DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãrshilãtisescu

cãrshilãtisescu (cãr-shi-lã-ti-sés-cu) vb IV cãrshilãtisii (cãr-shi-lã-ti-síĭ), cãrshilãtiseam (cãr-shi-lã-ti-seámŭ), cãrshilãtisitã (cãr-shi-lã-ti-sí-tã), cãrshilãtisiri/cãrshilãtisire (cãr-shi-lã-ti-sí-ri) – hiu contra-a unui om i a ideilor a lui; lji spun a unui cã nu hiu tu-unã minti cu el sh-caftu, poati, sã-lj bag cheadits la-atseali tsi va s-facã
{ro: (se) opune}
{fr: (s’)opposer}
{en: oppose}
ex: dinintea-a atsi-lor tsi cãrshilãtisescu

§ cãrshilãtisit (cãr-shi-lã-ti-sítŭ) adg cãr-shilãtisitã (cãr-shi-lã-ti-sí-tã), cãrshilãtisits (cãr-shi-lã-ti-sítsĭ), cãrshilãtisiti/cãrshilãtisite (cãr-shi-lã-ti-sí-ti) – tsi easti contra a unui lucru; a curi ãlj s-ari dzãsã di cariva (i-lj si ari bãgatã cheadits) tra s-nu facã un lucru tsi sh-lu ari tu minti
{ro: opus}
{fr: opposé}
{en: opposed}

§ cãrshilãtisiri/cãrshilãtisire (cãr-shi-lã-ti-sí-ri) sf cãrshilãtisiri (cãr-shi-lã-ti-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cãrshilãtiseashti
{ro: acţiunea de a (se) opune}
{fr: action de (s’)opposer}
{en: action of opposing}

§ cãrshilã-chi/cãrshilãche (cãr-shi-lắ-chi) sf cãrshilãchi (cãr-shi-lắchĭ) –
1: zborlu tsi-lj dzãc a unui tra s-nu poatã s-facã atsea tsi-ari tu minti; cheadica tsi-lj bag a unui trã fãtsearea-a unui lucru trã cari hiu contra; zborlu tsi-l dzãc a unui tra s-lj-aspun cã nu hiu tu idyea minti cu el;
2: apandisea tsi u da cariva la-atsea tsi-lj s-ari faptã;
3: paradzlji tr-aspãrdzeari (trã xudipsiri) tsi lj-ari cariva; cãrshilãtisiri, apandisi, paradz
{ro: opoziţie, obstrucţie; răspuns; bani de cheltuială}
{fr: opposition; obstruction; réponse; argent qu’on a pour des dépenses}
{en: opposition; obstruction; answer; spending money}
ex: cãtã cãrshilãchi fatsi (cãti cheadits ãlj bagã) demunlu al Dumnidzã; lj-deadi cãrshilãchi (apandisi); nj-pitricu sh-putsãnã cãrshilãchi (paradz trã xudipsiri, tr-acumpãrari lucri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

prag

prag (prágŭ) sn praguri (prá-gurĭ) – partea di nghios (praglu di nghios) a curnidãljei di ushi (poartã), niheam ma nsus di loc, pristi cari lipseashti s-treacã omlu tsi va s-intrã i s-easã din casã (ubor); partea di nsus (praglu di nsus)a curnidãljei di ushi (poartã) sum cari treatsi omlu tsi va s-intrã i s-easã din casã (ubor); preag;
(expr:
1: nu-lj calcu (trec) praglu (a casãljei) = nu lj-intru n casã; nu-l voi, escu ncãceat cu el;
2: bag ciciorlu n prag = cãrshilãtisescu vãrtos atseali tsi va s-facã cariva; caftu vãrtos si s-facã cum voi mini;
3: nu-andrisãri praglu di ushi pãnã tora = nu-ari ishitã ninga dit hoarã, dit loclu-a lui;
4: pãnã s-nu dai cu caplu di praglu di nsus, nu vedz praglu di nghios; cari sh-bati caplu la praglu di nsus, mutreashti la praglu di nghios = va s-u pats prota tra s-ti-aveglji ma nãpoi tra s-nu mata fats trãninti idyea soi; cari s-upãreashti tu lapti (tu culeash), suflã sh-tu mãrcat)
{ro: prag}
{fr: seuil}
{en: threshold (of door)}
ex: n pãduri mi-amintai, n pãduri mi tãljai, shi tora, lailu-agiumshu, tra s-mi calcã lumea (angucitoari: praglu); cãlcai pri praglu di ushi; ishi pri prag s-ashteaptã bãrbat-su shi si-lj lja sihãrichi; nã scãrpã s-acãtsã di praglu di nsus ali cãlivã di nu s-intra; una cãdzu moartã di nãuntru, alantã di nafoarã di prag (di casã); cum va s-caltsã tini praglu
(expr: cum va-nj intsrã tini n casã), tini, hilj di-amirã?

§ preag (preágŭ) sn preaguri (preá-gurĭ) – (unã cu prag)
ex: mã-sa-lj bagã tu preag un ghium cu apã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã