DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãrnici1

cãrnici1 (cãr-nícĭŭ) sn cãrnici/cãrnice (cãr-ní-ci) –
1: pungã (multi ori di cheali i coaji di arburi) tsi u poartã omlu cu el tra s-tsãnã lucri njits di cari ari ananghi;
2: pheat di lemnu cu cãpachi (faptã di lemnu i di coaji di arburi) tsi sã ncljidi multu ghini (tra s-nu alasã si s-vearsã mãcarea tsi u poartã omlu tu pheat); cãrneciu, cljitor, ncljitor, pungã, pungar, cupac, chipinac, pidupinac, clidupinac, racicã
{ro: pungă (de piele); covăţică cu capac}
{fr: bourse (de peau); écuelle de bois ou d’écorce d’arbre à couvercle}
{en: pouch, purse; container with cover made of wood or tree bark}
ex: atsel cu cãrnicilu di bãrnuti

§ cãrneci (cãr-nécĭŭ) sn cãrneci (cãr-né-ci) – (unã cu cãrnici1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cupac

cupac (cu-pácŭ) sn cupatsi/cupatse (cu-pá-tsi) – vas cu cãpachi di lemnu tu cari (multi ori) s-tsãni cashlu; cãrniciu, cãrneciu, cljitor, ncljitor, chipinac, pidupinac, racicã, pungar
{ro: covăţică cu capac pentru brânză}
{fr: écuelle de bois à couvercle servant à garder le fromage}
{en: container with cover made of wood for keeping the cheese}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ncljid

ncljid (ncljídŭ) (mi) vb III shi II ncljish (ncljíshĭŭ), ncljideam (nclji-deámŭ), ncljisã (ncljí-sã), ncljidiri/ncljidire (ncljí-di-ri) shi ncljideari/ncljideare (nclji-deá-ri) – astup unã guvã tra s-nu poatã s-treacã cariva i tsiva prit nãsã; trag usha di casã dupã mini tra s-nu mata poatã cariva s-easã i s-intrã n casã; analtsu-un gardu deavãrliga di avlii tra s-nu poatã s-treacã cãnjlji (cãtushili, oaminjlji, etc.); bag cãpachea pristi tingire tra s-nu easã aburlji shi s-hearbã ma-agonja apa; dipun dzeanili di oclji sh-nu mata ved tsi s-fatsi deavãrliga di mini; lj-adun budzãli sh-fãltsili (tra s-da unã di-alantã) shi s-nu mata am gura dishcljisã; strãngu deadzitli di mãnã tra s-fac un bush; etc.; (fig: ncljid = (i) leg sh-aruc pri cariva tu hãpsani; flucusescu, hãpsãnescu; (ii) ljau unã apofasi; (iii) hiu sinfuni cu cariva s-bitisim un lucru; (iv) mi-aduchescu cu cariva (v) fac unã hundratã cu cariva; (vi) bitisescu un lucru; expr:
2: lji ncljid ocljilj = (i) dormu, mi-acatã somnul; (ii) mor, mi ljartã Dumnidzã; (iii) mi fac cã nu ved; nu voi s-ved tsi s-fatsi;
3: nji ncljid gura = tac, nu zburãscu, nu dzãc tsiva di-atseali tsi shtiu;
4: lji ncljid gura = fac tsiva tra s-nu mata poatã sã zburascã; nu lu-alas sã zburascã cã nu voi s-lu-ascultu;
5: (casa) nji sã ncljisi = nj-fudzi haraua sh-casa-nj s-umplu di jali (cã-nj muri cariva, cã fum mprãdats, cã nã vãtãmarã soi di-aproapea, etc.);
6: (calea) si ncljisi = nu pots s-urdinj pri cali cã ari multã neauã, cã easti fricã di furi, etc.);
7: nji ncljisi inima = mi nvirinã, mi cãrti;
8: easti ncljis la minti = nu para easti dishteptu, nu para-lj talji caplu;
9: ncljid shapti(?) anj; lji ncljid shaptilj(?) anj = bitisescu protslji shapti anj di banã; am shapti(?) anj ãntredz shi nchisescu (calcu tu) a optulea an; am shapti anj ãn cap)
{ro: închide; termina}
{fr: (en)fermer, finir; (en)clore; convenir, accepter, être d’accord}
{en: (en)close; end; agree, accept}
ex: poarta-a lui lji si ncljisi; casili tsi lj-avea ncljisã
(expr: casili dit cari fudzi haraua sh-cari lji umplurã di jali cu zulumea shi vãtãmãrli di oaminj tsi featsirã); cãljurli tuti si ncljisirã
(expr: nu s-urdinã di itia-a cã…); ncljidea tamam unsprãyinghitslji di anj (bitisea protslji unsprãyinghits di anj di banã); vor s-mi ncljidã (fig: s-mi flucuseascã, s-mi bagã tu-ahapsi); spuni, la tsi ti ncljidz?
(expr: tsi apofasi ljai, cu tsi eshti sinfuni?); eu nu ncljideam la unã
(expr: nu earam sinfuni cu unã, nu-aprucheam unã); mã-ta va ncljidã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pidupinac

pidupinac (pi-dhu-pí-nacŭ) sn pidupinatsi/pidupinatse (pi-dhu-pí-na-tsi) – vas cu cãpachi faptu di lemnu tu cari (multi ori) s-tsãni cashlu; piripinac, pirpinac, cãrniciu, cãrneciu, ncljitor, cljitor, cupac, chipinac, clidupinac, racicã, pungar
{ro: covăţică cu capac pentru brânză}
{fr: écuelle de bois à couvercle servant à garder le fromage}
{en: container with cover made of wood for keeping the cheese}
ex: bagã masinili tu pidupinac

§ piripinac (pi-ri-pí-nacŭ) sn piripinatsi/piripinatse (pi-ri-pí-na-tsi) – (unã cu pidupinac)

§ pirpinac (pir-pí-nacŭ) sn pirpinatsi/pirpinatse (pir-pí-na-tsi) – (unã cu pidupinac)

§ clidupinac (cli-dhu-pí-nacŭ) sn clidu-pinatsi/clidupinatse (cli-dhu-pií-na-tsi) – pheat di lemnu cu cãpachi tsi sã ncljidi multu ghini (tra s-nu alasã si s-vearsã mã-carea tsi u poartã omlu tu pheat); pidupinac, piripinac, pirpinac, cãrniciu, cãrneciu, cljitor, ncljitor, cupac, chipinac, racicã
{ro: covăţică cu capac}
{fr: écuelle de bois à couvercle}
{en: container with cover made of wood}

§ chipinac (chi-pi-nácŭ) sn chipina-tsi/chipinatse (chi-pi-ná-tsi) – (unã cu pidupinac)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pungã

pungã (pún-gã) sf pundzi/pundze (pún-dzi) – soi di sac njic di mãnã (faptu di cheali, pãndzã, carti, plasticã, etc.) tu cari omlu tsãni (tra s-poartã cu el) lucri njits (ca pãradz, cljei, etc.); chesã; (fig:
1: pundzã (pl) = mãdular di-a bãrbatlui tsi s-aflã ca unã pungã sum putsã; coalji, boashi, toapi, aroambi, hãrhãndealji, gortsã; expr:
2: s-vearsã n pundzi = aushashti, scadi la trup di itia-a ilichiiljei i di-unã lãngoari ca hernia, sãlãghirea, etc.;
3: ãlj suflã draclu tu pungã = easti multu oarfãn;
4: u-ari punga groasã = easti avut, ari multsã paradz tu pungã;
5: tindi-ti pãnã iu ts-agiundzi punga = s-nu-aspardzi ma multsã paradz tsi ai (tu pungã);
6: adarã nã pungã noauã = s-tsã fats pungã noauã tra s-ai iu s-badz pãradzlji tsi nu va-lj ljai!;
7: lucreadzã cu pungã xeanã = lucreadzã cu paradz loats borgi;
8: mi fac cu punga di gushi = mi-amintu cu paradz;
9: nj-si fatsi gura pungã = dupã tsi mãc yimishi acri sh-agri dit pãduri, ca agru-meari, agru-gortsã i coarni bunãoarã, aduchescu cum chealea din gurã nji s-adunã, nj-si strãndzi;
10: di-afoarã hilj di amirã, sh-tu pungã nu-ari pãrã = zbor tsi s-dzãts tr-atsel cari, cu tuti cã easti oarfãn sh-nu-ari tsiva, va si s-aspunã tu lumi arhundu cu nvishtearea, purtarea shi s-cãmãrusirea)
{ro: pungă}
{fr: poche, bourse}
{en: purse, bag, pouch}
ex: vinji cu punga mplinã di flurii; nu lj-armasi nitsi pindarã tru pungã; ficiorlji nu s-fac cu punga di gushi
(expr: nu s-amintã cu paradz); vãrnu nu s-fatsi avut, cara nu s-vearsã punga striinã tu a lui; chirdui punga; doi grosh ãlj da dit pungã; bati muljarea, ãsh bati caplu, cari sh-bati mula, ãsh bati punga; gioacã cu punga striinã
(expr: gioacã cu paradz xenj); lj-avea suflatã draclu tu pungã
(expr: s-avea faptã dip oarfãn); s-adari nã pungã noauã
(expr: s-tsã fats pungã noauã tra s-ai iu s-badz pãradzlji tsi pistipseshti cã va tsã-lj da…)

§ punghitsã (pun-ghí-tsã) sf punghitsã (pun-ghí-tsã) – pungã njicã
{ro: pungă mică}
{fr: petite bourse}
{en: small purse}

§ pungar (pun-gárŭ) sn pungari/pungare (pun-gá-ri) – pungã di cheali i fuscã tu cari picurarlji sh-poartã lucri ca, di-aradã, sturnarea, easca shi amnarea; cãrniciu, cãrneciu, cljitor, ncljitor, pungã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

racicã

racicã (racĭ-cã) sf racichi/raciche (racĭ-chi) – vas cu cãpachi shi turtoari faptu di lemnu tu cari (multi ori) s-tsãni cashlu; cãrniciu, cãrneciu, cljitor, ncljitor, cupac, chipinac, pidupinac, pungar
{ro: covăţică cu capac şi toartă pentru brânză}
{fr: écuelle de bois à manche et couvercle servant à garder le fromage}
{en: container with handle and cover made of wood for keeping the cheese}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã