DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

avdalcu

avdalcu (av-dál-cu) adg avdalcã (av-dál-cã), avdaltsã (av-dál-tsã), avdaltsi/avdaltse (av-dál-tsi) – tsi easi durdur (cãrtilivos, geadiu, tul, sharafura, etc.); tsi easti ca chirut di minti (di itia-a unei dureari, vrondu, sinhisi mari, etc.); chirut, cicãnit, ciushuit, cictisit, cicãrdisit, cicnit, cihtisit, cildisit, cildãsit, cilduit, cirtuit, ciurtuit, cirtisit, cirtusit, cirtãsit, cistisit, tulit, zãlsit, shishirdisit, shishtisit
{ro: zăpăcit, aiurit}
{fr: écervelé, ahuri}
{en: scatter-brained, dazed, dumbfounded, confused}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãrtescu

cãrtescu (cãr-tés-cu) (mi) vb IV shi II cãrtii (cãr-tíĭ), cãrteam (cãr-teámŭ), cãrtitã (cãr-tí-tã), cãrtiri/cãrtire (cãr-tí-ri) shi cãrtea-ri/cãrteare (cãr-teá-ri) –
1: lj-aspargu chefea (arihatea); nu lu-alas si sh-aibã arihatea; l-pingu s-facã tsiva; angulcescu, pirãxescu;
2: lj-portu inati a unui (lj-u voi) cã-nj fatsi un lucru tsi nu mi-arãseashti (shi nu para voi s-lu mata ved i s-lji mata zburãscu); cãchiusescu, chicãsescu, ahuljisescu, huljisescu, hulusescu, nãirescu, nãrescu, nãrãescu, nj-chicã greu, nj-pari arãu;
3: aduchescu (icã fac pri altu s-aducheascã) unã dureari sufliteascã, un dor greu tu inimã, unã mãrazi (cãnjinã, amãreatsã, cripari, etc.); ãnj chicã greu; ãnj lãescu inima; ãnj cadi milii; lãescu tu hicati; amãrãscu, cãnjisescu, nfushtedz, nvirinedz, nviredz, pãrãpunji-sescu, mãrãnedz, mãrinedz;
4: dau di tsiva (cu mãna, ciciorlu, etc.); bag mãna (deadzitli), agudescu, pusputescu, huhulescu (fig:
1: cãrtescu = fur, nciulescu, spãstrescu, ciun, ciuplescu, sec, etc.; expr:
2: l-cãrtescu = lj-dzãc a unui tra s-facã un lucru, l-pingu, lu schin, l-fac, l-cljem, etc.)
{ro: incomoda, deranja; supăra, ofensa; întrista; atinge}
{fr: incommoder; (se) fâcher, (se) formaliser, s’offenser; attrister, causer du chagrin; atteindre, toucher}
{en: disturb; get (make) sorry, make angry, offend; sadden, grieve; touch}
ex: lala cãrteashti sh-teta zgileashti (angucitoari: brava shi cljiitsa); nu mi cãrtea (nu mi nãirea, nu-nj dzã tsiva, alasã-mi isih); nu cãrteashti (nu-ari, nu fatsi tsiva) cã nji ncljisi portsãli; nã cãrtim di zboarãli tsi dzãsish (chicusim, nã pãru arãu, n-agudirã zboarãli, nã chicarã greu); s-cãrti (nvirinã) ahãt multu; mash unã-l cãrtea (lj-mãca inima, l-mãrãna); nãs nitsi cã s-cãrtea di ea (nu bãga mãna pri ea); s-nu ti cãrteshti di (s-nu badz mãna pri) lucrili a meali; shidzu tu ploai shi s-cãrti di plivrit (lãndzidzã, acãtsã plivrit); s-cãrti di cheptu (fu agudit, lãndzidzã di ofticã); nu ti cãrtea di mini (nu da di mini); pãnã nu-l cãrteshti, cãnili nu ti mushcã; totna mi cãrteashti (mi fatsi s-chicusescu; icã fig: mi schinã); ea cãrtea-l (fig: schinã-l) niheamã, tra s-arãdem; cãrteashti ghini aftuchina (fig: u dutsi, u fatsi s-tragã ninti); nu-l cãrtea (fig: s-nu-l schinj) gumarlu, s-nu beasã; aducheshti cã cãrteashti (fig: furã, spãstreashti)

§ cãrtit (cãr-títŭ) adg cãrtitã (cãr-tí-tã), cãrtits (cãr-títsĭ), cãrtiti/cãrtite (cãr-tí-ti) –
1: tsi-lj s-asparsi chefea (arihatea); tsi nu easti alãsat si sh-aibã isihii; angulcit, pirãxit;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

geadiu

geadiu (gĭa-díŭ) adg geadii/geadie (gĭa-dí-i), geadii (gĭa-díĭ), geadii (gĭa-díĭ) – tsi easi durdur (cãrtilivos, tul, sharafura, avdalcu, etc.); cari dutsi unã banã di om tsi alagã mash dupã muljeri (bãrbats), paradz, beari, glindisiri, etc.; pushclju, pushtean, pushtan, pushtu
{ro: zvăpăiat, zăpăcit, desfrânat}
{fr: déréglé, folâtre, sans tenue, dépravé}
{en: scatter-brained, playful, depraved (morally)}
ex: geadia-lj (avdalca-lj, chiruta-lj) di niveastã eara ndreaptã; ti nã featã, nã geadii (nã sharafura, pushclji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sharafura

sharafura (shĭa-ra-fú-ra) adg sharafura (shĭa-ra-fú-ra), shara-furanj (shĭa-ra-fú-ranjĭ), sharafurani/sharafurane (shĭa-ra-fú-ra-ni) – tsi easi durdur (cãrtilivos, geadiu, tul, avdalcu, etc.); tsi easti ca chirut di minti (di itia-a unei dureari, vrondu, sinhisi mari, etc.); chirut, cicãnit, ciushuit, cictisit, cicãrdisit, cicnit, cihtisit, cildisit, cildãsit, cilduit, cirtuit, ciurtuit, cirtisit, cirtusit, cirtãsit, cistisit, zãlsit, shishirdisit, shishtisit
{ro: zăpăcit, aiurit}
{fr: écervelé, ahuri}
{en: scatter-brained, dazed, dumbfounded, confused}
ex: sh-easti sharafura (avdalcu, tul, cicãrdisit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tul1

tul1 (túlŭ) adg tulã (tú-lã), tulj (túljĭ), tuli/tule (tú-li) – tsi easi sharafura (cãrtilivos, durdur, geadiu, avdalcu, etc.); tsi easti ca chirut di minti (di itia-a unei dureari, vrondu, sinhisi mari, etc.); chirut, cicãnit, ciushuit, cictisit, cicãrdisit, cicnit, cihtisit, cildisit, cildãsit, cilduit, cirtuit, ciurtuit, cirtisit, cirtusit, cirtãsit, cistisit, tulit, zãlsit, shishirdisit, shishtisit
{ro: zăpăcit}
{fr: ahuri, qui a perdu la tête}
{en: dazed, confused}
ex: armasi ca tulã (chirutã, cihtisitã), cãndu vidzu ahtari ciudii; s-minduea ca un tul (cicãrdit di minti); canda eara tul (ciushuit), ashi-nj si pãru

§ tulescu (tu-lés-cu) vb IV tulii (tu-líĭ), tuleam (tu-leámŭ), tulitã (tu-lí-tã), tuli-ri/tulire (tu-lí-ri) – (di itia-a unei dureari, vrondu, sinhisi mari, etc.) fac ca un tsi glãri di minti; cicãnescu, ciushuescu, cictisescu, cicãrdisescu, cicnescu, cihtisescu, cildisescu, cildãsescu, cilduescu, cirtuescu, ciurtuescu, cirtisescu, cirtusescu, cirãsescu, cistisescu, zãlsescu, shishirdisescu, shishtisescu;
(expr: l-tulescu (di fushti) = l-bat multu, l-zmoatic di bãteari, l-zãpãlescu, ãlj dau un shcop)
{ro: zăpăci; biciui}
{fr: ahurir, perdre la tête; fouetter}
{en: daze, confuse; whip}
ex: ti tuleashti (ti zãpãleashti, ti cildiseashti) vimtul; arcoari mari, ti tuleashti (ti cihtãseashti)

§ tulit (tu-lítŭ) adg tulitã (tu-lí-tã), tulits (tu-lítsĭ), tuliti/tulite (tu-lí-ti) – tsi fatsi ca un chirut di minti (di itia-a unei dureari, vrondu, sinhisi mari, etc.); cicãnit, ciushuit, cictisit, cicãrdisit, cicnit, cihtisit, cildisit, cildãsit, cilduit, cirtuit, ciurtuit, cirtisit, cirtusit, cirtãsit, cistisit, zãlsit, shishirdisit, shishtisit
{ro: zăpăcit; biciuit}
{fr: ahuri, qui a perdu la tête; fouetté}
{en: dazed, confused; whipped}

§ tuliri/tulire (tu-lí-ri) sf tuliri (tu-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva tuleashti; cicãniri, ciushuiri, cictisiri, cicãrdisiri, cicniri, cihtisiri, cildisiri, cildãsiri, cilduiri, cirtuiri, ciurtuiri, cirtisiri, cirtusiri, cirtãsiri, cistisiri, zãlsiri, shishirdisiri, shishtisiri
{ro: acţiunea de a zăpăci; de a biciui}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn