
2: yini cu carlu = yini multã diunãoarã)
{ro: car}
{fr: char, chariot}
{en: charriot, ox-cart}
ex: carlu (amaxea) nji s-asparsi; lãngoarea yini cu carlu
(expr: lãngorli yin multi deadun); cu carlu cu foc ãn tser

§ cherã1 (chĭé-rã) sf cheri (chĭé-ri) – (unã cu car)
ex: nã dusim cu chera la izvurlu-atsel marli; bãgarã tu-unã cherã shi trapsirã cãtã iu da soarili; pãnã Sufii agiumsirã cu chera; pãnã s-nu u-aundzi, chera nu njardzi

§ chiragi (chi-ra-gí) sm chirageadz (chi-ra-gĭádzĭ) – atsel tsi poartã cãrtsã i lucri (cu chera, amaxea, caljlji, mulãrli, etc.) di la un om la altu, dit un crat tu altu; atsel tsi poartã lucri cu caljlji (mulãrli, etc.) tu-unã cãrvani; chirãgi, cãrvãnar, cãrvuchir

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cheadin

cheadin (chĭá-dinŭ) sn cheadini/cheadine (chĭá-di-ni) – hiri ghini toarsi shi suptsãri di lãnã (tortu) cu cari s-cos di-aradã stranjili di lãnã; gljem (crunã, etc.) di-ahtãri hiri; chedin, tortu
{ro: tort}
{fr: laine bien filée qui sert à coudre les vêtements de laine}
{en: spun yarn}
ex: ca cheadin cãndu-l deapinj; unã cãrutsã (amaxi) cu cheadini (gljami); cheadinlu-l turtsem di lãna-atsea ma buna, di sumã; cheadin trã cuseari; am cheadin sh-trã tãmbarea-a ta; adu-nj din pãzari cheadini aroshi, lãi shi verdzã; adush cheadin trã lãpudz

§ chedin (chĭé-dinŭ) sn chedini/chedine (chĭé-di-ni) – (unã cu cheadin)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cot2

cot2 (cótŭ) sm cots (cótsĭ) shi sn coati/coate (cŭá-ti) – misurã veaclji (di vãrã 60cm, ca dipãrtarea di la cotlu-a bratslui pãnã la mãnã); hãlati (veargã) cu cari s-misurã cãts “cots” ari un lucru; pihi
{ro: cot, linie de măsurat}
{fr: aune, jauge}
{en: old measure, measuring rod}
ex: doi cots di bãsmã agiungu; lja cotlu (pihea, hãlatea ti misurari) a aishtui; doi cots (vãrã metru sh-cartu) neaua lu-anvãli; lungã di un cot (di vãrã 60cm); cãts cots suntu di pi loc pãnã n tser?; lj-spuni a amirãlui cã cotslji di cheadini ditu aestã cãrutsã easti nãltsimea di pi loc pãnã n tser

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cucii/cucie

cucii/cucie (cu-cí-i) sf cucii (cu-cíĭ) – amaxi, di-aradã ma njicã shi ncljisã (tra s-lu-apãrã omlu di ploai), cari sta pri arcuri (tra sã sta omlu ma ghini), cu patru arocuti mãri (cãtivãrãoarã dauã), traptã di calj sh-faptã maxus trã purtarea-a oaminjlor (arari ori trã purtari lucri); paitoni; caretã, caleashcã, cãleashcã, landon, landoni, dalingã, talingã; amaxi, carotsã, cãrutsã
{ro: caleaşcă, trăsură}
{fr: calèche, petite voiture}
{en: carriage}
ex: huzmichearlu tsãnu cucia (astãmãtsi paitonea); vinj cu cucia (paitoni njicã) s-vã ved acasã; s-primnarã n hoarã cu cucia tra s-cãmãruseascã

§ cucigi (cu-ci-gí) sm cucigeadz (cu-ci-gĭádzĭ) – omlu tsi cãrteashti (urseashti) cucia shi-lj fatsi caljlji s-u tragã cãtrã loclu iu va el si s-ducã; cucear, cãrutsar, cãrutser, amãxã, sindush
{ro: căruţaş, birjar}
{fr: charretier, cocher}
{en: carter, coachman}

§ cucear (cu-cĭárŭ) sm cuceari (cu-cĭárĭ) – (unã cu cucigi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dalingã

dalingã (dá-lin-gã) sf dalindzi/dalindze (dá-lin-dzi) – paitoni, di-aradã ma njicã shi ncljisã, cu patru arocuti mãri (cãtivãrãoarã dauã), traptã di calj sh-faptã maxus trã purtarea-a oaminjlor (arari ori trã purtari lucri); talingã, paitoni; caretã, caleashcã, cãleashcã, cucii, landon, landoni; amaxi, carotsã, cãrutsã
{ro: birje, trăsură}
{fr: fiacre, calèche, voiture de place}
{en: carriage, coach}

§ talingã (tá-lin-gã shi ta-lín-gã) sf talindzi/talindze (tá-lin-dzi shi ta-lín-dzi) – (unã cu dalingã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

landoni/landone

landoni/landone (lan-dó-ni) sf landonj (lan-dónjĭ) – paitoni, di-aradã ncljisã (cu-acupirãmintul tsi poati s-hibã traptu sh-dat dinãparti), cu patru arocuti, traptã di calj sh-faptã maxus trã purtarea-a oaminjlor (tsi sta, di-aradã, pi doauã scamni fatsã n fatsã); landon, paitoni; caretã, caleashcã, cãleashcã, cucii, dalingã, talingã; amaxi, carotsã, cãrutsã
{ro: cupeu, trăsură}
{fr: landau}
{en: landau}
ex: vinj acasã tu landoni (trãsurã)

§ landon (lan-dónŭ) sn landoni/landone (lan-dó-ni) –
ex: arupsi ncoa dit dzãri landon (trãsurã) cu un gioni

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

paitoni/paitone

paitoni/paitone (paĭ-tó-ni) sf paitonj (paĭ-tónjĭ) shi paitonuri (paĭ-tó-nurĭ) – amaxi, di-aradã ncljisã (tra s-lu-apãrã omlu di ploai), cari sta pri arcuri (tra sã sta omlu ma ghini), cu patru arocuti mãri (cãtivãrãoarã dauã), traptã di calj sh-faptã maxus trã purtarea-a oaminjlor (arari ori trã purtari lucri); cucii, caretã, caleashcã, cãleashcã, landon, landoni, dalingã, talingã; amaxi, carotsã, cãrutsã
{ro: faeton, trăsură}
{fr: charrette, voiture fermée, landau}
{en: carriage, landau}
ex: eara adunatã lumea cu paitonuri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã