DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

alun

alun (a-lúnŭ) sm alunj (a-lúnjĭ) – arburic tsi creashti tu pãduri i tu mardzinea di agri (ca unã soi di gardu), cu frãndzã stronghili tsi au per tu fatsa di nghios, cari fatsi unã soi di nuts njits cu njedzlu cãrnos shi nostimi tu mãcari; liftocar
{ro: alun}
{fr: noisetier}
{en: hazel tree}
ex: unã pãduri di alunj; pi dãrmili di-alun; pi tu mardzinea di-alunj

§ alunã (a-lú-nã) sf aluni/alune (a-lú-ni) – yimisha-a alunlui tsi sh-u-adutsi cu-unã nucã njicã, cari s-aflã ncljisã tu-unã soi di cupã di-unã parti sh-cu-unã njicã chipitã di-alantã, a curi njedz s-mãcã (cã easti ca nuca sh-ari nustimada-a ljei); lunã, liftocarã
{ro: alună}
{fr: noisette}
{en: hazelnut}
ex: s-dusi trã aluni; s-dusirã tra s-adunã aluni

§ lunã2 (lú-nã) sf luni/lune (lú-ni) – (unã cu alunã)

§ alunet (a-lu-nétŭ) sn aluneturi (a-lu-né-turĭ) – pãduri di-alunj; multimi di-alunj; alunish, alunami
{ro: alunet}
{fr: forêt de noisetiers}
{en: forest of hazel trees}

§ alunami/aluname (a-lu-ná-mi) sf fãrã pl – (unã cu alunet)
ex: s-ascundi zãrcada tu alunami (alunet)

§ alunish (a-lu-níshĭŭ) sn alunishi/alunishe (a-lu-ní-shi) shi alunishuri (a-lu-ní-shĭurĭ) – (unã cu alunet)
ex: sh-chiru urma prit alunishuri (alunami)

§ Alunar (A-lu-nárŭ) sm fãrã pl – anshaptilea mes a anlui, anlu tsi s-fac alunili, un di nai ma cãlduroshlji mesh; Curic, Iuliu
{ro: Iulie}
{fr: juillet}
{en: July}
ex: tu-Alunar ncljidi patru anj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ananas

ananas (a-na-násŭ) sm pl(?) – plantã perenã, dit locuri dipãrtati shi caldi, cu trup shcurtu shi frãndzã lundzi tsi fatsi schicuri di lilici; fructul faptu di-aestã plantã, nvilit cu-unã peajã cu soldzã pri ea sh-cu-un njedz cãrnos, comestibil, cu gustu dultsi-acru shi njurizmã multu mushatã
{ro: ananas}
{fr: ananas}
{en: pineapple}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bushcu

bushcu (búsh-cu) adg bushcã (búsh-cã), bushchi (búsh-chi), bushchi/bushche (búsh-chi) [zbor di hãidipsiri trã njitslji oachish] – cu chealea ncljisã (tsi da niheamã ca pi lai) sh-ocljilj, dzeanili sh-perlu ncljish tu hromã (tsi da niheamã ca pi cãstãnji); calesh, calish; oacljish
{ro: oacheş, şaten}
{fr: châtin, brunet (terme de tendresse pour un enfant)}
{en: chestnut brown}
ex: mushat ca tini, bushcul ali mami; tu-un mes di la fuga-a lui, feci bushcul aestu (ficiorlu-aestu oacljish); bushchilj a mei!

§ bushcutos (bush-cu-tósŭ) adg bushcutoasã (bush-cu-tŭá-sã), bushcutosh (bush-cu-tóshĭ), bushcutoasi/bushcutoase (bush-cu-tŭá-si) – tsi easti cu multã carni (mushclji); tsi easti mplin tu fatsã; cãrnos
{ro: cărnos; plin, rotund (la faţă)}
{fr: charnu; plein}
{en: fleshy; full, plump}
ex: frãmti largã, bushcutoasã (mplinã); bratsãli goali, albi sh-bushcutoasi (cãrnoasi, mushcljoasi)

§ bulcicos (bul-ci-cósŭ) adg bulcicoasã (bul-ci-cŭá-sã), bulcicosh (bul-ci-cóshĭ), bulcicoa-si/bulcicoase (bul-ci-cŭá-si) – (unã cu bushcutos)

§ bucicos (bucĭ-cósŭ) adg bucicoasã (bucĭ-cŭá-sã), bucicosh (bucĭ-cóshĭ), bucicoasi/bucicoase (bucĭ-cŭá-si) – (unã cu bushcutos)
ex: fatsili a meali-aroshi, bucicoasi (cãrnoasi)

§ bucicu (búcĭ-cu) adg bucicã (búcĭ-cã), bucichi (búcĭ-chi), bucichi/buciche (búcĭ-chi) – (oai) cu arocuti aroshi deavãrliga di oclji; buci
{ro: oacăr}
{fr: brebis aux cercles rouges autour des yeux}
{en: sheep with red circles around the eyes}

§ buci (búcĭŭ) adg buci/buce (bú-ci) pl(?) – (unã cu bucicu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

carni/carne

carni/carne (cár-ni) sf cãrnuri (cắr-nurĭ) shi cãrnji (cắr-nji) – luguria di cari easti faptu mushcljul a omlui shi a prãvdzãlor; mushclju;
(expr:
1: carni ca di pulj = carni moali, crehtã;
2: bag carni = mi ngrash;
3: bag carni tu ureclji = mi para ngrash, mi ngrash multu);
4: nj-si tuchi (nj-cadi) carnea di pri mini = slãghii multu;
5: hiu carni sh-oasi = hiu multu slab, nj-si ved oasili dit trup di slab tsi hiu;
6: nj-si featsi carni di cal = nu-l voi dip, nu pot s-lu ved;
7: cap di carni = cap lishor, fãrã miduã, tsi nu min-dueashti ghini;
8: nj-si cutreamburã cãrnurli di pri mini = mi cutreambur multu di-agnos, etc.)
{ro: carni}
{fr: viande, chair}
{en: meat, flesh}
ex: clocea i di leamni sh-cheatrã, puljlji-lj sunt di cheali sh-carni (angucitoari: casa shi oaminjlji); sula di carni shi carnea di her (angucitoari: nelu); carnea di piturniclji easti dultsi; nji s-aurã cu carnea; talji tu carni yii; nj-trimbura carnea
(expr: cutrimburam); carnea ca di pulj ãlj si pãrea, ahãntã crehtã sh-eara; oili bãgarã carni
(expr: si ngrãsharã); va bagã carni tu ureclji
(expr: va si ngrashi multu); s-tuchi carnea di pri tini
(expr: slãghish multu); ma cãdea cãrnili di pi mini
(expr: slãghii multu); aestu sh-eara draclu yiu, carni sh-oasi
(expr: multu slab, lj-si videa oasili, di slab tsi eara); cap mari, mplin cu carni
(expr: tsi nu-aducheashti lishor)

§ cãrnos (cãr-nósŭ) adg cãrnoasã (cãr-nŭá-sã), cãrnosh (cãr-nóshĭ), cãrnoasi/cãrnoase (cãr-nŭá-si) – tsi easti cu multã carni (mushclji);
(expr: (fructu, poamã) cãrnoasã = (fructu, poamã) tsi ari multu njedz; bucicos)
{ro: cărnos}
{fr: charnu}
{en: fleshy}
ex: lãnoslu poartã cãrnoslu (angucitoari: lãpuda cu ciciorlu); s-fatsi vãrnoarã, sh-cãrnoasã, sh-lãptoasã shi cu oara acasã?

§ cãrnar (cãr-nárŭ) sm cãrnari (cãr-nárĭ) – omlu tsi talji prãvdzã icã vindi carni sh-lugurii fapti di carni tãljatã; cãrnãrã, cãsap, hãsap
{ro: măcelar}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cucosh

cucosh (cu-cóshĭŭ) sm cucosh (cu-cóshĭ) – mari sh-fanumin pom, tsi yini dit Asii, shi creashti tu livãdz, bãhceadz, uboari, mardzina di cãljuri (ma shi agru tu pãduri), cu-alumãchi multi sh-groasi tsi-alasã unã aumbrã ndisatã, cu frãndzãli mãri (fapti di ma multi frãndzã njits), cu un lemnu multu cãftat trã momila din casã, cu fructul mari nvãlit cu-unã cãlufi veardi, cãrnoasã, tu cari s-aflã simintsa (nuca, cucoasha) cu-unã coaji limnoasã tsi-acoapirã nuntru un njedz cãrnos, multu bun tu mãcari; nuc
{ro: nuc}
{fr: noyer}
{en: walnut tree}
ex: mi-astrag ningã un cucosh (nuc); mãni vai ascuturãm cucoshlji (nutslji); s-nu dornji sum cucosh cã aumbra-a lui easti urãtã

§ cucoashi/cucoashe (cu-cŭá-shi) sf cucoashi/cucoashe (cu-cŭá-shi) – simintsa-a cucoshlui (a nuclui), stronghilã, cu coaji limnoasã, sãnãtoasã cari, dupã tsi easti aspartã, aspuni simintsa cãrnoasã di nãuntru, multu bunã tu mãcari; nucã
{ro: nucă}
{fr: noix}
{en: walnut}
ex: njicã-i ca cucoashi (nucã) sh-mintea u-ari ca nã moashi (angucitoari: oara, sãhatea); estan cucoshlu-a (nuclu-a) nostru nu-ari cucoashi (nuts); cucoashi (nucã) nu-armasi ascãlnatã; li-ascãpitã cucoashili (nutsli) cu tuti coji

§ cucushicã (cu-cu-shí-cã) sf cucushitsi/cucushitse (cu-cu-shí-tsi) – nucã njicã
{ro: nucă mică}
{fr: petite noix}
{en: small walnut}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hersu

hersu (hér-su) sn hersi/herse (hér-si) – unã soi di plantã ca unã earbã analtã, cu-arãdãtsina groasã sh-cãrnoasã, cu lilici njits albi-galbini-verdzã shi cu frãndzã tsi nyilicescu, mãri ca peani tsi au un trup lungu sh-cãrnos, tsi s-mãcã proaspitã, tu sãlati icã s-bagã, ca mirizmadã, tu mãcãruri shi supi; selin, selinã, seleanã, tselinã
{ro: ţelină}
{fr: céleri}
{en: celery}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lãnã

lãnã (lắ-nã) sf lãnj (lắnjĭ) shi lãnuri (lã-nurĭ) – perlu lungu sh-moali cu cari easti acupirit truplu di la ndauã prãvdzã (ca, bunãoarã, oaea) tsi s-tundi shi s-lucreadzã di om tra si-sh facã (di-aradã) lucri trã purtari; chendic, chiondic;
(expr: oaea iu pashti, aclo sh-alasã lãna = iu bãneadzã omlu, aclo sh-aspardzi paradzlji)
{ro: lână}
{fr: laine}
{en: wool}
ex: el acatsã s-tundã lãna; lja-nj lãnã, ma nu sh-chealea; nimal tsã easti lãna shi nu chealea?; du-ti sh-lã unã bascã di lãnã lai; veara tutã-aspealã lãnj; di la bashats acumpãri cu ciumi di lãnã; lãna agiumsi eftinã, batiava; portu pãrpodz di lãnã

§ lãnar (lã-nárŭ) adg lãnari/lãnare (lã-ná-ri), lãnari (lã-nárĭ), lãnari/lãnare (lã-ná-ri) – cari lucreadzã lãna; cari vindi lãnã
{ro: lânar}
{fr: ouvrier en laine, lainier}
{en: wool merchant or worker}

§ lãnãrii (lã-nã-rí-i) sf lãnãrii (lã-nã-ríĭ) – hiri (ini, ljitsã) di lãnã; lucri fapti di lãnã; ducheanea iu s-vindi lãnã
{ro: lănărie}
{fr: lainerie}
{en: woolen goods; woolen mill; woolen store}
ex: suntu multi lãnãrii, ma aclo easti lãna nai cama buna

§ lãnos (lã-nósŭ) adg lãnoasã (lã-nŭá-sã), lãnosh (lã-nóshĭ), lãnoasi/lãnoase (lã-nŭá-si) – tsi easti faptu di lãnã; tsi easti ca lãna; tsi easti acupirit di lãnã; di lãnã; cu multã lãnã; ca lãna
{ro: lănos}
{fr: laineux, couvert de laine}
{en: woolen; covered with wool}
ex: lãnoslu poartã cãrnoslu (angucitoari: lãpuda cu ciciorlu); cãrnoslu tu lãnoslu (angucitoari: ciciorlu tu pãrpodi); cãnjlji mãri sh-lãnosh (cu perlu ca di lãnã); codz groasi sh-lãnoasi (ca di lãnã); birbec lãnos (tsi ari multã lãnã); suntu oaminj cari au perlu lãnos (ca lãna); sh-lãnoasã, sh-lãptoasã sh-cu oara-acasã, nu s-poati

§ similãnã (si-mi-lắ-nã) sf similãnj (si-mi-lắnjĭ) – lãnã di-aradã amisticatã cu sumã (hiri lundzi di lãnã ascurã dit cari s-fatsi ustura)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lãpudã

lãpudã (lã-pú-dã) sf lãpudz (lã-púdzĭ) – lucrul (soea di stranj) cu cari easti nviscut ciciorlu; partea di nghios a aishtui lucru; pãrpodi, pãrpodã, pripodi, purpodi, purpodã, ciupãr
{ro: ciorap, partea de jos a ciorapului}
{fr: bas, la partie basse d’un bas}
{en: socks; the lower part of the socks}
ex: lãnoslu poartã cãrnoslu (angucitoari: lãpuda cu ciciorlu); cascã piroasa, intrã bilitlu (angucitoari: lãpuda cu ciciorlu); mpilteashti cãti dauã lãpudz (pãrpodz) n dzuã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

liftocar

liftocar (lif-tó-car) sm liftocari (lif-tó-carĭ) – arburic tsi creashti tu pãduri i tu mardzinea di agri (ca unã soi di gardu), cu frãndzã stronghili tsi au per tu fatsa di nghios, cari fatsi unã soi di nuts njits cu njedzlu cãrnos shi nostimi tu mãcari; pomlu tsi fatsi aluni; liftocar; alun
{ro: alun}
{fr: noisetier}
{en: hazel tree}

§ liftocarã (lif-tó-ca-rã) sm liftocari/liftocare (lif-tó-ca-ri) – yimisha-a liftocarlui tsi sh-u-adutsi cu-unã nucã njicã, cari s-aflã ncljisã tu-unã soi di cupã di-unã parti sh-cu-unã njicã chipitã di-alantã, a curi njedz s-mãcã (cã easti ca nuca sh-ari nustimada-a ljei); alunã, lunã
{ro: alună}
{fr: noisette}
{en: hazelnut}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã