DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

coadã

coadã (cŭá-dã) sf codz (códzĭ) shi coadi/coade (cŭá-di) –
1: mãdularlu di dinãpoi a prãvdzãlor, tsi-ansari dit truplu-a lor, di-aradã, ma nsus di cur, ca unã lugurii lungã shi suptsãri; partea cu peani tsi s-aflã tu dinãpoea-a truplui di pulj; partea di dinãpoi, di-aradã ma suptsãri, a truplui di ndauã prici ca, bunãoarã, pescul, nipãrtica, etc.;
2: perlu dit caplu-a muljerlor (sh-a bãrbatslor, cãtivãrãoarã) tsi creashti lungu shi easti mpiltit; cusitsã, pãltãnitsã, pultãnitsã, plitencã, cuseauã, chicã;
3: partea cu cari frãndzãli (lilicili, frutili, etc.) suntu ligati di truplu (alumãchili) a pomlui (a earbãljei, etc.);
4: partea suptsãri shi lungã dit unã pitachi (litacicã) tsi s-pindzurã cãtã nghios;
5: partea dit-unã hãlati (lupatã, meturã, tigani, tengiri, etc.) di cari s-acatsã cu mãna;
6: aradã lungã di oaminj tsi-ashteaptã tsiva; (fig:
1: coadã (sf) = (i) omlu (pravda, lucrul) cari, tu-unã aradã di oaminj (prãvdzã, lucri), s-aflã tu soni, easti coduslu, easti-atsel dit soni; (ii) omlu tsi easti nai ma putsãn bunlu, nai ma slablu, nai ma glarlu, etc., dit unã parei di oaminj; (iii) lãna di la coada-a oailjei; (iv) oai, pravdã; (v) un tsi s-dutsi tut chirolu dupã (cu) un altu, sh-nu lu-alasã s-hibã dip singur (cã-l va multu, cã va s-veadã iu s-dutsi sh-tsi fatsi, etc.); (vi) cusuri, mã-hãnã, catmeri, smãrdã; (vii) mãdularlu-a bãrbatlui tsi lu-aleadzi di muljari, sh-cari s-aflã tu partea di nafoarã, di nghios sh-di nãinti a truplui; putsã, pulã, mandal, nanciu, hãlati, noaci, noadã, ciulicã, sochi;
2: (n, tu) coadã (adv) = dit (tu) soni, dit (tu) bitisitã, tu mardzini, etc.; acabeti, angeac, artãc, neisi, etc.; expr:
3: coadã-baturã (cŭá-dã-bá-tu-rã) sf (pluralu: coadã-baturi/coadã-bature) – pulj njic, sumolcu (siv, bagav), tsi bãneadzã di-aradã piningã api, cu coada lungã tsi sh-u minã tut chirolu, sh-cari s-dutsi sã-sh treacã earna tu locuri ma caldi; bajancã, cutrubatã, codabatrã;
4: coadã-albushi/coadã-albushe sf (pluralu: coadã-albu-shi/coadã-albushe) = pulj cu coada tsi da ca pri albu; cudalbã;
5: coadã-aroshi/coadã-aroshe sf (pluralu: coadã-aroshi/coadã-aroshe shi codz-aroshi/codz-aroshe shi coadi-aroshi/coadi-aroshe) = pulj tsi ari coada aroshi;
6: coada-a calui sf (pluralu: codzli-a calui) = soi di earbã tsi creashti tu locurli vlãngoasi, dit vãljuri, cu dauã trupuri, goali pri dinãuntru, unlu cari adarã fructi shi altu sterpu;
7: coadã-shurichinã sf (pluralu: codz shurichinji) = earbã tsi creashti prit tuti locurli, pi cãmpu i pit uboarili-a oaminjlor, cu frãndzã ca peani sh-lilicili, di-aradã albi, adunati stog ca tu-unã soi di arapun i umbrelã; shuricinã, shurichinã;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cripitor

cripitor (cri-pi-tórŭ) sn cripitoari/cripitoare (cri-pi-tŭá-ri) – scãndurã stronghilã (measã stronghilã fãrã cicioari, mash cu-unã mãneari di cari s-acatsã cu mãna) pri cari, cu unã shtsalã, s-tindu peturli; crãpitoari, cãrpitoari, clãpitoari, cãlpitor;
(expr: pi coada di cripitor = vãrnãoarã)
{ro: cârpător}
{fr: planche ronde sur laquelle, à l’aide d’un rouleau, d’une “shutsalã”, on amincit la pâte pour en faire des pâtes feuilletées, des “peturi”}
{en: round wooden board on which, with a rolling pin, the “shutsalã”, the dough is made thinner as flaky pastry, the “peturi”}
ex: pri cripitor tindem peturi

§ cãrpitor (cãr-pi-tórŭ) sn cãrpitoari/cãrpitoare (cãr-pi-tŭá-ri) – (unã cu cripitor)
ex: peturlu pri cãrpitor s-tindi; va lj-u da nãpoi, pri coada di cãrpitor
(expr: nu va lj-u da nãpoi vãrnãoarã)

§ cãlpitor (cãl-pi-tórŭ) sn cãlpitoari/cãlpitoare (cãl-pi-tŭá-ri) – (unã cu cripitor)
ex: lja tipsia sh-cãlpitorlu; mprumutai un cãlpitor di la vitsinã

§ crãpitoari/crãpitoare (crã-pi-tŭá-ri) sf crãpitoari/crãpitoare (crã-pi-tŭá-ri) – (unã cu cripitor)

§ cãrpitoari/cãrpitoare (cãr-pi-tŭá-ri) sf cãrpitoa-ri/cãrpitoare (cãr-pi-tŭá-ri) – (unã cu cripitor)

§ clãpitoa-ri/clãpitoare (clã-pi-tŭá-ri) sf clãpitoari/clãpitoare (clã-pi-tŭá-ri) – (unã cu cripitor)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

petur

petur (pé-turŭ) sn peturi/peture (pé-tu-ri) –
1: frãndzã di-aloat teasã suptsãri, cu cari s-fatsi pita; frãndzã di aloat teasi suptsãri n casã, uscati sh-fapti cumãts njits (tra s-tsãnã pãnã earna), tsi suntu hearti cu oauã sh-cu cash tra si s-mãcã (ca tãmaci, ca macaroani di casã);
2: acupirãmintul multu suptsãri, faptu di-unã lugurii muljitoasã (ca apa, bueaua, untulemnul, etc.) tsi anvileashti un lucru; lugurii tsi easti arãspãnditã putsãn cãti putsãn pristi fatsa-a unei alti lugurii i namisa di alti dauã lugurii
(expr: (galbin) ca peturlu di tsearã = easti multu galbin la fatsã, ca tseara)
{ro: foaie de plăcintă; strat}
{fr: pâte feuilletée don’t on fait la “pita”; pâte feuilletée mise en morceaux; couche}
{en: dough made specifically in thin, puffy sheets for Macedonian “pita”; layer, stratum}
ex: peturi pisti peturi pãnã n tser, si li-arneshti cu meturi tut nu cher, ma cãndu yini atsel fãrã trup, pri tuti li mãcã ca un lup (angucitoari: vimtul sh-niorlji); peturlu pri cãrpitor s-tindi; prota peturlu di prisuprã, apoea veardzãli; nãs ca petur di tsearã
(expr: galbin tu fatsã ca tseara); galbini ca peturli di tsearã; pulbirea peturi pri fatsa-a ljei s-teasi; peturi cu oauã sh-cu lapti; dada adarã pitã cu peturi multi; si stãteari s-misuri peturli, nu mãts pitã vãrãoarã; cashlu bun s-lja peturi, peturi; featsim peturi trã earnã; mãcãm peturi (tãmaci) aseara

§ mpeatur (mpeá-turŭ) vb I mpiturai (mpi-tu-ráĭ), mpituram (mpi-tu-rámŭ), mpituratã (mpi-tu-rá-tã), mpiturari/mpiturare (mpi-tu-rá-ri) – tindu aloatlu tra s-lu fac peturi (di pitã); bag un petur (faptu dit unã lugurii) pristi fatsa-a unui lucru; mpituredz, mpetur
{ro: tinde foi de plăcintă}
{fr: étendre la pâte pour faire les feuilles de “pita”}
{en: make puffy sheets of dough}

§ mpituredz (mpi-tu-rédzŭ) vb I mpiturai (mpi-tu-ráĭ), mpituram (mpi-tu-rámŭ), mpituratã (mpi-tu-rá-tã), mpiturari/mpiturare (mpi-tu-rá-ri) – (unã cu mpeatur)

§ mpetur (mpé-turŭ) vb I mpiturai (mpi-tu-ráĭ), mpituram (mpi-tu-rámŭ), mpituratã (mpi-tu-rá-tã), mpiturari/mpiturare (mpi-tu-rá-ri) – (unã cu mpeatur)
ex: tora intrã tu cãpisteari ca sã mpeturã (sã ntindã peturi); cashlu gras sã mpeturã (s-disfatsi peturi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

scãndurã

scãndurã (scắn-du-rã) sf scãnduri (scắn-durĭ) – cumatã di lemnu lungã (putsãn largã shi suptsãri) tãljatã dealungului dit truplu-a unui arburi cu cari s-fac casi (stizmi, pãtunji, citii, ushi, etc.) shi lucri ca measi (scamni, chivuri, etc.); blanã, grendã, mardzini; (fig:
1: scãndurã = unã soi di cãrpitor pri cari si ntindu peturli di pitã; expr:
2: hiu (mi fac, agiungu ca unã) scãndurã = (i) hiu, mi fac, agiungu multu slab (cu truplu ca unã scãndurã); (ii) hiu, mi fac, agiungu vãrtos, corcan, ca un lemnu;
3: easti cu trei scãnduri; lj-lipseashti unã scãndurã = easti di-atselj tsi nu mindueashti ca oaminjlji di-aradã, tsi nu para u-ari mintea ntreagã, tsi easti glar, tivichel, zurlu)
{ro: scândură, doagă}
{fr: planche, douve de tonneau}
{en: board, plank, stave}
ex: pri doauã scãnduri di ushi; featsi nã shatrã di scãnduri; durnjii pri scãnduri; agiumshu scãndurã (fig: slab ca unã scãndurã); mardzinea easti scãndura tsi ari mash unã parti ischi (cã-i tãljatã dit mardzina-a truplui di arburi); durnjii pri scãnduri (mpadi pri pãtunji); om ca cu trei scãnduri
(expr: om glar tsi nu u-ari tutã mintea); lj-lipseashti unã scãndurã
(expr: tsi nu para u-ari mintea ntreagã); aduchii cã easti cu trei scãnduri (easti glar)

§ scãndurici/scãndurice (scãn-du-rí-ci) sf scãndurici/scãndurice (scãn-du-rí-ci) –
1: scãndurã njicã;
2: unã hãlati di la-arãzboi
{ro: scânduriţă}
{fr: petite planche}
{en: small board, small plank}
ex: unã mulici ncãrcatã cu scãndurici (angucitoari: gãljina); scãnduricili lipsescu di la-arãzboi

§ scãnduricã (scãn-du-rí-cã) sf scãnduritsi/scãnduritse (scãn-du-rí-tsi) – (unã cu scãndurici)
ex: unã mulãritsã ncãrcatã cu scãnduritsi (angucitoari: gãljina)

§ scãndurat (scãn-du-rátŭ) adg scãnduratã (scãn-du-rá-tã), scãndurats (scãn-du-rátsĭ), scãndura-ti/scãndurate (scãn-du-rá-ti) – vãrtos ca unã scãndurã; tsi sta shi nu s-minã ca unã scãndurã; tsi sta niminat ca mortul dit chivuri; tsi sta ca agudit di chicutã; (fig: scãndurat = blãstimat)
{ro: ţeapăn ca o scândură}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn